Ministrul Finanţelor, despre Operaţiunea Cuibul cu Fantome: ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive
„Continuăm curăţenia în sistem şi monitorizarea strictă a tuturor informaţiilor care ridică semnale de alarmă fiscalǎ.”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook. În urma investigaţiilor, inspectorii au descoperit adrese suspecte, cu 10 până la 1.500 firme înregistrate, clădiri fără uşi, ferestre, utilităţi – fără nicio activitate reală, risc fiscal major şi tranzacţii fictive cu impact bugetar semnificativ şi miliarde de lei datorii acumulate de firme cu sedii fictive. Măsurile aplicate vor curpinde inactivarea fiscală, anularea codurilor de TVA şi sesizări penale. “47.000 de firme la peste 2400 de adrese a descoperit Curtea de Conturi în raportul de analiză asupra ANAF. Şi ANAF are sarcina să găsească toate cuiburile de firme inactive, radiate sau care desfăşoară activităţi frauduloase nu de la o adresă, nu dintr-un oraş, doar din Bucureşti, ci din toată ţara. ANAF trebuie să prezinte această hartă a cuiburilor de firme cu măsuri ataşate asupra celor frauduloase”, a precizat Ministrul Finanţelor. ANAF a declanşat o amplă acţiune de control sub numele de cod Operaţiunea „Cuibul cu Fantome”, vizând companii care au declarat sedii sociale la adrese fără condiţii minime pentru desfăşurarea unor activităţi economice reale.
Nazare: Bugetul pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste
Nazare a spus la Digi 24 că „nici acest buget pentru 2025 n-a fost construit pe niște ipoteze realiste”. „Voi prezenta în următoarea ședință de guvern și o notă în acest sens despre ce s-a întâmplat, care au fost ipotezele, unde suntem și ce urmează. Sunt factori obiectivi și factori subiectivi. Factorii obiectivi țin de creșterea economică, care nu mai este cât era prognozată la început anului. Dar sunt și foarte mulți factori subiectivi, adică sume puse în buget, cum ar fi colectare suplimentară de aproape 10 miliarde. Bineînțeles că nu există așa ceva. Nu numai că nu există o colectare suplimentară. Avem un deficit de 6 miliarde de colectare la iunie. Și sunt multe alte zone care, în mod tradițional, sunt lăsate quasi-descoperite. Care, bineînțeles, trebuie acoperite. Eu am vorbit pe larg de chestiunea bugetelor și chestiunea aprobării corecte a bugetelor, aproximării corecte a cheltuielor. Nu mai poți să supradimensionezi veniturile în fiecare an, să subdimensionezi cheltuielele și să te aștepți că, în timpul anului, lucrurile astea să reglează. Nu să reglează. Ajungem să facem deficite enorme, cum a fost cel de anul trecut, cum este și cel de anul ăsta. Pentru că o să avem un deficit mare și anul ăsta, pe care trebuie să le finanțezi de pe piețe și le finanțezi cu dobânzi mari”, a spus Nazare. Întrebat dacă poate da o cifră legată de deficit, Alexandru Nazare a spus că nu ar putea să dea o cifră în acest moment, pentru că depinde de foarte mulți factori. „Depinde de rectificare. O să începem discuțiile pe rectificare, o să începem discuțiile cu Comisia Europeană și, în paralel, după ce finalizăm aceste discuții și avem hotărârea luată în privința momentului în care efectuăm rectificarea, o să avem o cifră care să fie agreată. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate. Întotdeauna se discută și cu Comisia, dar în situația în care suntem astăzi, cu o supraveghere bugetară la șase luni, pe care un an și jumate am ignorat-o, rapoarte ni s-au cerut, nu le-am trimis, măsuri ni s-au cerut, nu le-am luat. Suntem într-un proces în care recâștigăm încrederea”; a mai spus Nazare. Întrebat dacă sunt bani de pensii și salarii până la finalul anului, Nazare a spus că atunci când vorbim de o problemă de plată a pensiilor și a salariilor, „vorbim, practic, de un moment de incapacitate financiară a României”: „Nu putem vorbi de așa ceva în acest moment”. Alexandru Nazare a mai spus că „în mod cert, dacă nu luam pachetul 1 (de măsuri fiscal-bugetare – n.r.), eram într-o altă realitate. Deci, pachetul 1 înseamnă enorm. Fără semnalul transmis de pachetul 1 către Comisie, fără validarea Comisiei, după Ecofin mesajul transmis de Comisie, nu cred că puteam să ne menținem ratingul”. „E un semnal extraordinar, dar rămâne același pericol pentru toamnă, dacă nu continuăm. Pentru toamnă vorbesc de octombrie, pentru că în 15 octombrie avem evaluarea Comisiei și bineînțeles că în octombrie din nou agențiile de rating ne vor analiza situația fiscal-bugetară. Deci nu am scăpat, nu am rezolvat problema, dar am evitat o cumpănă extraordinară prin care a trecut România, comparabilă cu cea din 2008-2009”, a mai spus Nazare.
Ministrul Finanțelor: Suntem în stagnare, dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune
Nazare a spus că, în mod normal, economia României trebuia stimulată, dar nu s-a întâmplat acest lucru și nu s-au făcut rezerve. „Când creșterea decelerează, în mod normal trebuie să stimulezi economia. Asta înseamnă că atunci când ai creștere, să faci rezerve. Noi n-am făcut rezerve, noi am cheltuit și mai mult, fără să punem deoparte, fără să ne gândim că o să ajungem într-un moment în care economia va stagna și va trebui revitalizată”, a spus Nazare. Întrebat dacă România este în recesiune, așa cum sunt de părere mulți analiști, Alexandru Nazare a spus că astăzi vorbim de stagnare. „Nu este exclusă o contracție, dar nu știu… Contracția nu o să fie, în momentul ăsta, pe ce analize avem, nu o să fie una majoră. Încă sunt foarte multe incertitudini. Vorbim încă de stagnare, nu vorbim de o recesiune. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru recesiune. Pentru că atunci când ești pe stagnare, și am fost patru ani. Deci patru ani de zile, am văzut cum creșterea a tot scăzut, a tot scăzut, a tot scăzut, până am ajuns aproape de zero. Era previzibil. Era previzibil că ajungem aici”, a explicat ministurl de Finanțe, la Digi 24.
Se putea trece criza fără creșterea TVA? Răspunsul ministrului de Finanțe
Întrebat, duminică seara, dacă se putea fără creșterea TVA, Alexandru Nazare a spus că acum suntem „pe o cumpănă”. „Eu sunt liberal. Toată viața mea politică, atunci când am vorbit despre taxe, n-am vorbit despre creșterea lor. Am vorbit despre scăderea lor. Și despre cât de importantă e scăderea lor pentru economie. Și aceasta-i formația mea. Am apărat cota unică, o apăr în continuare, am vorbit de scăderea taxelor. Dar când ajungem pe o cumpănă, de genul în care suntem acum, nu mai e vorba de o politică economică, nu mai e vorba de stânga, de dreapta, e vorba de stabilitatea financiară a României. Și atunci, obiectivul cel mai important este să vorbim de stabilitate, de această ancoră pentru țară. Aceasta a fost o ancoră pentru țară, bineînțeles, cu niște costuri. Evident că sunt și niște costuri. Dar ce-ar fi însemnat să intrăm în incapacitate, să nu ne mai putem finanța, să rămânem 3-4 ani de zile în acest proces. Revenea Troica, care a fost în 2008-2009, și noi nu mai aveam libertatea să ne finanțăm de pe piețe, nu mai aveam libertatea integrală de decizie asupra economiei. Adică eram foarte mult… marja de manevră era extraordinar de restrânsă și măsurile pe care am fi fost obligați să le luăm erau mult mai violente, afectau mult mai mult, nu doar antreprenorii, populația în general. Plus de asta, aveam, ați văzut, 2008-2009, am avut o devalorizare de 20%. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi însemnat o devalorizare bruscă în acest moment și care erau consecințele pentru populație”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24. Potrivit acestuia, efectele în lanț ar fi afectat mult mai mult populația decât o face Pachetul 1 sau Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare. „Acele efecte în lanț erau de fapt, afectau mult mai mult populația decât ar afecta acest pachet sau al doilea pachet, care bineînțeles că au efecte, sunt negative, dar nu se compară, nu se pot compara cu ce ar fi însemnat o pierdere a calificatiului de investiții pe care o riscam”, a mai spus Nazare.
Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat, marţi, la reuniunea ECOFIN – Consiliul miniştrilor economiei şi finanţelor din statele membre UE de la Bruxelles, în cadrul căreia a prezentat pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În urma participării la ECOFIN, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat citat într-un comunicat de presă că: „Le-am transmis partenerilor europeni un semnal ferm că România îşi asumă cu responsabilitate consolidarea fiscală. Corecţia deficitului este o prioritate, iar recentul pachet fiscal asumat de Guvern oferă baza necesară pentru o ajustare credibilă, discutată în detaliu cu reprezentanţii Comisiei Europene. Obiectivul nostru este evitarea riscurilor majore legate de suspendarea fondurilor europene şi degradarea ratingului de ţară, ceea ce ar afecta un acces favorabil la pieţele financiare internaţionale”. De asemenea, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, Comisar European pentru Economie şi Productivitate, a transmis că pachetul prezentat de ministrul român al finanţelor „este un pas important şi pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu rezerva ca toate măsurile să fie rapid şi în întregime adoptate şi implementate”. Comisia Europeană va realiza o evaluare completă a impactului pachetului de măsuri în toamna acestui an. Măsurile adoptate, care vizează atât partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, vor fi urmate de reforme suplimentare, astfel încât consolidarea fiscală să nu compromită potenţialul de creştere al economiei româneşti, a subliniat ministrul Nazare. În cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat, marţi, un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene: · România ar trebui să se asigure că rata de creştere nominală a cheltuielilor nete nu depăşeşte valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030. · România ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030. · România trebuie să întreprindă acţiuni eficace şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puţin o dată la şase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate şi în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv, se mai arată în comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Ministrul Finanțelor afirmă că piețele reacționează pozitiv la pachetul fiscal: Scad costurile de împrumut. ROBOR, sub 7%
„Primele efecte ale pachetului fiscal propus de guvernul Bolojan: scad costurile de împrumut. ROBOR sub 7% pentru prima dată după alegerile prezidențiale. Vești bune pe piețele financiare pentru România! Față de finalul zilei de marți, 1 iulie, România se împrumută mai ieftin cu aproximativ 3 până la 15 bps, semn că măsurile privind majorările de taxe și impozite pentru reducerea deficitului sunt acceptate de către investitori”, scrie pe Facebook Alexandru Nazare. Costurile de împrumut, adaugă el, au scăzut semnificativ. Ministrul Finanțelor dă și câteva exemple – Titlurile în lei: -3 / -15 bps, scăderi mai mari la maturități >4 ani. Euroobligațiuni în EUR: -20 / -35 bps, cele pe >5 ani coboară și mai mult. Euroobligațiuni în USD: -15 / -30 bps. ROBOR 3M a revenit sub 7%, la 6,99% (prima dată din mai). „Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact sermnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri – n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aprocimativ 3 miliarde de lei”, declară Nazare.
Ministrul Finanțelor dă asigurări: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar. „Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar” Dialogul s-a concentrat pe identificarea soluțiilor de optimizare a grilelor salariale, dar și de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar. Totodată, ministrul Finanțelor le-a explicat reprezentanților angajaților contextul economic și constrângerile bugetare. „Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor. Traversăm o perioadã care impune mãsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște, alimentând însã în același timp zvonuri și semnale false de alarmã. Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest. Însă, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni”, spune Alexandru Nazare. Cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu s-au ridicat la 370 milioane de lei El afirmă că „nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media”. „Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistreazã un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacã nu adoptãm mãsurile necesare la timp”, a adăugat Alexandru Nazare. MF arată că, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plãtite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei. Din aceastã sumã, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vãtãmãtoare. Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor. „Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar” „Mesajul este unul clar: prioritizãm performanța în aparatul bugetar și avem toleranțã zero pentru cheltuirea iresponsabilã a banului public. Ne îndreptăm spre un sistem de salarizare echitabil, care să asigure toți angajații din sistemul public cã performanța este remuneratã corect. Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specifică de angajați și cu atât mai puțin cãtre angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebralã a administrației publice din România. Continuãm sã analizăm, împreună cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiară”, încheie Nazare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după abrogarea operaţionalizării structurilor antifraudă judeţene: Ar fi generat costuri suplimentare
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni seară, după ce Guvernul a abrogat operaţionalizarea structurilor antifraudă judeţene de la 1 iulie, că măsura ar fi generat costuri suplimentare pentru bugetul public, fragmentare la nivel decizional şi birocraţie în plus. „Eficientizare ANAF: Azi am anulat înfiinţarea structurilor teritoriale judeţene ale Direcţiei Generale Antifraudă din cadrul ANAF. Activitatea structurilor judeţene urma să înceapă la 1 iulie şi ar fi generat costuri suplimentare pentru bugetul public, fragmentare la nivel decizional şi birocraţie în plus, DGAF având în prezent şi direcţii regionale”, a scris, luni seară, pe Facebook, Alexandru Nazare. Ministrul Finanţelor a mai transmis că, astfel, se păstrează „o arhitectură instituţională clară şi coerentă, eliminând cheltuieli şi angajări publice inutile”. „Nu ne permitem expansiune instituţională şi un sistem care să genereze şi mai multă birocraţie. Urmātorul pas este eficienţa managerială, printr-un sistem de coordonare centralizat, care să performeze”, a adăugat ministrul Finanţelor. Guvernul a abrogat, în şedinţa de luni, operaţionalizarea structurilor antifraudă judeţene, acţiune care urma să înceapă de la 1 iulie, anunţând că măsura este necesară pentru a preveni evaluările locale care nu iau în considerare viziunea de ansamblu asupra analizei de risc şi pentru a evita costurile administrative suplimentare. FOTO – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele