România își joacă miza pe marile investiții. Pachetul de relansare economică, de miliarde, a fost prezentat de Alexandru Nazare
Pachetul combină măsuri fiscale aplicabile începând din 2026 cu scheme de sprijin dedicate investițiilor strategice, IMM-urilor și sectoarelor unde România înregistrează deficite majore de balanță comercială. Înainte de a detalia conținutul pachetului, ministrul a anunțat că unul dintre instrumentele-cheie este deja funcțional: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, acest mecanism va sprijini peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având un impact semnificativ asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. „Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a explicat Nazare. Două componente majore: fiscalitate și scheme de sprijin Pachetul de relansare este structurat pe două axe principale. Prima vizează măsuri fiscale menite să lase mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, iar a doua se referă la noi scheme de susținere pentru companii, direcționate strict către domenii considerate strategice. „Nu vorbim despre susținere generalizată, pentru orice tip de investiție. Ne concentrăm pe zonele unde România are deficite mari de balanță comercială și unde importăm mult mai mult decât exportăm”, a precizat ministrul. Printre aceste domenii se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare. Instrument nou pentru investiții mari Una dintre noutățile majore este introducerea unei scheme dedicate investițiilor de peste un miliard de lei (n.r. echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument flexibil care să permită atragerea marilor investitori internaționali. „Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a spus Nazare. Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții. Accent pe resurse minerale și materiale critice Un alt pilon important al pachetului îl reprezintă valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Guvernul a prioritizat aceste domenii în linie cu definițiile și politicile Comisiei Europene, urmărind să creeze lanțuri de valoare în România, nu doar să exporte materie primă. În paralel, este lansată o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tech, care să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, și să le ajute să se scaleze către zona de business. Sprijin pentru industria de apărare și diaspora Pentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene. După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro. De asemenea, pachetul include o garanție de stat de 500 de milioane pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În interiorul acestui plafon, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora. Măsuri fiscale pentru mai mult „oxigen” în economie Componenta fiscală a pachetului este construită în jurul ideii de a lăsa mai mulți bani în mediul privat. Printre măsurile anunțate se numără: posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026; creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane; introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente; simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile privind angajații, concediile medicale și vânzarea de imobilizări; reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă în premieră și la persoanele fizice care depun declarația unică. În plus, declarația unică va fi, pentru prima dată, precompletată și disponibilă electronic. Stimulente pentru bursă și internaționalizare Guvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital. Totodată, Exim Bank va primi un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est. Care va fi calendarul de implementare Potrivit ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, vor fi lansate apelurile de proiecte, cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an. „Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanțelor habar nu are ce se întâmplă cu fondurile europene. Întrebat dacă aceste sume sunt transformate în lei și plasate în bănci, pentru câștiguri din dobânzi, ministrul a spus că nu știe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu are habar ce se întâmplă cu fondurile europene. După ședința de joi, în care a prezentat măsurile din pachetul de relansare economică, oficialul a fost întrebat despre situația în care fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, gestionate de Ministerul Energiei, au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank și au obținut dobânzi de peste 600 de milioane de lei. Alexandru Nazare nu a oferit un răspuns concret la această întrebare. Alexandru Nazare a transmis că nu știe dacă sumele din fonduri europene au fost transformate în lei și plasate în bănci, dar a subliniat că a cerut informații de la Trezoreria Statului și de la Ministerul Energiei despre cazul în care aceste fonduri au fost transformate în lei, care ulterior au fost plasate în bănci, pentru a fi obținute câștiguri din dobânzi. De asemenea, ministrul a spus că atunci când va avea informații cu privire la aceste aspecte, le va face publice. „Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte. Când le voi avea, le voi anunța. Vă mulțumesc!”, a spus ministrul Finanțelor. Ministerul Energiei a obținut sute de milioane de lei din dobânzi Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei, care trebuiau să ajungă la beneficiari, au fost plasate în decembrie 2024 la depozitele CEC Bank cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guverul Ciolacu la finalul anului, au fost în valoare de aproape 8,5 miliarde de lei, adică 1,7 mld. euro. Ministerul Energiei a confirmat în cele din urmă că, în anul 2025, a obținut dobânzi de 609,3 mil. lei, 121 mil. euro, din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Sursele guvernamentale au transmis că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și în acest fel, să maximizeze câștigurile statului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni”
România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026
România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar din noiembrie este mai mic decât anul trecut. Ținta pentru 2026 va fi între 6 și 6,5%
Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare. „E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor. Deficit mai mic în noiembrie față de aceeași perioadă din 2024 Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut. „Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare. Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent. „Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor. Ținta de deficit pentru 2026: între 6 și 6,5% În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere. „Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul. Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european. „Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.
Alexandru Nazare, reticent la creșterea salariului minim: Mai degrabă nu
„Dacă ne uităm la salariu minim, ar trebui să ne uităm în dinamica din ultimii ani. Pe un fond de decelerare economică, de scădere economică, din 2021 până astăzi, noi am crescut salariul minim cu 75%”, a explicat, la Antena 3 CNN, Nazare. Ministrul a reamintit că salariul minim a crescut de la 2.300 lei la 4.050 lei. „Cred că ar trebui să fim atenți, cred că ar trebui să punem mai mult preț pe coordonarea între dinamica economiei și creșterile salariului minim, astfel încât și pentru antreprenori să le fie ușor în momentul în care să acopere noile costuri legate de salariu minim”, a precizat Nazare. Ministrul a respins ideea lui Sorin Grindeanu, potrivit căreia România riscă un infringement dacă nu majorează salariul minim: „Nu cred că este vorba de un infringement, pentru că este vorba de adecvarea salariului minim. Nu cred că poate fi vorba de un infringement”. Întrebat direct dacă este pentru sau împotriva majorării, Nazare a răspuns: „Mai degrabă nu. Cel puțin, nu în acest moment”.
Ministrul Finanțelor evită să promită că nu vor mai crește taxele: Sunt foarte atent cu declarațiile”
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu scepticismul economiștilor care susțin că guvernul nu se va încadra în țintele de deficit nici pentru 2025, nici pentru 2026, moderatorul l-a întrebat pe Nazare dacă vor crește din nou taxele. „Am mai răspuns la această întrebare”, a replicat inițial ministrul. Când moderatorul a insistat – „Ați răspuns pentru TVA, că nu vă propuneți?” – Nazare a răspuns: „Am răspuns că în acest moment nu avem în plan o creștere a TVA-ului”. Presat de jurnalist că formula „în acest moment” lasă loc de orice interpretare, ministrul și-a precizat poziția: „Sunt ministru de finanțe. Sunt foarte atent cu aceste declarații. Personal vă spun că personal și ca liberal nu am fost niciodată un fan al creșterii taxelor. Niciodată. Chiar din contră, al scăderilor”. „Dar aici e vorba de România. Aici e vorba de stabilitate economică. E vorba de credibilitate. E vorba de posibilitatea de a putea să ne împrumutăm”, a adăugat ministrul. Întrebat despre măsurile anunțate de premier pentru noiembrie, care ar urma să fie „determinante” pentru reducerea cheltuielilor, Nazare a spus: „Eu intuiesc că este vorba despre pachetul pe administrație care încă e în discuție în coaliție. Un pachet foarte important, care într-adevăr ar putea să vină cu o economie pentru 2026 importantă”.
Guvernul prelungește până la finalul anului perioada în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, pentru investițiile locale și termoficare
Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026. „Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook. Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. „Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație. „Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor. În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României. „Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.
Vestea anunțată de ministerul Finanțelor. Sunt 4 miliarde de euro
Ministerul Finanțelor anunță că a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euro-obligațiuni pe piețele internaționale și a patra tranzacție realizată în 2025. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșă de 2 miliarde EUR cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșă de 1 miliard EUR pe 12 ani (2037) și 1 miliard EUR pe o nouă tranșă de 20 ani (2045), fiind anunțat că aceasta este ultima tranzacție publică de euro-obligațiuni a României în anul 2025. „Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcția economică a țării și în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică și sustenabilitate fiscală. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministerul mai anunță că România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipată a euro-obligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului. Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix (“Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde EUR. Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de răscumpărare anticipată parțială a euro-obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard EUR, după cum urmează: – 550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune); – 240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune); – 209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune). „Această tranzacție face parte din strategia României de a se finanța extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanțare, cât și consolidarea rezervei de valută a statului”, mai arată ministerul Finanțelor.
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță construcția Autostrăzii Moldovei cu fonduri nerambursabile: Am reuşit să convingem Comisia Europeană
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat, joi seară, că a fost convinsă Comisia Europeană ca Autostrada Moldovei să treacă integral pe grant, adică pe fonduri nerambursabile. El a explicat că nici la momentul concepţiei PNRR această autostradă nu fusese pe grant, ci pe împrumut. „La Ministerul Transporturilor am reuşit să convingem Comisia Europeană să trecem Autostrada Moldovei integral pe grant. Asta înseamnă fonduri nerambursabile. Nici la momentul concepţiei PNRR-ului această autostradă nu fusese pe grant, a fost pe împrumut. Nici de atunci până acum, în aceşti patru ani, deşi România a cerut în mod repetat Comisiei să avem autostrăzile pe grant, nu am reuşit această performanţă”, a declarat Alexandru Nazare, la Antena 3. Ministrul a fost întrebat și dacă anul viitor se va merge pe autostradă de la Bacău până la Bucureşti. „Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, integral este finanţată din fonduri nerambursabile şi prin acest lucru este garantată finanţarea până la finalizarea PNRR-ului în august anul viitor”, a explicat acesta. Ministrul Finanţelor a mai anunţat că la Ministerul Dezvoltării toate proiectele de renovare au fost introduse pe grant, explicând că vor veni fonduri pentru infrastructură şi din programul SAFE. „Dezvoltarea din zona Moldovei e foarte importantă şi dezvoltarea polului din jurul Iaşiului, pentru că acolo, să ştiţi, inclusiv în SAFE, asta e o altă negociere închisă, cei 16 miliarde pentru SAFE, care nu sunt toţi dedicaţi Apărării, sunt în jur de patru miliarde jumătate, care sunt dedicaţi tot pentru autostrada A7 şi A8. Practic se va continua PNRR cu bani din SAFE tot pe zona de infrastructură”, a afirmat Alexandru Nazare. De asemenea, el a vorbit și despre Autostrada Ploieşti-Buzău, acolo unde sunt încă tronsoane neterminate. „Sigur, acele loturi sunt la un grad destul de avansat de realizare. Nu ştiu exact să vă spun precis, dar sunt la peste 80% ambele loturi, sunt într-o fază finală, ele au fost parte din PNRR, acum nu mai sunt, ele trebuie finalizate din alte surse de finanţare, dar sunt aproape finalizate”, a precizat Nazare. Totodată, ministrul Finanţelor a anunţat și că vicepreşedintele Băncii Europene de Investiții (BEI) va veni săptămâna viitoare în România şi va semna un împrumut care contribuie la confinaţarea Autostrăzii Sibiu-Piteşti. FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO