Alexandru Nazare, reticent la creșterea salariului minim: Mai degrabă nu
„Dacă ne uităm la salariu minim, ar trebui să ne uităm în dinamica din ultimii ani. Pe un fond de decelerare economică, de scădere economică, din 2021 până astăzi, noi am crescut salariul minim cu 75%”, a explicat, la Antena 3 CNN, Nazare. Ministrul a reamintit că salariul minim a crescut de la 2.300 lei la 4.050 lei. „Cred că ar trebui să fim atenți, cred că ar trebui să punem mai mult preț pe coordonarea între dinamica economiei și creșterile salariului minim, astfel încât și pentru antreprenori să le fie ușor în momentul în care să acopere noile costuri legate de salariu minim”, a precizat Nazare. Ministrul a respins ideea lui Sorin Grindeanu, potrivit căreia România riscă un infringement dacă nu majorează salariul minim: „Nu cred că este vorba de un infringement, pentru că este vorba de adecvarea salariului minim. Nu cred că poate fi vorba de un infringement”. Întrebat direct dacă este pentru sau împotriva majorării, Nazare a răspuns: „Mai degrabă nu. Cel puțin, nu în acest moment”.
Ministrul Finanțelor evită să promită că nu vor mai crește taxele: Sunt foarte atent cu declarațiile”
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu scepticismul economiștilor care susțin că guvernul nu se va încadra în țintele de deficit nici pentru 2025, nici pentru 2026, moderatorul l-a întrebat pe Nazare dacă vor crește din nou taxele. „Am mai răspuns la această întrebare”, a replicat inițial ministrul. Când moderatorul a insistat – „Ați răspuns pentru TVA, că nu vă propuneți?” – Nazare a răspuns: „Am răspuns că în acest moment nu avem în plan o creștere a TVA-ului”. Presat de jurnalist că formula „în acest moment” lasă loc de orice interpretare, ministrul și-a precizat poziția: „Sunt ministru de finanțe. Sunt foarte atent cu aceste declarații. Personal vă spun că personal și ca liberal nu am fost niciodată un fan al creșterii taxelor. Niciodată. Chiar din contră, al scăderilor”. „Dar aici e vorba de România. Aici e vorba de stabilitate economică. E vorba de credibilitate. E vorba de posibilitatea de a putea să ne împrumutăm”, a adăugat ministrul. Întrebat despre măsurile anunțate de premier pentru noiembrie, care ar urma să fie „determinante” pentru reducerea cheltuielilor, Nazare a spus: „Eu intuiesc că este vorba despre pachetul pe administrație care încă e în discuție în coaliție. Un pachet foarte important, care într-adevăr ar putea să vină cu o economie pentru 2026 importantă”.
Guvernul prelungește până la finalul anului perioada în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, pentru investițiile locale și termoficare
Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026. „Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook. Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. „Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație. „Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor. În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României. „Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.
Vestea anunțată de ministerul Finanțelor. Sunt 4 miliarde de euro
Ministerul Finanțelor anunță că a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euro-obligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de 2 miliarde EUR cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșă de 1 miliard EUR pe 12 ani (2037) și 1 miliard EUR pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), fiind anunțat că aceasta este ultima tranzacție publică de euro-obligațiuni a României în anul 2025. „Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministerul mai anunță că România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euro-obligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului. Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (“Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde EUR. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euro-obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard EUR, după cum urmează: – 550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune); – 240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune); – 209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune). „Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului”, mai arată ministerul Finanțelor.
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță construcția Autostrăzii Moldovei cu fonduri nerambursabile: Am reuşit să convingem Comisia Europeană
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat, joi seară, că a fost convinsă Comisia Europeană ca Autostrada Moldovei să treacă integral pe grant, adică pe fonduri nerambursabile. El a explicat că nici la momentul concepţiei PNRR această autostradă nu fusese pe grant, ci pe împrumut. „La Ministerul Transporturilor am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant. Asta înseamnă fonduri nerambursabile. Nici la momentul concepţiei PNRR-ului această autostradă nu fusese pe grant, a fost pe împrumut. Nici de atunci până acum, în aceşti patru ani, deşi România a cerut în mod repetat Comisiei să avem autostrăzile pe grant, nu am reuşit această performanţă”, a declarat Alexandru Nazare, la Antena 3. Ministrul a fost întrebat și dacă anul viitor se va merge pe autostradă de la Bacău până la Bucureşti. „Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, integral este finanţată din fonduri nerambursabile şi prin acest lucru este garantată finanţarea până la finalizarea PNRR-ului în august anul viitor”, a explicat acesta. Ministrul Finanţelor a mai anunţat că la Ministerul Dezvoltării toate proiectele de renovare au fost introduse pe grant, explicând că vor veni fonduri pentru infrastructură şi din programul SAFE. „Dezvoltarea din zona Moldovei e foarte importantă şi dezvoltarea polului din jurul Iaşiului, pentru că acolo, să ştiţi, inclusiv în SAFE, asta e o altă negociere închisă, cei 16 miliarde pentru SAFE, care nu sunt toţi dedicaţi Apărării, sunt în jur de patru miliarde jumătate, care sunt dedicaţi tot pentru autostrada A7 şi A8. Practic se va continua PNRR cu bani din SAFE tot pe zona de infrastructură”, a afirmat Alexandru Nazare. De asemenea, el a vorbit și despre Autostrada Ploieşti-Buzău, acolo unde sunt încă tronsoane neterminate. „Sigur, acele loturi sunt la un grad destul de avansat de realizare. Nu ştiu exact să vă spun precis, dar sunt la peste 80% ambele loturi, sunt într-o fază finală, ele au fost parte din PNRR, acum nu mai sunt, ele trebuie finalizate din alte surse de finanţare, dar sunt aproape finalizate”, a precizat Nazare. Totodată, ministrul Finanţelor a anunţat și că vicepreşedintele Băncii Europene de Investiții (BEI) va veni săptămâna viitoare în România şi va semna un împrumut care contribuie la confinaţarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti. FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Ministrul Finanțelor a precizat care este impactul bugetar al pachetului fiscal aprobat de Guvern
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat care este impactul bugetar al măsurilor, ministrul a răspuns: „3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde”. Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite și a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine”. „E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem”, a declarat ministrul, precizând că multe din prevederile pachetului erau angajamente asumate în PNRR acum patru ani, dar care nu au fost duse la bun sfârșit. Ministrul a justificat intensitatea măsurilor prin faptul că acestea „au fost amânate de ani și ani de zile”, iar în contextul evaluării Comisiei Europene din octombrie, „suntem nevoiți să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja românii de o situație mult mai dificilă”. O măsură importantă din pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem de impozitare care vizează punctual cheltuielile sensibile ale companiilor multinaționale – management, consultanță și proprietate intelectuală. „Din momentul implementării acestui impozit pe cifră de afaceri, investițiile private au scăzut. Și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice”, a explicat Nazare.
De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor
Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook. Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”. „Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el. Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”. „Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa
„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.
Ministrul Finanțelor susține că nu știa de majorarea salariilor de la Curtea de Conturi: „Voi verifica. Nu se potrivește”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, despre majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern. Oficialul a precizat că „nu se potrivește” cu pachetul de reduceri bugetare adoptate de premierul Ilie Bolojan. Alexandru Nazare a declarat, referitor la majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, că: „nu se potrivește”, cu pachetul de reduceri bugetare impuse de Guvern. Mai mult, Nazare susține că nici măcar nu ar fi știut de o astfel de măsură: „Eu, personal, nu știam de această măsură. Voi verifica. Dar, deloc nu se potrivește”. Majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi a fost adoptată prin hotărârea plenului Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial luni. Potrivit actului normativ, personalul nou-încadrat în cadrul instituției, cu excepția Autorității de Audit, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 40% până la prima evaluare a performanțelor profesionale. În anul 2025, această majorare se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, cu excepția unor prevederi care intră în vigoare din august. Declarația ministrului vine în contextul în care Guvernul anunță măsurile din pachetul 2 de reformă fiscală, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și a menține stabilitatea fiscală. FOTO: captură YTB/Guvernul României Autorul recomandă: DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! „Nu vorbim de 7,1”, susține ministrul Finanțelor Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare pune presiune pe coaliție: „Pachetul 2 de măsuri trebuie adoptat în august!”