Radu Miruță, despre contractul SAFE cu Rheinmetall: Nu vrem să mai tocăm banii armatei fără să rămână nimic în România”
Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să stârnească controverse. Radu Miruță, ministrul Apărării, a ieșit să explice public ce s-a semnat, în ce condiții și de ce într-un interviu pentru Adevărul. Cel mai mare contract: mașina de luptă, făcută la Mediaș Inima contractului este mașina de luptă a infanteriei Lynx (vehicul blindat de ultimă generație, n. red.) – 3 miliarde de euro din totalul de 5. Miruță a ținut să sublinieze că vehiculul nu va fi importat, ci produs în România: „Nu se face Lynx-ul în Germania pentru noi. Se face în România, la fabrica din Mediaș, cu muncitori români, cu taxe plătite în România și cu licența adusă în țară. Restul sumei acoperă nave de patrulare – aproape un miliard de euro – și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, produse parțial în România”, spune Miruță. Șantierul Naval de la Mangalia, scos din faliment prin contract Una dintre mizele mai puțin discutate ale acordului este Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, aflat în pragul falimentului. Navele de patrulare vor fi construite acolo – o condiție impusă de România și asumată contractual: „Obligația pentru a construi aceste nave este ca Rheinmetall să le facă la Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Dacă nu o acceptă, nu se face.” Miruță a precizat că această condiție a trecut atât prin CSAT, cât și prin Parlament. „30 de ani am cumpărat armament și nu ne-a rămas nimic în România” Miruță a fost tranșant în privința filosofiei din spatele contractului: „Cumpărăm de sume mari de bani de 30 de ani. Problema este că tocăm aceste sume pentru a înzestra armata română și până acum nu rămâne nimic în România.” Ca dovadă a acestei realități, Miruță a invocat fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologie de ultimă generație, există copaci: „Faptul că Romarmul a interacționat atât de prost până acum, încât avem copaci în loc să avem tehnologie, este radiografia care dovedește că banii plătiți de armata română n-au trecut prin România.” Controversele legate de transparență și negociere Miruță a recunoscut că modul în care s-a gestionat comunicarea publică a lăsat loc pentru întrebări. A explicat că grupul de lucru care a primit ofertele și a stabilit prețul maximal aprobat de Parlament a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului – la propunerea premierului Ciolacu – nu de Ministerul Apărării. Despre acuzațiile privind lipsa de transparență, fostul ministru a spus că a dispus publicarea tuturor detaliilor pe site-ul MAPN: „Eu am rugat să scoatem toate detaliile și am dispus ca ele să fie publicate. Puteți intra și să le vedeți.” Cât despre achiziția directă, fără licitație, Miruță a respins ideea că ar fi o excepție: „Avem contracte de miliarde cu Statele Unite pe acordare directă. Achizițiile de armament nu se fac cum se cumpără înghețată. Au și o componentă diplomatică.” Miza strategică: să poți produce în țară, în timp de criză Dincolo de cifre și controverse, Miruță a formulat argumentul central al întregului demers: „Dacă România intră într-un conflict și militarii cer tehnică, Ministerul Apărării nu se poate duce în fața lor cu o foaie care spune că într-o țară, în trei săptămâni, vine nu știu ce. Eu vreau să se facă asta în România și asta se face.”
Radu Miruță: la Metrorex începe curățenia generală
Radu Miruță care asigură interimatul la Ministerul Transporturilor declară că este hotărât să pună lucrurile în ordine la Merorex, unde există probleme multe și vechi. Într-o postare pe Facebook, Miruță a transmis că a convocat Adunarea Generala a Acționarilor și că va trimite Corpului de Control la Metrorex. „Am convocat astăzi Adunarea Generala a Acționarilor statului român pentru ca la Metrorex să se schimbe niște decizii cu obiceiuri vechi. Acum o săptămână am spus clar: la Metrorex începe curățenia generală. Și am început sǎ facem pași. Am semnat documentele pentru trimiterea din nou a Corpului de Control și am convocat forul decizional aflat în coordonarea ministerului”, a anunțat ministrul interimar al Transporturilor. Radu Miruță explică ce anume l-a determinat să ia măsurile anunțate. „De ce? Pentru că problemele de la Metrorex nu mai pot fi ascunse sub preș. Sunt prea multe, prea grave și durează de prea mulți ani. Ce am pus astăzi pe masa AGA: verificarea contractelor costisitoare de pază, curățenie și servicii; recuperarea penalităților neîncasate din contracte întârziate; eliminarea pierderilor de la terminalul multimodal Străulești; intrarea în legalitate a activităților și spațiilor folosite în incinta depoului Ciurel; reguli transparente și competitive pentru contractele de publicitate; folosirea inteligentă a clădirilor și activelor Metrorex pentru venituri proprii; verificarea indicatorilor de performanță ai conducerii; eliminarea conflictelor de interese din negocierea noului Contract Colectiv de Muncă”, a enumerat Miruță. Ministrul interimar susține că intervenția era absolut necesară. „Cifrele spun poate cel mai clar de ce era nevoie să intervenim. Și asta în timp ce: penalități de milioane nu sunt recuperate; șantiere importante întârzie; spații și active ale companiei nu sunt valorificate; bucureștenii plătesc mai mult, dar primesc servicii care pot fi mult mai bune”, a explicat Radu Miruță. El susține că sunt mulți profesioniști care țin sistemul în funcțiune, zi de zi. Dar profesioniștii nu trebuie să plătească pentru privilegiile, abuzurile și rețelele tolerate ani de zile. „Cât timp sunt la Ministerul Transporturilor, un lucru este sigur: Metrorex trebuie să lucreze pentru cetățeni, nu pentru grupuri de interese. Și exact asta începem să schimbăm”, a concluzionat ministrul.
Radu Miruță anunță că MApN intenționează să dezvolte un software pentru drone. Ministerul lucrează la formarea unei echipe de tineri ingineri
Acesta spune că Ministerul ar putea să facă o coproducție, cu firmele din domeniul Apărării. „Uitându-mă la ce are România, la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înțeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone și Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție”, spune Miruță. El spune că MApN nu trebuie să facă „bucata hardware”, pentru că această componentă trebuie dezvoltată de „firmele private”, dar spune că „personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și la eficiență maximă nu poate fi obținut, cumpărat din altă parte” Ministrul a precizat că eficiența unei drone constă în capacitatea ei de „a decide când să se ducă și unde să se ducă”, iar pentru acest tip de „decizie”, drona trebuie să aibă foarte multe date. Miruță precizează că există echipamente ale Armatei Române care generează astfel de date, precum radare mai performante sau mai puțin performante, care au diverse caracteristici; avioane de vânătoare, puncte de observații, tancuri moderne care emit și ele astfel de informații. „Aceste toate informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”, declară Miruță. Miruță a mai precizat că, pe bucata de echipă care să dezvolte un software de drone Ministerul Apărării a început să creeze o echipă de tineri care să lucreze la dezvoltarea unui software. „Pe bucata cu o echipă care să dezvolte un software de drone, am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum. Sunt absolut convins că în România, uitându-mă și la studenții că ori le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la niște tineri foarte bine pregătiți tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă”, spune Miruță. El a precizat că este vorba despre 5 sau 6. El spune că, probabil, ideal ar fi ca la început să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităților Armatei Române. Miruță a precizat că echipa de 20 de tineri este „în formare”.
Miruță, despre trupele SUA în România: Avem certitudinea că nu se va interpreta că România e țară cobeligerantă
Garanții privind utlizarea mijloacelor trimise în România Radu Miruță a spus că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, o solicitare care a fost analizată și aprobată cu condiții stricte. Ministrul a solicitat clarificări punctuale părții americane privind modul în care avioanele desfășurate în România vor fi utilizate în conflict. „Atunci când am primit la Ministerul Apărării solicitarea din partea Statelor Unite, eu am pus o rezoluție pe acea solicitare și am revenit către ei cu o rugăminte de a clarifica. Este vreun scenariu în care avioanele care sunt permise la Otopeni și Kogălniceanu să plece încărcate cu armament de pe teritoriu național? Și răspunsul a fost nu. Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. Acesta a mai spus că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Analiza parametrilor de risc Legat de evoluția gradului de risc după ce au fost primite trupe americane în România, Miruță a spus că acesta nu a crescut. „Pe nicio analiză făcută și după ce România a permis accesul, nu a apărut vreun parametru care să iasă în evidență și care se ne ducă cu gândul că a crescut gradul de pericol raportat la România”, anunță Miruță. Rolul militarilor americani De asemenea, ministrul a oferit detalii despre prezența militară americană suplimentară în România, subliniind că au roluri bine definite și ca nu vor fi implicați în operațiuni militare. „Militarii care au fost anunțați că vin aici sunt mapați capabilităților pe care Statele Unite le aduc aici. Nu sunt mapați altor activități. Adică informarea adusă nouă a fost cu privire la aceste aeronave, cu privire la sisteme de comunicații prin satelit. Operează echipamentele pentru care au primit aprobarea să o facă”, a spus Miruță, subliniind că nu există riscul ca ei să fie implicați în operațiuni militare.
USR insistă cu numirea lui Salvador Caragea la fabrica de armament, în ciuda numeroaselor controverse. Se cunoaște cu ministrul Miruță
Viorel Salvador Caragea a afirmat că îl cunoaște pe Radu Miruță, viceprim-ministru al țării, încă de când ministrul era copil, dar mai mult îl cunoaște pe tatăl acestuia, care a fost președintele Tribunalului Gorj. În acest context, numirea lui Caragea, fost șef al Poliției Gorj, în prezent pensionar special, în funcția de adminstrator special pentru privatizare la fabrica de armament de la Sadu a pus numeroase semne de întrebare, mai ales că în timpul când era cadru activ în Poliție, Caragea a avut numeroase probleme. Întrebat dacă este Salvador Caragea sinecura lui Radu Miruță, ministru a spus că îl cunoaște, „așa cum cunosc alte câteva mii de oameni în orașul în care am crescut”. Întrebat dacă el l-a pus în funcție pe Caragea, Miruță a spus că nu ar fi avut cum să facă asta, pentru că el este la Ministerul Apărării, iar uzina de armament de la Sadu este la Ministerul Economiei. USR la USR nu scoare ochii Totuși, la Ministerul Econoemiei este tot un membru USR, respectiv Irineu Darău. „Mă știți un om asumat. Eu nu pot să vă spun că nu știam de ce se derulează la Ministerul Economiei, unde este un coleg de-al meu și e o companie din județul Gorj. Urzina Mecanică Sadu din județul Gorji are un management praf, care nu poate fi schimbat, pentru că a fost înrădăcinat acolo pe niște condiții contractuale care îi permit să rămână chiar dacă nu face nimic.În managementul ăsta praf, unde de la portar până la director absolut tot este coordonat de PSD, nu se poate face purețenie cu niște mânuși albe. Omul ăsta nu conduce urzina. Nu este director, nu este membru în Consiliul de Administrație. Este administrator special pentru privatizare, cu scopul de a reuși să se facă într-un final un inventar la ceea ce acum nu bate casa cu masa. S-a furat de acolo cât s-a putut și cât s-a vrut. Nu se poate merge spre privatizare până când nu se încheie situația”, a spus Radu Miruță, joi seara, la Antena 3 CNN. Competența lui Caragea? Dosare penale pesediștilor Întrebat dacă poate Salvador Caragea să privatizeze, dat fiind CV-ul fostului polițist, Miruță a spus că îl recomandă „zona de militărie care are legătură cu Ministerul de Interne, zona de anchetă. A făcut o școală militară. Însă dați-mi voie să vă spun doar o părere personală, așa cum publicul dumneavoastră mă poate percepe. Credeți-mă, povestea domnului Caragea nu este despre Caragea, nu este despre USR, este despre PSD. Și o să vă spun doar câteva lucruri pe care n-am vrut să le spun câteva zile. Comunicatul de presa al PSD central astăzi, pentru un om care este administrator special și nu conduce o fabrică pentru care încazează 3.000 de lei, mă pune pe gânduri. Domnul Caragea i-a făcut dosar penal actualului secretar general PSD de la Ministerul Justiției. Domnul Caragea a făcut dosar penal domnului Ponta, unde primarul PSD din Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a fost 24 de ore reținut, Dumnezeu să-l ierte. Domnul Caragea a făcut dosar și a reclamat vicepreședintele PSD, Gorj, care a fost propus, știți unde?, în această societate să o conducă, având în CV singura chestiune menționată crescători de ovine și caprine. Și după ce a făcut această sesizare, liderul PSD Gorj, l-a sunat, să-l propună să conducă unitatea, așa refuzat. Domnul Caragea s-a ocupat de dosarul penal Turceni – Rovinari cu domnul Ponta. Domnul Caragea este cel care a făcut dosarul directorului PSD de la CEO cu masă caldă. Domnul Caragea este cel care de curând a sesizat Secretariatul General al guvernului pentru participarea prefectului PSD la acțiuni unde nu era compatibil. Chestiunile astea sunt extraordinar de deranjate”, spune Miruță. Ministrul a spus că dacă Salvador Caragea nu va livra, va pleca. Acuzații de abuz în serviciu, purtare abuzivă, furt, hărțuire sexuală La sesizarea unui jurnalist că nu putea Caragea, ca șef al Poliției, să facă dosare, Miruță a afirmat: „Domneavoastră, stimate domn, din scaunul de la Antena 3, nu cred că aveți unitate de măsură pentru lucrurile care se întâmplă acolo. Mergeți și stați de vorbă cu oamenii din uzină”. Întrebat, în continuare, dacă nu s-a putut găsi un alt om în afară de Caragea, care a fost acuzat în repetate rânduri de abuz în serviciu, purtare abuzivă, furt, hărțuire sexuală, Radu Miruță a spus: „Probabil că era”. Radu Miruță a mai fost întrebat de ce se va ocupa exact Caragea, în calitate de administrator special pentru privatizare și a spus că nu trebuie neapărat să aibă cunoștințe economice, dar, totuși, are un masterat în Finanțe „Administratorul special pentru privatizare se ocupă de inventarierea activelor societății, astfel încât să se demareze procesul de privatizare. Ca să te ocupi de un inventar, nu chiar (ai nevoie de cunoștințe economice – n.r.). Fostul polițist Viorel Salvador Caragea a fost numit manager special de ministrul Economiei, Irineu Darău )USR) la uzina de armament Sadu. Caragea a fost condamnat definitiv în două procese.
Miruță, despre pensiile militarilor: nu sunt îmbuibații societății, un pensionar la 48 de ani în 2025
Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, dacă mai atrage pe cineva să aibă o carieră militară în actualul context, în care se vorbește despre salarii, se vorbește foarte mult despre pensii și scăderea normei de hrană. „Este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor. Am spus-o foarte ferm. Norma de hrană… s-a vorbit și ministrul au spus că nu să scadă și n-a scăzut”, a spus Miruță. Miruță a spus că discuția în spațiul public privind pensiile militarilorn a fost la Finanțe, nu a venit din MApN. „Eu n-o să dezvălui în spațiul public discuțiile dintr-o ședință de coaliție cu 7-8 oameni. Vă spun deschis că n-au pornit de la domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act de propunere asta și începusem să facem analize, dar n-au pornit de la dumnealui. Eu cred că asta este datoria politicului care apără Ministerul. Să te duci să spui nu acum și nu asta, orice ar fi. S-a spus foarte ferm. I-am explicat și primului ministru cu date și să știți că e un om căruia dacă vii cu argumente și cu date indubitabile acceptă și asta e”, a spus Miruță. Câți militari se vor pensiona acum? Întrebat dacă îl sperie faptul că se discută acum despre pensiile de serviciu și despre o reformă în acest domeniu în cazul militarilor, iar astfel, ar putea să crească numărul celor care vor să iasă la pensie în perioada următoare, ministrul Apărării a spus că nu va fi o pensionare accelerată. „M-am uitat foarte intens, pentru că îmi dau seama că e un cartof fierbinte și vreau să-i văd toate straturile, ca să-mi dau seama ce se întâmplă în perioada următoare. La MApN problema nu-i mare. Aproape aș zice că nu există. Nu știu cum e la celelalte ministere, la Ministerul de Interne, probabil că colegul meu, domnul vicepremier Predoiu știe foarte bine situația, dar eu m-am uitat pe segmentul meu. Avem o lege care spune că vârsta standard de pensionare va ajunge în 2035 la 60-65 de ani. Și până atunci crește progresiv. Astăzi este 58 de ani și 9 luni – 10 luni, pentru că crește în fiecare lună conform unei anexe dintr-un tabel la lege. Este o nedreptate care se spune despre pensionările din Armata Română, că se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme. Este luarea unei excepții și încercarea prin repetiție să o transformi în regulă. Oamenii în Ministerul Apărării trec de-a lungul carierei lor prin diverse segmente profesionale unde nimeresc o activitate mai grea care generează o reducere a vârstei de pensionare. Dar prin camera asta care îți adaugă ție reducerea vârstei de pensionare, nu treci 25 de ani. Adică beneficiază de reducerea mare a vârstei de pensionare parașutiștii, scafandrii, piloții de avioane de vânătoare, restul prin câte o bucată de 2-3-5 ani”, a explicat Radu Miruță. Armata decontează chirie în București 500 de lei Ministrul a mai spus că deși se spunea că în Ministerul Apărării se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme, el a luat luat media anului trecut, când limita inferioară era de 47 de ani și jumătate – 48 de ani. Media vârstei de pensionare în Ministerul Apărării a fost de 52 de ani. „Din toți oamenii sunt 80-90.000, 89 de mii de salariati la Ministerul Apărării, unul singur s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Păi să mă ierte Dumnezeu, unul! Nu poți să povestești în jurul acelui unic caz, faptul că toți oamenii se pensionează cu 13 ani mai devreme, că nu e adevărat. Dacă discuți despre pensionarea acestor oameni mai devreme, ceea ce vă repet, nu este un astfel de adevăr, hai să ne uităm și din celelalte unghiuri. Sunt colegi în MApN, cărora le semnez în delegații. Au 23 de lei diurnă. Toți mergem pe stradă. Nu poți să pleci de acasă, să te întorci a doua, a treia zi și să primești 23 de lei de care să mănânci. Mulți dintre ei primesc, sau cei care primesc contravaloare locuinței, pentru că sunt plecați, primesc raportat la 2017. Sunt subofițeri care primesc vreo 500 de lei. Unde stai în București cu 500 de lei? Adică hai să ne uităm din toate unghiurile la acești oameni, că brusc au ajuns îmbuibații societății care se pensionează devreme și primesc pensii mari”, a mai spus Radu Miruță. Pensia medie în Armată este de 5.008 lei.
Radu Miruță, despre o potențială reducere a pensiilor militare: Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate
Radu Miruță a subliniat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare. „Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24. Cu toatea acestea, el a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. „Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, susține Miruță. Clarificări privind pensiile militare și vârsta de retragere Referindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona mai devreme, însă a specificat că există activiăți din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: „Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”. Ministrul a mai precizat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească: „nul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”.
Mihai Fifor îl face praf pe Miruță: Armata României nu se joacă de-a reforma bugetară! E un joc foarte periculos!
Acesta scrie, într-o postare pe contul său de socializare, că afirmațiile ministrului Apărării privind tentativa de a introduce Ministrul Apărării „în caruselul ajustărilor bugetare generale” sunt profund falimentare. „Poate îi spune totuși cineva domnului Miruță că MApN nu este nici tablă de șah, nici masă de babaroase, nici sală de păcănele. Este instituția fundamentală care gestionează securitatea națională a României și, prin urmare, nu poate fi tratată prin analogii contabile, jonglerii bugetare sau experimente de dragul „reformei”, ca să facă pe plac jupânului de la Palatul Victoria. Afirmațiile privind „economiile” realizate din arhitectura salarii–pensii, precum și tentativa de a introduce Ministerul Apărării în caruselul ajustărilor bugetare generale reprezintă o abordare profund greșită strategic”, scrie Fifor. „Acesta nu este un detaliu contabil, este strategie” În contextul în care Româna s-a angajat să mărească efortul de apărare de la 2% din PIB la 5% din PIB, Fifor contestă orice demers al lui miruță, care iese din această logică – el îl acuză pe Miruță că nu înțelege că angajarea de către țara noastră la un efort de 5% din PIB pentru Apărare nu înseamnă contabilitate, ci strategie. „România s-a angajat clar, în cadrul NATO și al deciziilor asumate la nivel aliat, să crească substanțial efortul pentru apărare, de la pragul de 2% din PIB, deja alocat din 2017, către un nivel de referință de 5%, în logica noului context de securitate și la cererea imperativă a partenerului nostru strategic, SUA. Acesta nu este un detaliu contabil, ci o direcție strategică: consolidarea accelerată a capacității de apărare într-un mediu regional marcat de război la graniță și instabilitate sistemică. În aceste condiții, dacă România își respectă angajamentele asumate, în anvelopa bugetară strategică sunt bani suficienți pentru drepturile militarilor activi și pentru pensii, pentru înzestrare, modernizare și funcționarea coerentă a Armatei. Pentru asta se alocă 5%: pentru întărirea capacității de apărare, nu pentru comprimarea drepturilor militarilor sau pentru improvizații contabile prezentate drept soluții de solidaritate”, scrie Fifor. „MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale” În viziunea lui Fifor, Ministerul Apărării trebuie exclus de la paradigma austerității generale, pentru că aceasta nu este o instituție birocratică. „MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale ca și cum ar fi o structură birocratică obișnuită, doar că așa vrea Bolojan. Ministerul Apărării are un singur obiectiv major în anii următori: să îndeplinească exact ceea ce România s-a angajat să facă în cadrul NATO – consolidarea resursei umane, creșterea capacității operaționale și întărirea flancului estic”. Incertitudinile salariale în Armată ar însemna dezastru Dar atacul lui Fifor se îndreaptă deopotrivă și asupra lui Bolojan. „A aduce Armata României în jocul aberant de-a reforma bugetară, cu discuții interminabile despre tăieri, economii, salarii și pensii, nu este doar contraproductiv. Este periculos! Teribil de periculos! O armată vulnerabilizată de incertitudine salarială, de dezbateri publice permanente despre restrângeri și de mesaje contradictorii devine, inevitabil, o vulnerabilitate strategică. Și nu doar pentru noi, ca stat. Ci pentru întreaga arhitectură de securitate a NATO pe flancul estic”. „Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României” Pericolul armatei este politizarea și contabilizarea, spune Fifor. „Pricepe domnul Bolojan cât de periculos este să introduci MApN în acest carusel al jongleriilor bugetare? Pricepe domnul Miruță cu ce instituție se joacă?”, scrie deputatul PSD, care încheie cerându-le celor doi să se oprească de la a se mai „juca” cu siguranța României, pe ideea că Apărarea nu e un domeniu care să fie „ajustat”, după expresia de predilecție a lui Bolojan: „Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României. Lăsați Armata României în afara experimentelor bugetare, a reformelor de conjunctură și a logicilor contabile de moment”, a scris Fifor.
Satu Mare: Posturi vândute, militari duși de șefi la munci în gospodărie / Reacția ministrului Apărării
Ministrul Radu Miruță spune că raportul cu privire la situația de la Batalionul 52 Tisa de la Satu Mare l-a trimis la DNA și de la Parchetul Militar. „Mi-a fost adus la cunoștință informația cu privire la situația de la Satu Mare și s-au dispus și măsuri interne și măsuri de recuperare a prejudiciului și măsuri de pedepsire a celor vinovați și de identificare cuantificabilă a lanțului de decizie pentru care s-a ajuss în astfel de situații. Nu este încă cuantificat tot (prejudiciul -n.r.), pentru că, în primul rând, trebuie să fie complet validat de DNA. Sunt niște declarații ale celor care au fost implicați în procesul de selecte și care spun că au dat bani. Însă eu nu sunt procuror să confirm dacă cele care sunt scrise de oamenii care au fost implicați în astfel de situații s-au și realizat sau nu. Din întreg contextul care mi-a fost expus, mie mi-e se limpede că așa a fost. Pentru mine este mult mai grav prejudiciul cauzat de faptul că există astfel de instrumente în curtea asta, care se numește Ministerul Apărării. Urmează în următoarele luni de zile să vină suplimentari vreo 9,5 miliarde de euro pentru achiziții. Pentru mine este principial, extrem de important, să existe igienă în curtea asta. Și faptul că astfel de lucruri ies la suprafață demonstrează că totuși în interiorul Ministerului Apărării există niște mecanisme care funcționează și care izolează astfel de probleme, pentru că mie mi-au fost aduse la cunoștință lucrurile astea de Direcții din cadrul Ministerului. Ce am făcut eu este că n-am stat pe gânduri să vedem pe cine afectează asta și să o mai lăsăm, să nu dau dispoziție pentru a se întâmpla niște decizii”, a spus Miruță, la Antena 3 CNN. Miruță a explicat faptul că neregulile au fost găsite la Batalionul 52 Tisa de la Satu Mare, unde se vindeau posturile. „Erau soldați, soldați gradați profesioniști care încercau să dea diverse teste pentru a putea fi încadrați. Unii erau declarați respinși. După ce se afișa lista celor declarați respinși, se modifica lista pentru că se intervenea, se schimbau foile, se plăteau bani pentru a se schimba ordinea acestei liste și cei care erau declarați respinși, a doua zi apărau admiși și invers. Imaginați-vă un comandant al Armatei Române care are sânge rece să scoată camioanele militare pe stradă și să transporte cu ele lemne în curte altora, lemne tăiate ilegal. Și nu vorbim despre igienizarea vreunei plute din garnizoana militară al cărei crengi băteau pe tigla acoperișului, ci discutăm de masă lemnoasă serioasă”, mai spune Miruță. Ministrul Apărării afirmă că lucrurile sunt grave „dincolo de prejudiciu”, ci despre faptul că existau oameni care erau predispuși să facă așa ceva. Miruță a fost întrebat ce făcea, mai exact, militarii duși la muncile gospodărești. „Îi chemau (șefii – n.r.) pe militari, probabil în timpul serviciului, și îi duceau să le facă diverse lucruri de gospodărești. Asta e ceea ce mi se scrie de la un capăt la celălalt în raportul care mi-a fost adus la cunoștință și pe care n-am stat pe gânduri nici măcar o sfertă o oră să mă gândesc dacă merită sau nu merită să răspund unor telefoane”, a explicat ministrul.
Miruță: Sunt preocupat să abordăm problema rețelelor sociale în cadrul Ministerului Apărării
„Războiul informatic, din punctul meu de vedere, este o componentă în creștere pe care eu o consider o vulnerabilitate”, a spus Miruță la Digi 24. Ministrul a explicat că scopul armatei este să protejeze populația. „Pentru asta plătești miliarde de euro pe tancuri, pe armă de asalt, pe mașina de luptă a infanteriei, pe nave de patrulare. Cu ce scop? Să descurajezi, să-ți protejezi populația”, a declarat el. „Dar mai există o ușă pe unde vine pericolul și ușa asta sunt electronii. Deci e o problemă de securitate”, a subliniat Radu Mirută. Ministerul Apărării va aborda problema „Sunt preocupat să abordăm problema asta și în cadrul Ministerului Apărării, pentru că principial este ceva ce atentează la cetățenii pe care noi vrem să îi protejăm”, a spus ministrul. Miruță a anunțat că a depus un proiect de lege în Parlament. „Cred că mai trebuie un pic atenuat. Însă a închide ochii și a spune că problema asta nu există, eu cred că este o greșeală”, a declarat el. Ministrul a abordat și problema libertății de exprimare. „Respect, libertatea de exprimare e sfântă, dar libertatea de exprimare este asociată cu libertatea persoanei”, a spus Radu Mirută. „Să invoci libertatea de exprimare unor servere cu inteligență artificială, care n-au niciun om în spate și care generează conținut și propagă prin tot felul de scripturi, cu efectul groaznic, cred că este o fentă periculoasă pe care trebuie să nu mergem”, a avertizat ministrul Apărării.