Alexandru Nazare avertizează asupra datei de 31 iulie: Un nou test de credibilitate economică
Într-o luare de poziție privind contextul actual, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declară că următorul raport al agenției Fitch Ratings, care urmează a fi prezentat la 31 iulie, va reprezenta „un nou test de credibilitate economică” pentru România. În ultima evaluare, agenția a remarcat reducerea deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Nazare vede „eficiența măsurilor fiscale adoptate” Pe pagina personală de Facebook, Alexandru Nazare „traduce” mesajul celor de la Fitch Ratings. „După ultima evaluare S&P, Fitch Ratings transmite azi un nou mesaj pentru România: am redus deficitul în primul trimestru, dar adevăratul test de credibilitate este ce facem de acum înainte”, a scris Nazare. Potrivit ministrului Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026. „Agenția de rating a publicat azi (n.r – luni, 18 mai) o nouă analiză care reconfirmǎ eficiența măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Deficitul bugetar a coborât la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Este un semnal major pentru agențiile de rating, care arată că România îşi poate corecta dezechilibrele atunci când există disciplină, control al cheltuielilor și decizii asumate. Sunt rezultate care nu vin din declarații, ci din execuție tratată cu responsabilitate. Dintr-un efort asumat şi susținut la nivelul guvernului, girat pentru prima oară în România de primul-ministru Ilie Bolojan, și din măsuri coerente, care încep să redea încredere în stabilitatea finanțelor publice”, a precizat Nazare. De ce nu trebuie să ne relaxăm Totuși, subliniază Mediafax, ministrul avertizează că analiza Fitch nu reprezintă „un motiv de relaxare”: „Agenția atrage ferm atenția că principalul risc nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate pentru strategia fiscală din 2027 și anii următori. Cu alte cuvinte, rezultatele bune dintr-un trimestru trebuie transformate într-o direcție stabilă și credibilă pe termen mediu”. Potrivit lui Nazare, Fitch avertizează și asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, întârzierile reformelor din PNRR și presiunile externe asupra economiei. „Următorul raport de evaluare al agenției pentru România va fi publicat pe 31 iulie. Până atunci, cel mai mult va conta nu ce spunem, ci ce facem concret: reforme reale, absorbție de fonduri europene, disciplină bugetară și continuitate în consolidarea fiscală”, a conchis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare comentează avertismentul S&P. „Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă” Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat „șpagă de supraviețuire”, spune cum s-a simțit în Guvernul Bolojan
Guvernul repară ce a stricat și pozează în reformist. Ministrul Finanțelor: „Anulăm obligativitatea utilizării E-factura acolo unde intervenea birocrație inutilă”
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul anulează obligativitatea utilizării E-factura pentru persoanele fizice, pe care tot Guvernul Bolojan o introdusese. Obligativitatea urma să intre în vigoare de la 1 iunie, dar a fost întoarsă pe ultima sută de metri. Amenzile puteau ajunge și la 10.000 de lei Nazare: ”Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice” După o analiză a afectelor pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice, Nazare a decis să facă un pas înapoi și să renunțe la utilizarea sistemului. El spune că acest lucru ar fi însemnat birocrație suplimentară și costuri administrative inutile. ”Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice. Anulăm obligativitatea utilizării E-factura acolo unde intervenea birocrație inutilă. Sunt unul dintre principalii promotori ai digitalizării ANAF – este obligatorie şi ne-negociabilă pentru combaterea evaziunii fiscale şi pentru construirea unei administrații fiscale moderne, transparente și eficiente. În același timp, introducerea de noi reguli trebuie făcută gradual, predictibil și fără a crea poveri administrative inutile celor care își declară corect veniturile. Iar atunci când statul introduce măsuri care generează efecte disproporționate sau dificultăți nejustificate în practică, tot statul are responsabilitatea de a asculta feedbackul din societate și de a corecta rapid și echilibrat acele prevederi care nu funcționează. În ultimele luni, am avut un dialog continuu cu profesioniști din domeniul cultural, creativ și academic, cu reprezentanți ai societății civile și cu specialiști fiscali. Am analizat efectele concrete pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și pentru alte activități de mică amploare. Concluzia a fost în mod clar aceea că obligativitatea utilizării sistemului ar fi însemnat în principal birocrație suplimentară și costuri administrative inutile, fără un beneficiu proporțional în combaterea evaziunii fiscale sau în eficientizarea colectării veniturilor la buget”, a transmis Nazare. Nazare a propus un nou amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura. Acesta a fost preluat de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și votat ieri în Comisie. Dacă amendamentul va fi adoptat, persoanele fizice care folosesc CNP-ul ca identificator fiscal nu vor mai avea obligația de a utiliza sistemul RO e-Factura. ”De aceea, am propus un nou amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura, care a fost preluat de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și votat ieri în Comisie. Practic, dacă amendamentul va fi adoptat, persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional”. Ministrul Finanțelor a declarat că măsura se adresează în special autorilor, traducătorilor, artiștilor, actorilor, muzicienilor, cercetătorilor, jurnaliștilor și altor persoane care obțin venituri din drepturi de autor, fără să fie organizate ca PFA sau societăți comerciale. ”Măsura îi vizează în special pe autori, traducători, artiști, actori, muzicieni, cercetători, jurnaliști și alte persoane care obțin venituri din drepturi de autor fără a funcționa ca PFA sau societăți comerciale. Totodată, sunt exceptați și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, persoanele care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor prin platforme de rezervări online, precum și institutele și centrele culturale străine care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Digitalizarea ANAF și creșterea transparenței fiscale sunt obiective esențiale pentru modernizarea administrației și reducerea evaziunii fiscale. Însă reformele trebuie adaptate realității și aplicate acolo unde există un risc fiscal real, nu acolo unde generează obligații disproporționate pentru contribuabilii corecți”, a punctat Nazare. Semnalul renunțării la obligativitatea e-factura fusese dat cu câteva zile în urmă chiar de premierul Bolojan. „Am continuat digitalizarea şi chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice, care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocraţie suplimentară şi am primit deja sesizări pe tema asta şi chiar astăzi mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanţe să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară, dacă combate într-adevăr evaziunea sau dacă doar e o formă de birocraţie în plus”, a transmis premierul Bolojan, într-un interviu la HotNews. Prevederea care obliga persoanele fizice implicate în activități economice să utilizeze sistemul RO e-Factura era cuprinsă în OUG 89/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, celebra ,,Ordonanță trenuleț” adoptată de guvern la finalul anului trecut și a intrată în vigoare 15 ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un scriitor român cere anularea obligației e-Factura, măsura impusă de Guvernul Bolojan pentru persoanele cu venituri din drepturi de autor
Ministrul Alexandru Nazare anunță reorganizarea teritorială a administrației fiscale: ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale, o reorganizare a ANAF, cu desființarea unor sedii și relocarea angajaților. Reforma vizează digitalizarea, combaterea evaziunii și creșterea colectării la bugetul de stat. Alexandru Nazare susține că ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit și a anunțat începerea unui proces amplu de transformare al Fiscului, împreună cu președintele, Adrian Nica. Oficialul mai spune că intervenția este una necesară, construită pe analize de eficiență și pe date din teren și a subliniat că implementarea se va derula pe parcursul a aproximativ două luni. „ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit. Am demarat reorganizarea teritorială a administrației fiscale – pentru că viitorul fiscalității în România trebuie să fie unul digitalizat, performant, care susține bugetul public mai mult decât consumă. Am început, ireversibil, împreună cu preşedintele ANAF, Adrian Nica, un proces amplu de transformare al acestei instituții – care vizează modul în care statul își colectează veniturile și, mai ales, modul în care îşi respectă contribuabilii.” Cum va arăta reorganizarea ANAF Oficialul a explicat că procesul de reorganizare se referă la desființarea unui număr important de sedii fiscale din orașe, municipii și comune. Prin intermediul acestor desființări, spune Nazare, vor exista mai puține ghișee fizice ineficiente și mai multă digitalizare adaptată. Șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus ca 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune să fie desființate. „Concret, procesul de reorganizare va însemna desființarea unui număr important de sedii fiscale fizice – municipale, orăşeneşti şi comunale. Nu lăsăm comunități fără servicii, ci regândim modul în care acestea sunt oferite: mai puțin prin ghișee fizice ineficiente și mai mult prin digitalizare și servicii adaptate anului 2026. În paralel, echipele ANAF din aceste sedii nu vor fi concediate, ci relocate acolo unde este cu adevărat nevoie – în zonele cu risc ridicat de evaziune, pentru a întări capacitatea de control”. Alexandru Nazare: Este o schimbare de logică De asemenea, ministrul Finanțelor descrie reforma ca „o schimbare de logică”, de la o „prezență birocratică dispersată” la „eficiență operațională și rezultate măsurabile”, în contetxul în care controalele recente au evidențiat mai multe probleme. „Este o schimbare de logică: de la prezență birocratică dispersată, la eficiență operațională și rezultate măsurabile. În ultimele luni, controalele desfășurate au arătat clar unde sunt vulnerabilitățile sistemului. ANAF a identificat rețele complexe de firme create exclusiv pentru fraudă fiscală, unele formate din zeci de societăți, cu datorii considerabile la bugetul de stat, mecanisme artificiale de facturare și utilizarea repetată a insolvenței pentru a evita plata obligațiilor. Aceste realități nu mai pot fi tolerate. Ele confirmă nevoia unui ANAF mai bine organizat, mai prezent acolo unde apare evaziunea și mai eficient în utilizarea resurselor.” RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF vrea să desființeze jumătate din unitățile fiscale din țară. Ce se întâmplă cu angajații Ministrul Alexandru Nazare anunţă ce se întâmplă cu deficitul bugetar: „Schimbările abrupte de direcție transmit un semnal negativ”
Alexandru Nazare la Washington, despre discuțiile cu US Exim Bank privind finanțarea proiectelor strategice: Nu sunt doar despre infrastructură energetică. Ele înseamnă energie mai sigură, accesibilă”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a purtat la Washington discuții cu reprezentanții US Exim Bank, despre posibilele mecanisme de finanțare pentru proiectele strategice din energie și infrastructură. Tema centrală a întâlnirilor a vizat consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a transmis ministrul într-o postare pe Facebook. „O nouă întâlnire la Washington cu John Jovanovic, CEO al US Exim Bank, în continuarea discuţiilor începute anul trecut, privind finanţarea unor proiecte strategice pentru România. Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris miercuri, pe Facebook, Alexandru Nazare. În cadrul conversațiilor, atenția principală a fost orientată către accelerarea proiectelor aflate deja în derulare și deschiderea unor direcții noi de investiții, mai ales în sectorul energetic, care este prioritar pentru stabilitatea economică și regională. „Ce am discutat concret: obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei – un sector esenţial pentru securitatea economică a României şi a întregii regiuni”, a declarat el. Nazare a precizat că au fost discutate mai multe direcții de acțiune, de la proiecte nucleare și infrastructură de gaze până la noi instrumente financiare comune. Printre acestea se află și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea unor noi proiecte energetice și extinderea cooperării prin mecanisme de garantare și finanțare internațională. De asemenea, au fost menționate proiecte care au un impact regional, inclusiv inițiative energetice cu rol în conectarea piețelor și sprijinirea dezvoltării economice din zona Mării Negre și a procesului de reconstrucție a Ucrainei. „Proiectele discutate nu sunt doar despre infrastructură energetică. Ele înseamnă: energie mai sigură şi mai accesibilă pentru populaţie şi economie, stabilitate economică pe termen lung şi poziţionarea României ca hub energetic regional, inclusiv în contextul reconstrucţiei Ucrainei şi al dezvoltării regiunii Mării Negre. Am subliniat în discuţii că România are astăzi o abordare pragmatică şi orientată spre rezultate, iar parteneriatul cu instituţii precum US Exim Bank este esenţial pentru a transforma proiectele mari în investiţii concrete. Continuăm să construim parteneriate care aduc finanţare reală şi proiecte concrete pentru România. În perioada următoare, vom continua lucrul pentru ca aceste proiecte să avanseze cât mai rapid şi să producă rezultate vizibile pentru economie”, a scris Nazare. Ministrul Finanțelor se află în Statele Unite pentru a participa la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14-20 aprilie 2026.
Alexandru Nazare anunță prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. România, lider pe scena regională a energiei
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat în vizită oficială în Statele Unite împreună cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și cu ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat printr-o postare pe rețelele de socializare „prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani”. Declarația lui Nazare vine după întâlnirea cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale. Potrivit ministrului, România „câștigă rapid încredere și devine un actor regional tot mai relevnat, pe fondul măsurilor de stabilizare economică și de consolidare fiscală din ultimul an”. „România, lider pe scena regională a energiei. Prima finanţare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. Întâlnire importantă la Washington cu Ajay Banga, preşedintele World Bank Group – o premieră a acestui nivel de deschidere pentru România, care confirmă eforturile ultimelor luni: ţara noastră câştigă rapid încredere şi devine un actor regional tot mai relevant, pe fondul măsurilor de stabilizare economică şi de consolidare fiscală din ultimul an”, a scris ministrul Finanţelor pe Facebook. Nazare: Ar fi prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimele decenii Oficialul mai spune că discuţia a fost axată pe proiecte concrete, cu impact direct asupra economiei şi asupra vieţii de zi cu zi a românilor, precum investiţii în retehnologizare la Centrala Nucleară Cernavodă – o iniţiativă strategică pentru securitatea energetică a României şi a întregii regiuni. „Ar fi prima finanţare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimele decenii, ceea ce arată nivelul ridicat de încredere câştigat de România în ultima perioadă”. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare De asemenea, Alexandru Nazare a mai transmis că alte proiecte concrete vizează domeniul gazelor naturale, inclusiv dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor, cu implicarea Transgaz, acces la finanțări și garanții pentru investiții energetice de amploare, prin mecanismele Grupului Băncii Mondiale și sprijin pentru proiecte inovatoare industriale de mare capactiate, dezvoltate cu expertiza tehnică a Grupului. „Un mesaj important transmis de președintele Băncii Mondiale: eforturile României de stabilizare macroeconomică și consolidare fiscală vor începe să producă rezultate vizibile în următorii ani, dacă sunt susținute de investiții consistente și reforme continue”. Ministrul Finanțelor spune că România are nevoie de proiecte solide în contextul internațional tensionat În finalul postării, ministrul Finaneţlor subliniază că acest parteneriat contează acum, „într-un context internaţional marcat de crize energetice şi volatilitate”, întrucât România are nevoie de „proiecte solide” care să asigure energie sigură şi la preţuri accesibile pentru populaţie şi economie, investiţii care susţin creşterea economică şi o poziţie mai puternică a României în regiune. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare „Am subliniat, totodată, în cadrul întâlnirii, un obiectiv strategic: România își propune să devină o platformă regională pentru reconstrucția Ucrainei, valorificând experiența acumulată în proiecte realizate împreună cu Banca Mondială. În același timp, rămâne clar că reforma economică și investițiile trebuie să meargă împreună: consolidarea fiscală trebuie echilibrată prin proiecte care creează creștere economică și locuri de muncă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal între ministrul Muncii și ministrul Finanțelor. Manole îl acuză pe Nazare că blochează biletele de tratament balnear pentru 100.000 de pensionari Ce spune Ministrul Energiei despre vizita în SUA: „România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”
Ministrul Finanțelor anunță digitalizarea vânzării bunurilor ANAF: Nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că noua platformă elicitatii.anaf.ro marchează o schimbare nouă în modul în care sunt gestionate bunurile confiscate de stat. El a afirmat că „nu vor mai fi pile, nu vor mai fii hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, iar toate bunurile sechestrate de ANAF vor fi disponibile pentru accesare. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, a transmis, vineri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-un mesaj postat pe Facebook. Potrivit acestuia, platforma oferă acces direct cetățenilor la bunuri variate, de la obiecte de valoare până la active imobiliare sau mijloace de transport, toate provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. Ministrul de Finanțe susține că sistemul permite participarea publică fără intermediari. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent”, a scris acesta. Nazare a explicat că întreg mecanismul a fost integrat digital, de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, ceea ce ar elimina blocajele administrative și întârzierile din trecut. „Sunt foarte multe bunuri în care acum facem o ordine pentru prima dată şi le urcăm online şi le punem la dispoziţia voastră să licitaţi şi să le obţineţi transparent”, a mai afirmat Nazare. Potrivit ANAF, platforma a înregistrat un interes ridicat încă din primele ore de la lansare, cu aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore.
România își joacă miza pe marile investiții. Pachetul de relansare economică, de miliarde, a fost prezentat de Alexandru Nazare
Pachetul combină măsuri fiscale aplicabile începând din 2026 cu scheme de sprijin dedicate investițiilor strategice, IMM-urilor și sectoarelor unde România înregistrează deficite majore de balanță comercială. Înainte de a detalia conținutul pachetului, ministrul a anunțat că unul dintre instrumentele-cheie este deja funcțional: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, acest mecanism va sprijini peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având un impact semnificativ asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. „Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a explicat Nazare. Două componente majore: fiscalitate și scheme de sprijin Pachetul de relansare este structurat pe două axe principale. Prima vizează măsuri fiscale menite să lase mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, iar a doua se referă la noi scheme de susținere pentru companii, direcționate strict către domenii considerate strategice. „Nu vorbim despre susținere generalizată, pentru orice tip de investiție. Ne concentrăm pe zonele unde România are deficite mari de balanță comercială și unde importăm mult mai mult decât exportăm”, a precizat ministrul. Printre aceste domenii se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare. Instrument nou pentru investiții mari Una dintre noutățile majore este introducerea unei scheme dedicate investițiilor de peste un miliard de lei (n.r. echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument flexibil care să permită atragerea marilor investitori internaționali. „Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a spus Nazare. Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții. Accent pe resurse minerale și materiale critice Un alt pilon important al pachetului îl reprezintă valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Guvernul a prioritizat aceste domenii în linie cu definițiile și politicile Comisiei Europene, urmărind să creeze lanțuri de valoare în România, nu doar să exporte materie primă. În paralel, este lansată o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tech, care să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, și să le ajute să se scaleze către zona de business. Sprijin pentru industria de apărare și diaspora Pentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene. După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro. De asemenea, pachetul include o garanție de stat de 500 de milioane pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În interiorul acestui plafon, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora. Măsuri fiscale pentru mai mult „oxigen” în economie Componenta fiscală a pachetului este construită în jurul ideii de a lăsa mai mulți bani în mediul privat. Printre măsurile anunțate se numără: posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026; creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane; introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente; simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile privind angajații, concediile medicale și vânzarea de imobilizări; reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă în premieră și la persoanele fizice care depun declarația unică. În plus, declarația unică va fi, pentru prima dată, precompletată și disponibilă electronic. Stimulente pentru bursă și internaționalizare Guvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital. Totodată, Exim Bank va primi un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est. Care va fi calendarul de implementare Potrivit ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, vor fi lansate apelurile de proiecte, cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an. „Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Ministrul Finanțelor habar nu are ce se întâmplă cu fondurile europene. Întrebat dacă aceste sume sunt transformate în lei și plasate în bănci, pentru câștiguri din dobânzi, ministrul a spus că nu știe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu are habar ce se întâmplă cu fondurile europene. După ședința de joi, în care a prezentat măsurile din pachetul de relansare economică, oficialul a fost întrebat despre situația în care fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, gestionate de Ministerul Energiei, au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank și au obținut dobânzi de peste 600 de milioane de lei. Alexandru Nazare nu a oferit un răspuns concret la această întrebare. Alexandru Nazare a transmis că nu știe dacă sumele din fonduri europene au fost transformate în lei și plasate în bănci, dar a subliniat că a cerut informații de la Trezoreria Statului și de la Ministerul Energiei despre cazul în care aceste fonduri au fost transformate în lei, care ulterior au fost plasate în bănci, pentru a fi obținute câștiguri din dobânzi. De asemenea, ministrul a spus că atunci când va avea informații cu privire la aceste aspecte, le va face publice. „Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte. Când le voi avea, le voi anunța. Vă mulțumesc!”, a spus ministrul Finanțelor. Ministerul Energiei a obținut sute de milioane de lei din dobânzi Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei, care trebuiau să ajungă la beneficiari, au fost plasate în decembrie 2024 la depozitele CEC Bank cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guverul Ciolacu la finalul anului, au fost în valoare de aproape 8,5 miliarde de lei, adică 1,7 mld. euro. Ministerul Energiei a confirmat în cele din urmă că, în anul 2025, a obținut dobânzi de 609,3 mil. lei, 121 mil. euro, din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Sursele guvernamentale au transmis că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și în acest fel, să maximizeze câștigurile statului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni”
România, 10 din 10 la evaluarea OCDE. Ministrul Finanțelor anunță progrese decisive pentru aderarea din 2026
România a încheiat cu succes una dintre cele mai importante etape ale procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde a obținut evaluări bune pe toate liniile în domeniul fiscal și al politicilor economice. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după sesiunea de evaluare de la Paris. „Am încheiat, ieri, la Paris, o etapă foarte importantă pentru viitorul economic al României: sesiunea de evaluare în Comitetul pentru Analiză Economică și Dezvoltare, unde am prezentat progresele României în fața a 38 de reprezentanți ai celor mai dezvoltate economii ale lumii”, a transmis ministrul. În paralel, România a obținut un rezultat maxim în cadrul Comitetului pentru Afaceri Fiscale al OCDE. „Ministerul Finanțelor a intrat în linie dreaptă către definitivarea evaluării, cu 10 din 10 opinii tehnice adoptate”, a precizat Nazare, referindu-se la cele zece grupuri de lucru care au analizat politicile fiscale ale țării în procesul de aderare. Consolidare fiscală și investiții record În fața experților OCDE, Nazare a prezentat evoluțiile în corecția deficitului bugetar și creșterea investițiilor publice. „Am prezentat progresele în corecția deficitului bugetar și cifrele încurajatoare de la finalul lui 2025 și început de 2026. Ajustarea consistentă realizată în ultimele șase luni arată că suntem pe drumul corect spre consolidare”, a declarat ministrul Finanțelor. Pe partea de investiții, România a atins un nivel de 7,2% din PIB, cu o pondere tot mai mare a fondurilor europene. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență a fost un alt punct-cheie. Potrivit ministrului, acest demers „a diminuat riscul de pierdere a fondurilor europene din granturi și a securizat resursele pentru marile proiecte ale țării din transport, energie și sănătate”. În viziunea lui Nazare, combinația dintre consolidare bugetară și investiții masive reprezintă argumentul decisiv.„Suntem pregătiți ca 2026 să fie anul aderării oficiale a României, iar la următoarea evaluare economică să stăm de cealaltă parte a mesei, ca membru cu drepturi depline.” RECOMANDAREA AUTORULUI Oana Țoiu anunță speranțe: „Vestea bună finală pe aderarea la OCDE sperăm să vină în 2026” În 2025, românii şi-au luat concedii medicale în valoare de un miliard de lei. Cifrele au fost date publicităţii de ministrul Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar din noiembrie este mai mic decât anul trecut. Ținta pentru 2026 va fi între 6 și 6,5%
Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare. „E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor. Deficit mai mic în noiembrie față de aceeași perioadă din 2024 Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut. „Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare. Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent. „Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor. Ținta de deficit pentru 2026: între 6 și 6,5% În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere. „Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul. Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european. „Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.