Ministrul Finanțelor a precizat care este impactul bugetar al pachetului fiscal aprobat de Guvern
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat care este impactul bugetar al măsurilor, ministrul a răspuns: „3,7 miliarde este impactul pachetului fiscal și impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde”. Nazare a explicat că pachetul fiscal a fost ajustat în urma propunerilor primite și a subliniat că România face astfel „un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine”. „E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem”, a declarat ministrul, precizând că multe din prevederile pachetului erau angajamente asumate în PNRR acum patru ani, dar care nu au fost duse la bun sfârșit. Ministrul a justificat intensitatea măsurilor prin faptul că acestea „au fost amânate de ani și ani de zile”, iar în contextul evaluării Comisiei Europene din octombrie, „suntem nevoiți să luăm aceste măsuri în acest moment pentru a proteja românii de o situație mult mai dificilă”. O măsură importantă din pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile de peste 50 de milioane de euro, înlocuit cu un sistem de impozitare care vizează punctual cheltuielile sensibile ale companiilor multinaționale – management, consultanță și proprietate intelectuală. „Din momentul implementării acestui impozit pe cifră de afaceri, investițiile private au scăzut. Și suntem perfect conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, sunt de trei ori mai mari decât investițiile publice”, a explicat Nazare.
De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor
Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. „În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook. Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”. „Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el. Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”. „Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa
„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.
Ministrul Finanțelor susține că nu știa de majorarea salariilor de la Curtea de Conturi: „Voi verifica. Nu se potrivește”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, despre majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvern. Oficialul a precizat că „nu se potrivește” cu pachetul de reduceri bugetare adoptate de premierul Ilie Bolojan. Alexandru Nazare a declarat, referitor la majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, că: „nu se potrivește”, cu pachetul de reduceri bugetare impuse de Guvern. Mai mult, Nazare susține că nici măcar nu ar fi știut de o astfel de măsură: „Eu, personal, nu știam de această măsură. Voi verifica. Dar, deloc nu se potrivește”. Majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi a fost adoptată prin hotărârea plenului Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial luni. Potrivit actului normativ, personalul nou-încadrat în cadrul instituției, cu excepția Autorității de Audit, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 40% până la prima evaluare a performanțelor profesionale. În anul 2025, această majorare se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie, cu excepția unor prevederi care intră în vigoare din august. Declarația ministrului vine în contextul în care Guvernul anunță măsurile din pachetul 2 de reformă fiscală, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și a menține stabilitatea fiscală. FOTO: captură YTB/Guvernul României Autorul recomandă: DEFICITUL bugetar nu a fost construit pe ipoteze realiste! „Nu vorbim de 7,1”, susține ministrul Finanțelor Întrebat de Gândul, Alexandru Nazare deplânge excluderea metroului de la Cluj din PNNR: „O nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro” Alexandru Nazare pune presiune pe coaliție: „Pachetul 2 de măsuri trebuie adoptat în august!”
Ministrul Finanţelor, despre Operaţiunea Cuibul cu Fantome: ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive
„Continuăm curăţenia în sistem şi monitorizarea strictă a tuturor informaţiilor care ridică semnale de alarmă fiscalǎ.”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. În urma investigaţiilor, inspectorii au descoperit adrese suspecte, cu 10 până la 1.500 firme înregistrate, clădiri fără uşi, ferestre, utilităţi – fără nicio activitate reală, risc fiscal major şi tranzacţii fictive cu impact bugetar semnificativ şi miliarde de lei datorii acumulate de firme cu sedii fictive. Măsurile aplicate vor curpinde inactivarea fiscală, anularea codurilor de TVA şi sesizări penale. “47.000 de firme la peste 2400 de adrese a descoperit Curtea de Conturi în raportul de analiză asupra ANAF. Şi ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive, radiate sau care desfăşoară activităţi frauduloase nu de la o adresă, nu dintr-un oraş, doar din Bucureşti, ci din toată ţara. ANAF trebuie să prezinte această hartă a cuiburilor de firme cu măsuri ataşate asupra celor frauduloase”, a precizat Ministrul Finanţelor. ANAF a declanşat o amplă acţiune de control sub numele de cod Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”, vizând companii care au declarat sedii sociale la adrese fără condiţii minime pentru desfăşurarea unor activităţi economice reale.
Nazare: Bugetul pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste
Nazare a spus la Digi 24 că „nici acest buget pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste”. „Voi prezenta în următoarea ședință de guvern și o notă în acest sens despre ce s-a întâmplat, care au fost ipotezele, unde suntem și ce urmează. Sunt factori obiectivi și factori subiectivi. Factorii obiectivi țin de creșterea economică, care nu mai este cât era prognozată la început anului. Dar sunt și foarte mulți factori subiectivi, adică sume puse în buget, cum ar fi colectare suplimentară de aproape 10 miliarde. Bineînțeles că nu există așa ceva. Nu numai că nu există o colectare suplimentară. Avem un deficit de 6 miliarde de colectare la iunie. Și sunt multe alte zone care, în mod tradițional, sunt lăsate quasi-descoperite. Care, bineînțeles, trebuie acoperite. Eu am vorbit pe larg de chestiunea bugetelor și chestiunea aprobării corecte a bugetelor, aproximării corecte a cheltuielor. Nu mai poți să supradimensionezi veniturile în fiecare an, să subdimensionezi cheltuielele și să te aștepți că, în timpul anului, lucrurile astea să reglează. Nu să reglează. Ajungem să facem deficite enorme, cum a fost cel de anul trecut, cum este și cel de anul ăsta. Pentru că o să avem un deficit mare și anul ăsta, pe care trebuie să le finanțezi de pe piețe și le finanțezi cu dobânzi mari”, a spus Nazare. Întrebat dacă poate da o cifră legată de deficit, Alexandru Nazare a spus că nu ar putea să dea o cifră în acest moment, pentru că depinde de foarte mulți factori. „Depinde de rectificare. O să începem discuțiile pe rectificare, o să începem discuțiile cu Comisia Europeană și, în paralel, după ce finalizăm aceste discuții și avem hotărârea luată în privința momentului în care efectuăm rectificarea, o să avem o cifră care să fie agreată. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate. Întotdeauna se discută și cu Comisia, dar în situația în care suntem astăzi, cu o supraveghere bugetară la șase luni, pe care un an și jumate am ignorat-o, rapoarte ni s-au cerut, nu le-am trimis, măsuri ni s-au cerut, nu le-am luat. Suntem într-un proces în care recâștigăm încrederea”; a mai spus Nazare. Întrebat dacă sunt bani de pensii și salarii până la finalul anului, Nazare a spus că atunci când vorbim de o problemă de plată a pensiilor și a salariilor, „vorbim, practic, de un moment de incapacitate financiară a României”: „Nu putem vorbi de așa ceva în acest moment”. Alexandru Nazare a mai spus că „în mod cert, dacă nu luam pachetul 1 (de măsuri fiscal-bugetare – n.r.), eram într-o altă realitate. Deci, pachetul 1 înseamnă enorm. Fără semnalul transmis de pachetul 1 către Comisie, fără validarea Comisiei, după Ecofin mesajul transmis de Comisie, nu cred că puteam să ne menținem ratingul”. „E un semnal extraordinar, dar rămâne același pericol pentru toamnă, dacă nu continuăm. Pentru toamnă vorbesc de octombrie, pentru că în 15 octombrie avem evaluarea Comisiei și bineînțeles că în octombrie din nou agențiile de rating ne vor analiza situația fiscal-bugetară. Deci nu am scăpat, nu am rezolvat problema, dar am evitat o cumpănă extraordinară prin care a trecut România, comparabilă cu cea din 2008-2009”, a mai spus Nazare.
Ministrul Finanțelor: Suntem în stagnare, dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune
Nazare a spus că, în mod normal, economia României trebuia stimulată, dar nu s-a întâmplat acest lucru și nu s-au făcut rezerve. „Când creșterea decelerează, în mod normal trebuie să stimulezi economia. Asta înseamnă că atunci când ai creștere, să faci rezerve. Noi n-am făcut rezerve, noi am cheltuit și mai mult, fără să punem deoparte, fără să ne gândim că o să ajungem într-un moment în care economia va stagna și va trebui revitalizată”, a spus Nazare. Întrebat dacă România este în recesiune, așa cum sunt de părere mulți analiști, Alexandru Nazare a spus că astăzi vorbim de stagnare. „Nu este exclusă o contracție, dar nu știu… Contracția nu o să fie, în momentul ăsta, pe ce analize avem, nu o să fie una majoră. Încă sunt foarte multe incertitudini. Vorbim încă de stagnare, nu vorbim de o recesiune. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune. Pentru că atunci când ești pe stagnare, și am fost patru ani. Deci patru ani de zile, am văzut cum creșterea a tot scăzut, a tot scăzut, a tot scăzut, până am ajuns aproape de zero. Era previzibil. Era previzibil că ajungem aici”, a explicat ministurl de Finanțe, la Digi 24.
Se putea trece criza fără creșterea TVA? Răspunsul ministrului de Finanțe
Întrebat, duminică seara, dacă se putea fără creșterea TVA, Alexandru Nazare a spus că acum suntem „pe o cumpănă”. „Eu sunt liberal. Toată viața mea politică, atunci când am vorbit despre taxe, n-am vorbit despre creșterea lor. Am vorbit despre scăderea lor. Și despre cât de importantă e scăderea lor pentru economie. Și aceasta-i formația mea. Am apărat cota unică, o apăr în continuare, am vorbit de scăderea taxelor. Dar când ajungem pe o cumpănă, de genul în care suntem acum, nu mai e vorba de o politică economică, nu mai e vorba de stânga, de dreapta, e vorba de stabilitatea financiară a României. Și atunci, obiectivul cel mai important este să vorbim de stabilitate, de această ancoră pentru țară. Aceasta a fost o ancoră pentru țară, bineînțeles, cu niște costuri. Evident că sunt și niște costuri. Dar ce-ar fi însemnat să intrăm în incapacitate, să nu ne mai putem finanța, să rămânem 3-4 ani de zile în acest proces. Revenea Troica, care a fost în 2008-2009, și noi nu mai aveam libertatea să ne finanțăm de pe piețe, nu mai aveam libertatea integrală de decizie asupra economiei. Adică eram foarte mult… marja de manevră era extraordinar de restrânsă și măsurile pe care am fi fost obligați să le luăm erau mult mai violente, afectau mult mai mult, nu doar antreprenorii, populația în general. Plus de asta, aveam, ați văzut, 2008-2009, am avut o devalorizare de 20%. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi însemnat o devalorizare bruscă în acest moment și care erau consecințele pentru populație”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24. Potrivit acestuia, efectele în lanț ar fi afectat mult mai mult populația decât o face Pachetul 1 sau Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare. „Acele efecte în lanț erau de fapt, afectau mult mai mult populația decât ar afecta acest pachet sau al doilea pachet, care bineînțeles că au efecte, sunt negative, dar nu se compară, nu se pot compara cu ce ar fi însemnat o pierdere a calificatiului de investiții pe care o riscam”, a mai spus Nazare.
Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat, marţi, la reuniunea ECOFIN – Consiliul miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre UE de la Bruxelles, în cadrul căreia a prezentat pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În urma participării la ECOFIN, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat citat într-un comunicat de presă că: „Le-am transmis partenerilor europeni un semnal ferm că România îşi asumă cu responsabilitate consolidarea fiscală. Corecţia deficitului este o prioritate, iar recentul pachet fiscal asumat de Guvern oferă baza necesară pentru o ajustare credibilă, discutată în detaliu cu reprezentanţii Comisiei Europene. Obiectivul nostru este evitarea riscurilor majore legate de suspendarea fondurilor europene şi degradarea ratingului de ţară, ceea ce ar afecta un acces favorabil la pieţele financiare internaţionale”. De asemenea, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Comisar European pentru Economie şi Productivitate, a transmis că pachetul prezentat de ministrul român al finanţelor „este un pas important şi pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid şi în întregime adoptate şi implementate”. Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an. Măsurile adoptate, care vizează atât partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, vor fi urmate de reforme suplimentare, astfel încât consolidarea fiscală să nu compromită potenţialul de creştere al economiei româneşti, a subliniat ministrul Nazare. În cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat, marţi, un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene: · România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030. · România ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030. · România trebuie să întreprindă acţiuni eficace şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puţin o dată la şase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate şi în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv, se mai arată în comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele