Etichetă: MIRUȚĂ

Radu Miruță, despre o potențială reducere a pensiilor militare: Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate

Radu Miruță a subliniat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare.  „Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24.  Cu toatea acestea, el a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. „Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, susține Miruță.  Clarificări privind pensiile militare și vârsta de retragere Referindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona  mai devreme, însă a specificat că există activiăți din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: „Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”.  Ministrul a mai precizat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească: „nul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”. 

Mihai Fifor îl face praf pe Miruță: Armata României nu se joacă de-a reforma bugetară! E un joc foarte periculos!

Acesta scrie, într-o postare pe contul său de socializare, că afirmațiile ministrului Apărării privind tentativa de a introduce Ministrul Apărării „în caruselul ajustărilor bugetare generale” sunt profund falimentare. „Poate îi spune totuși cineva domnului Miruță că MApN nu este nici tablă de șah, nici masă de babaroase, nici sală de păcănele. Este instituția fundamentală care gestionează securitatea națională a României și, prin urmare, nu poate fi tratată prin analogii contabile, jonglerii bugetare sau experimente de dragul „reformei”, ca să facă pe plac jupânului de la Palatul Victoria. Afirmațiile privind „economiile” realizate din arhitectura salarii–pensii, precum și tentativa de a introduce Ministerul Apărării în caruselul ajustărilor bugetare generale reprezintă o abordare profund greșită strategic”, scrie Fifor. „Acesta nu este un detaliu contabil, este strategie” În contextul în care Româna s-a angajat să mărească efortul de apărare de la 2% din PIB la 5% din PIB, Fifor contestă orice demers al lui miruță, care iese din această logică – el îl acuză pe Miruță că nu înțelege că angajarea de către țara noastră la un efort de 5% din PIB pentru Apărare nu înseamnă contabilitate, ci strategie. „România s-a angajat clar, în cadrul NATO și al deciziilor asumate la nivel aliat, să crească substanțial efortul pentru apărare, de la pragul de 2% din PIB, deja alocat din 2017, către un nivel de referință de 5%, în logica noului context de securitate și la cererea imperativă a partenerului nostru strategic, SUA. Acesta nu este un detaliu contabil, ci o direcție strategică: consolidarea accelerată a capacității de apărare într-un mediu regional marcat de război la graniță și instabilitate sistemică. În aceste condiții, dacă România își respectă angajamentele asumate, în anvelopa bugetară strategică sunt bani suficienți pentru drepturile militarilor activi și pentru pensii, pentru înzestrare, modernizare și funcționarea coerentă a Armatei. Pentru asta se alocă 5%: pentru întărirea capacității de apărare, nu pentru comprimarea drepturilor militarilor sau pentru improvizații contabile prezentate drept soluții de solidaritate”, scrie Fifor. „MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale” În viziunea lui Fifor, Ministerul Apărării trebuie exclus de la paradigma austerității generale, pentru că aceasta nu este o instituție birocratică. „MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale ca și cum ar fi o structură birocratică obișnuită, doar că așa vrea Bolojan. Ministerul Apărării are un singur obiectiv major în anii următori: să îndeplinească exact ceea ce România s-a angajat să facă în cadrul NATO – consolidarea resursei umane, creșterea capacității operaționale și întărirea flancului estic”. Incertitudinile salariale în Armată ar însemna dezastru Dar atacul lui Fifor se îndreaptă deopotrivă și asupra lui Bolojan. „A aduce Armata României în jocul aberant de-a reforma bugetară, cu discuții interminabile despre tăieri, economii, salarii și pensii, nu este doar contraproductiv. Este periculos! Teribil de periculos! O armată vulnerabilizată de incertitudine salarială, de dezbateri publice permanente despre restrângeri și de mesaje contradictorii devine, inevitabil, o vulnerabilitate strategică. Și nu doar pentru noi, ca stat. Ci pentru întreaga arhitectură de securitate a NATO pe flancul estic”. „Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României” Pericolul armatei este politizarea și contabilizarea, spune Fifor. „Pricepe domnul Bolojan cât de periculos este să introduci MApN în acest carusel al jongleriilor bugetare? Pricepe domnul Miruță cu ce instituție se joacă?”, scrie deputatul PSD, care încheie cerându-le celor doi să se oprească de la a se mai „juca” cu siguranța României, pe ideea că Apărarea nu e un domeniu care să fie „ajustat”, după expresia de predilecție a lui Bolojan: „Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României. Lăsați Armata României în afara experimentelor bugetare, a reformelor de conjunctură și a logicilor contabile de moment”, a scris Fifor.

Satu Mare: Posturi vândute, militari duși de șefi la munci în gospodărie / Reacția ministrului Apărării

Ministrul Radu Miruță spune că raportul cu privire la situația de la Batalionul 52 Tisa de la Satu Mare l-a trimis la DNA și de la Parchetul Militar. „Mi-a fost adus la cunoștință informația cu privire la situația de la Satu Mare și s-au dispus și măsuri interne și măsuri de recuperare a prejudiciului și măsuri de pedepsire a celor vinovați și de identificare cuantificabilă a lanțului de decizie pentru care s-a ajuss în astfel de situații. Nu este încă cuantificat tot (prejudiciul -n.r.), pentru că, în primul rând, trebuie să fie complet validat de DNA. Sunt niște declarații ale celor care au fost implicați în procesul de selecte și care spun că au dat bani. Însă eu nu sunt procuror să confirm dacă cele care sunt scrise de oamenii care au fost implicați în astfel de situații s-au și realizat sau nu. Din întreg contextul care mi-a fost expus, mie mi-e se limpede că așa a fost. Pentru mine este mult mai grav prejudiciul cauzat de faptul că există astfel de instrumente în curtea asta, care se numește Ministerul Apărării. Urmează în următoarele luni de zile să vină suplimentari vreo 9,5 miliarde de euro pentru achiziții. Pentru mine este principial, extrem de important, să existe igienă în curtea asta. Și faptul că astfel de lucruri ies la suprafață demonstrează că totuși în interiorul Ministerului Apărării există niște mecanisme care funcționează și care izolează astfel de probleme, pentru că mie mi-au fost aduse la cunoștință lucrurile astea de Direcții din cadrul Ministerului. Ce am făcut eu este că n-am stat pe gânduri să vedem pe cine afectează asta și să o mai lăsăm, să nu dau dispoziție pentru a se întâmpla niște decizii”, a spus Miruță, la Antena 3 CNN. Miruță a explicat faptul că neregulile au fost găsite la Batalionul 52 Tisa de la Satu Mare, unde se vindeau posturile. „Erau soldați, soldați gradați profesioniști care încercau să dea diverse teste pentru a putea fi încadrați. Unii erau declarați respinși. După ce se afișa lista celor declarați respinși, se modifica lista pentru că se intervenea, se schimbau foile, se plăteau bani pentru a se schimba ordinea acestei liste și cei care erau declarați respinși, a doua zi apărau admiși și invers. Imaginați-vă un comandant al Armatei Române care are sânge rece să scoată camioanele militare pe stradă și să transporte cu ele lemne în curte altora, lemne tăiate ilegal. Și nu vorbim despre igienizarea vreunei plute din garnizoana militară al cărei crengi băteau pe tigla acoperișului, ci discutăm de masă lemnoasă serioasă”, mai spune Miruță. Ministrul Apărării afirmă că lucrurile sunt grave „dincolo de prejudiciu”, ci despre faptul că existau oameni care erau predispuși să facă așa ceva. Miruță a fost întrebat ce făcea, mai exact, militarii duși la muncile gospodărești. „Îi chemau (șefii – n.r.) pe militari, probabil în timpul serviciului, și îi duceau să le facă diverse lucruri de gospodărești. Asta e ceea ce mi se scrie de la un capăt la celălalt în raportul care mi-a fost adus la cunoștință și pe care n-am stat pe gânduri nici măcar o sfertă o oră să mă gândesc dacă merită sau nu merită să răspund unor telefoane”, a explicat ministrul.

Miruță: Sunt preocupat să abordăm problema rețelelor sociale în cadrul Ministerului Apărării

„Războiul informatic, din punctul meu de vedere, este o componentă în creștere pe care eu o consider o vulnerabilitate”, a spus Miruță la Digi 24. Ministrul a explicat că scopul armatei este să protejeze populația. „Pentru asta plătești miliarde de euro pe tancuri, pe armă de asalt, pe mașina de luptă a infanteriei, pe nave de patrulare. Cu ce scop? Să descurajezi, să-ți protejezi populația”, a declarat el. „Dar mai există o ușă pe unde vine pericolul și ușa asta sunt electronii. Deci e o problemă de securitate”, a subliniat Radu Mirută. Ministerul Apărării va aborda problema „Sunt preocupat să abordăm problema asta și în cadrul Ministerului Apărării, pentru că principial este ceva ce atentează la cetățenii pe care noi vrem să îi protejăm”, a spus ministrul. Miruță a anunțat că a depus un proiect de lege în Parlament. „Cred că mai trebuie un pic atenuat. Însă a închide ochii și a spune că problema asta nu există, eu cred că este o greșeală”, a declarat el. Ministrul a abordat și problema libertății de exprimare. „Respect, libertatea de exprimare e sfântă, dar libertatea de exprimare este asociată cu libertatea persoanei”, a spus Radu Mirută. „Să invoci libertatea de exprimare unor servere cu inteligență artificială, care n-au niciun om în spate și care generează conținut și propagă prin tot felul de scripturi, cu efectul groaznic, cred că este o fentă periculoasă pe care trebuie să nu mergem”, a avertizat ministrul Apărării.

Radu Miruță s-a întâlnit cu omologul său german. Cei doi au discutat consolidarea cooperării bilaterale

Întâlnirea miniștrilor „Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut miercuri, 28 ianuarie, o întâlnire bilaterală cu omologul său german, Boris Pistorius, în marja vizitei oficiale a delegației guvernamentale române, condusă de prim-ministrul României, la Berlin. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării româno-germane în domeniul apărării, aprofundarea dialogului strategic și întărirea rolului celor două state în asigurarea securității Flancului Estic al NATO, în contextul unui mediu de securitate complex și aflat într-o continuă transformare”, se arată în comunicatul emis de MApN.  Cei doi miniștri au discutat despre implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, inclusiv creșterea investițiilor în apărare la 5% din PIB și menținerea unui sprijin constant, predictibil și pe termen lung pentru Ucraina.  Ministrul Miruță a subliniat că parteneriatul bilateral în domeniul apărării produce rezultate concrete, reflectate în cooperarea eficientă din cadrul misiunilor NATO. Întâlnirea șefilor de Stat Major În paralele cu discuțiile miniștrilor, a avut loc și un dialog între șefii de Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad și  generalul Carsten Breuer. Dialogul s-a concentrat pe cooperarea operațională și pe evoluțiile de securitate din regiune.  De asemenea, s-a mulțumit părții germane pentru sprijinul acordat de forțelor aeriene germane la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate în România.  De asemenea, s-a discutat și colaborarea în industria de apărare în raport cu programul SAFE. Radu Miruță a spus: „Pentru parte din produsele pe care România le-a introdus ca achiziții în comun, Germania este țara lider care gestionează aceste achiziții.  Va însemna un preț mai mic pe achiziție și ne așteptăm la termene mai scurte de livrare”.  Semnarea Declarației Comune de Intenție În plus, a fost semnată Declarația Comună de Intenție între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania care are scopul de a integra industria românească de apărare în ecosistemele europene.  Despre aceasta Declarație Comună, Miurță a spus: „Este un pas concret spre integrarea industriei românești de apărare în ecosistemele europene. Parteneriatul se va concentra pe patru direcții esențiale: suport logistic întrunit, achiziții bilaterale de produse și servicii, co-dezvoltarea de echipamente militare, cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare”, adăugând pe Facebook: „Avem șansa de a construi un model de cooperare europeană eficient, care aduce beneficii reale atât pentru securitatea națională, cât și pentru industria românească”.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit cu o delegația a Congresului Statelor Unite ale Americii

„Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut marți, 27 ianuarie, la sediul MApN, o întrevedere cu o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de congresmanul Pat Fallon”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Apărării.  În cadrul discuțiilor, a fost subliniată importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, dar și colaborarea din cadrul NATO, fiind evidențiat rolul acestor elemente asupra securității regionale.  În plus, discuțiile au vizat și schimbările din peisajul de securitate, atât regional, cât și euroatlantic. Accentul a fost pus pe implicațiile războiului din Ucraina, securitatea Flancului Estic aliat și rolul strategic al regiunii Mării Negre. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea menținerii unei posturi consolidate de descurajare și apărare.  „Au fost abordate perspectivele cooperării româno-americane în domeniul apărării, cu accent pe dialogul politico-militar, interoperabilitate și dezvoltarea capabilităților, în sprijinul securității regionale și euroatlantice”, se mai arată în comunicatul de presă.  În final, ministrul Miruță a evidențiat rolul Statelor Unite ale Americii în securitatea României, declarând: „Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esențial al securității României, iar dialogul constant în domeniul apărării contribuie la consolidarea apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice”. 

Radu Miruță, la Iași: România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei

În fața oficialilor, a reprezentanților Bisericii și a ieșenilor prezenți în piață, acesta a subliniat că semnificația Unirii depășește dimensiunea istorică și rămâne un reper pentru prezent. În discursul său, ministrul a făcut o paralelă între contextul dificil în care s-a realizat Unirea, în urmă cu 167 de ani, și provocările cu care se confruntă România de astăzi. „Românii au considerat atunci că România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”, a afirmat Radu Miruță, adăugând că și în prezent societatea se află „într-o vreme a încercărilor”, în care oamenii resimt nesiguranță economică, presiunea facturilor și grija pentru ziua de mâine. El a atras atenția asupra faptului că statul trebuie să-și recapete capacitatea de a inspira încredere și solidaritate, avertizând că „România nu duce lipsă nici de oameni harnici, nici de oameni deștepți, ci de oameni care să creadă în unitate”. Radu Miruță a vorbit și despre rolul apărării naționale, pe care nu l-a redus la dimensiunea militară sau tehnică, ci l-a extins la nivelul societății. Potrivit acestuia, securitatea înseamnă „încredere, profesionalism, credință și solidaritate”, precum și o societate care nu își abandonează cetățenii. În final, ministrul a transmis un mesaj cu tentă morală, afirmând că România „nu se repară prin vorbe mari”, ci prin munca de zi cu zi și respectul pentru cei care muncesc, concluzionând că viitorul țării depinde de capacitatea de a nu pierde „busola morală”.

Radu Miruță, după aprobarea planului SAFE: Patriotismul nu se urlă, ci se dovedește

„Proiectul SAFE, muncit în ultimele luni, în valoare de 16,68 miliarde euro, pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și a infrastructurii asociate a fost aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul printr-un mesaj publicat pe Facebook. Miruță a subliniat că în procesul de înzestrare vor fi implicați producătorii locali. „planul inițial ca prin aceasta să dezmorțim și industria națională de armament, să facem culoar furnizorilor locali, e o realitate în România, după ani buni de visuri nerealizate. Vom produce o parte în România, vor fi implicați furnizori locali, vom produce pentru România”, adăugând: „patriotismul nu se urlă, ci se dovedește”. „21 de proiecte de înzestrare, de la mașini blindate, la drone, nave, elicoptere, arme, muniție, apărare antiaeriană, radare, vor fi contractate în ritm alert în următoarele luni. Cum? Transparent, prin criterii clare, urmărind cea mai bună variantă pentru statul român”, mai notează ministrul Apărării. În încheiere, Miruță a subliniat colaborarea dintre Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Economiei.

Dan Dungaciu: Amenințarea cea mai gravă de securitate la adresa Statului Român este Statul Român însuși

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum cea mai mare amenințare a României, e chiar Statul Român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nici măcar, cum să spun, așa ceva nu ți-ar fi spus nici Iliescu în vremurile lui bune, nu pentru că îi iubea pe americani, ci din instinct. Avea minimul instinct să spună băi, stai puțin, nu mă bag acolo. Domnule, ăștia nu mai au nici instinct, nu mai au competență, nu mai au angajament față de Statul Român.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum cea mai mare amenințare a României e chiar Statul Român. Acesta susține că politicienii din prezent nu mai au spirit de conservare, un minim instinct sau competență. Mai mult, acesta spune că nu mai există nici angajament față de stat. Dungaciu critică declarațiile lui Miruță despre Groenlanda. „Nici măcar, cum să spun, așa ceva nu ți-ar fi spus nici Iliescu în vremurile lui bune, nu pentru că îi iubea pe americani, ci din instinct. Avea minimul instinct să spună băi, stai puțin, nu mă bag acolo. Domnule, ăștia nu mai au nici instinct, nu mai au competență, nu mai au angajament față de Statul Român. Și n-au nici măcar un instinct minim de conservare. Să spui tu ca ministru, după 30 de ani, că noi am trăit în această zonă cu gândul că vin americanii, că doar americanii te pot proteja, că societatea s-a bazat pe parteneriatul strategic, îți garantează tot… Tu te gândești că ai putea să trimiți, dar trebuie să vedem dacă putem să trimitem, trebuie să discutăm, mai ales că n-avem nici armă. Nu că dacă aveam arme nucleare intram, sigur, eram deja acolo. Deci tu când faci asemenea declarații, asta mie mi se pare amenințarea de securitate. Cea mai gravă amenințare de securitate a Statului Român este Statul Român însuși. Asta este absolut. Știți gluma aia, ce om extraordinar, domnule, ce om extraordinar, ce bine ar fi să avem doi ca el. Păi de ce? Că avem vreo 10. Deci așa e și cu Miruță. Ar fi bine să avem doi… Ca Miruță probabil că avem 10.”, a explicat sociologul.

Cum ar răspunde România dacă SUA ar detașa trupe în Groenlanda? Răspunsul lui Miruță

Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”. „Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN. Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene. „Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.