Etichetă: MIRUȚĂ

Radu Miruță s-a întâlnit cu omologul său german. Cei doi au discutat consolidarea cooperării bilaterale

Întâlnirea miniștrilor „Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut miercuri, 28 ianuarie, o întâlnire bilaterală cu omologul său german, Boris Pistorius, în marja vizitei oficiale a delegației guvernamentale române, condusă de prim-ministrul României, la Berlin. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării româno-germane în domeniul apărării, aprofundarea dialogului strategic și întărirea rolului celor două state în asigurarea securității Flancului Estic al NATO, în contextul unui mediu de securitate complex și aflat într-o continuă transformare”, se arată în comunicatul emis de MApN.  Cei doi miniștri au discutat despre implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, inclusiv creșterea investițiilor în apărare la 5% din PIB și menținerea unui sprijin constant, predictibil și pe termen lung pentru Ucraina.  Ministrul Miruță a subliniat că parteneriatul bilateral în domeniul apărării produce rezultate concrete, reflectate în cooperarea eficientă din cadrul misiunilor NATO. Întâlnirea șefilor de Stat Major În paralele cu discuțiile miniștrilor, a avut loc și un dialog între șefii de Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad și  generalul Carsten Breuer. Dialogul s-a concentrat pe cooperarea operațională și pe evoluțiile de securitate din regiune.  De asemenea, s-a mulțumit părții germane pentru sprijinul acordat de forțelor aeriene germane la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate în România.  De asemenea, s-a discutat și colaborarea în industria de apărare în raport cu programul SAFE. Radu Miruță a spus: „Pentru parte din produsele pe care România le-a introdus ca achiziții în comun, Germania este țara lider care gestionează aceste achiziții.  Va însemna un preț mai mic pe achiziție și ne așteptăm la termene mai scurte de livrare”.  Semnarea Declarației Comune de Intenție În plus, a fost semnată Declarația Comună de Intenție între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Federal al Apărării din Republica Federală Germania care are scopul de a integra industria românească de apărare în ecosistemele europene.  Despre aceasta Declarație Comună, Miurță a spus: „Este un pas concret spre integrarea industriei românești de apărare în ecosistemele europene. Parteneriatul se va concentra pe patru direcții esențiale: suport logistic întrunit, achiziții bilaterale de produse și servicii, co-dezvoltarea de echipamente militare, cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare”, adăugând pe Facebook: „Avem șansa de a construi un model de cooperare europeană eficient, care aduce beneficii reale atât pentru securitatea națională, cât și pentru industria românească”.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit cu o delegația a Congresului Statelor Unite ale Americii

„Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut marți, 27 ianuarie, la sediul MApN, o întrevedere cu o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de congresmanul Pat Fallon”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Apărării.  În cadrul discuțiilor, a fost subliniată importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, dar și colaborarea din cadrul NATO, fiind evidențiat rolul acestor elemente asupra securității regionale.  În plus, discuțiile au vizat și schimbările din peisajul de securitate, atât regional, cât și euroatlantic. Accentul a fost pus pe implicațiile războiului din Ucraina, securitatea Flancului Estic aliat și rolul strategic al regiunii Mării Negre. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea menținerii unei posturi consolidate de descurajare și apărare.  „Au fost abordate perspectivele cooperării româno-americane în domeniul apărării, cu accent pe dialogul politico-militar, interoperabilitate și dezvoltarea capabilităților, în sprijinul securității regionale și euroatlantice”, se mai arată în comunicatul de presă.  În final, ministrul Miruță a evidențiat rolul Statelor Unite ale Americii în securitatea României, declarând: „Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esențial al securității României, iar dialogul constant în domeniul apărării contribuie la consolidarea apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice”. 

Radu Miruță, la Iași: România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei

În fața oficialilor, a reprezentanților Bisericii și a ieșenilor prezenți în piață, acesta a subliniat că semnificația Unirii depășește dimensiunea istorică și rămâne un reper pentru prezent. În discursul său, ministrul a făcut o paralelă între contextul dificil în care s-a realizat Unirea, în urmă cu 167 de ani, și provocările cu care se confruntă România de astăzi. „Românii au considerat atunci că România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”, a afirmat Radu Miruță, adăugând că și în prezent societatea se află „într-o vreme a încercărilor”, în care oamenii resimt nesiguranță economică, presiunea facturilor și grija pentru ziua de mâine. El a atras atenția asupra faptului că statul trebuie să-și recapete capacitatea de a inspira încredere și solidaritate, avertizând că „România nu duce lipsă nici de oameni harnici, nici de oameni deștepți, ci de oameni care să creadă în unitate”. Radu Miruță a vorbit și despre rolul apărării naționale, pe care nu l-a redus la dimensiunea militară sau tehnică, ci l-a extins la nivelul societății. Potrivit acestuia, securitatea înseamnă „încredere, profesionalism, credință și solidaritate”, precum și o societate care nu își abandonează cetățenii. În final, ministrul a transmis un mesaj cu tentă morală, afirmând că România „nu se repară prin vorbe mari”, ci prin munca de zi cu zi și respectul pentru cei care muncesc, concluzionând că viitorul țării depinde de capacitatea de a nu pierde „busola morală”.

Radu Miruță, după aprobarea planului SAFE: Patriotismul nu se urlă, ci se dovedește

„Proiectul SAFE, muncit în ultimele luni, în valoare de 16,68 miliarde euro, pentru înzestrarea modernă a Armatei Române și a infrastructurii asociate a fost aprobat de Comisia Europeană”, a transmis ministrul printr-un mesaj publicat pe Facebook. Miruță a subliniat că în procesul de înzestrare vor fi implicați producătorii locali. „planul inițial ca prin aceasta să dezmorțim și industria națională de armament, să facem culoar furnizorilor locali, e o realitate în România, după ani buni de visuri nerealizate. Vom produce o parte în România, vor fi implicați furnizori locali, vom produce pentru România”, adăugând: „patriotismul nu se urlă, ci se dovedește”. „21 de proiecte de înzestrare, de la mașini blindate, la drone, nave, elicoptere, arme, muniție, apărare antiaeriană, radare, vor fi contractate în ritm alert în următoarele luni. Cum? Transparent, prin criterii clare, urmărind cea mai bună variantă pentru statul român”, mai notează ministrul Apărării. În încheiere, Miruță a subliniat colaborarea dintre Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Economiei.

Dan Dungaciu: Amenințarea cea mai gravă de securitate la adresa Statului Român este Statul Român însuși

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum cea mai mare amenințare a României, e chiar Statul Român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nici măcar, cum să spun, așa ceva nu ți-ar fi spus nici Iliescu în vremurile lui bune, nu pentru că îi iubea pe americani, ci din instinct. Avea minimul instinct să spună băi, stai puțin, nu mă bag acolo. Domnule, ăștia nu mai au nici instinct, nu mai au competență, nu mai au angajament față de Statul Român.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum cea mai mare amenințare a României e chiar Statul Român. Acesta susține că politicienii din prezent nu mai au spirit de conservare, un minim instinct sau competență. Mai mult, acesta spune că nu mai există nici angajament față de stat. Dungaciu critică declarațiile lui Miruță despre Groenlanda. „Nici măcar, cum să spun, așa ceva nu ți-ar fi spus nici Iliescu în vremurile lui bune, nu pentru că îi iubea pe americani, ci din instinct. Avea minimul instinct să spună băi, stai puțin, nu mă bag acolo. Domnule, ăștia nu mai au nici instinct, nu mai au competență, nu mai au angajament față de Statul Român. Și n-au nici măcar un instinct minim de conservare. Să spui tu ca ministru, după 30 de ani, că noi am trăit în această zonă cu gândul că vin americanii, că doar americanii te pot proteja, că societatea s-a bazat pe parteneriatul strategic, îți garantează tot… Tu te gândești că ai putea să trimiți, dar trebuie să vedem dacă putem să trimitem, trebuie să discutăm, mai ales că n-avem nici armă. Nu că dacă aveam arme nucleare intram, sigur, eram deja acolo. Deci tu când faci asemenea declarații, asta mie mi se pare amenințarea de securitate. Cea mai gravă amenințare de securitate a Statului Român este Statul Român însuși. Asta este absolut. Știți gluma aia, ce om extraordinar, domnule, ce om extraordinar, ce bine ar fi să avem doi ca el. Păi de ce? Că avem vreo 10. Deci așa e și cu Miruță. Ar fi bine să avem doi… Ca Miruță probabil că avem 10.”, a explicat sociologul.

Cum ar răspunde România dacă SUA ar detașa trupe în Groenlanda? Răspunsul lui Miruță

Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”. „Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN. Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene. „Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.

Miruță: Voi propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea sumelor acordate Ucrainei

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul războiului. „Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat Miruță. Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT pe mandatul fostului președinte, nu de actuala conducere. Ministrul a explicat că poate fi făcută publică valoarea ajutoarelor fără a specifica tipul de echipamente trimise. „Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a spus Miruță. Conform jurnaistei, Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, dar cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a subliniat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul la care echipamentele au fost cumpărate) și valoarea de piață actuală, care diferă semnificativ. Clasificarea datelor se justifică prin poziția strategică a României La finalul anului 2025, România a acordat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de ajutorare a Ucrainei, decizie făcută publică intenționat. „Banii duc în bugetul NATO și Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, demontând afirmațiile că această sumă ar fi secretă. Miruță a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României. Miruță a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări, nu sunt în situația de risc cum este România”, a spus ministrul, adăugând că Franța are și umbrelă nucleară. „Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a subliniat Miruță, subliniind că deciziile strategice nu se iau uitându-te la voturi, ci cu responsabilitate. „Voi propune repornirea acestei discuții, având în vedere situația anului 2026”, a conchis Miruță, subliniind că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.

Miruță: Zborul lui Iohannis la Paris a costat 180.000 de euro, al lui Nicușor Dan maxim 35.000

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a confirmat la Antena 3 CNN că ultimul zbor al fostului președinte Klaus Iohannis la Paris a costat 180.000 de euro, în timp ce deplasarea lui Nicușor Dan cu avionul Spartan, inclusiv în condiții de înzăpezire, a ajuns la maxim 35.000 de euro. „Peste 900.000 de lei, mai mult chiar un pic”” pentru un singur zbor al lui Iohannis la Paris, a precizat Miruță, comparând cu cele maxim 35.000 de euro pentru deplasarea actualului președinte. Avionul Spartan folosit de Nicușor Dan va fi îmbunătățit Ministrul a anunțat că avionul Spartan folosit de Nicușor Dan va fi îmbunătățit din punct de vedere al comunicațiilor. „Președintele are nevoie să comunice navigând pe internet. Timp de 4-5 ore cât zboară, este timp mort pentru că nu poate comunica prin mesaje, mail și astfel de lucruri”, a explicat Miruță. Serviciul Telecomunicațiilor Speciale lucrează la două soluții. Acestea vor fi transmise producătorului italian pentru a fi integrate în bordul avionului. „Tehnologia există, nu trebuie inventată acum. Mă aștept să rezolve în următoarele unu-două zboruri”, a spus ministrul. În caz de necesitate, aeronava poate ateriza în 15-20 de minute pentru a permite președintelui să comunice. Referitor la achiziția unei aeronave prezidențiale noi, Miruță a afirmat că „discuția trebuie purtată”. Miruță a precizat că nu există „variante de mijloc” între acest avion și unul de lux. Nicușor Dan a redus cheltuielile administrației prezidențiale cu 30%, contribuind astfel la efortul de reducere a cheltuielilor statului, a adăugat ministrul.

Radu Miruță, despre acordul UE – Mercosur: Beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură

„Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Am cerut explicit Ministerului Agriculturii, să vină cu alte date care ar putea schimba această balanță. Nici până astăzi, după ce decizia europeană s-a luat, nu a venit vreun răspuns”, a scris Miruță, vineri, pe pagina sa de Facebook.  Acesta a precizat că sectorul industriei (auto, echipamente industriale, siderurgie) este mai avantajat. Acesta a făcut o balanță detaliată a exporturilor în industrie, dar și în domeniul agricol. „În 2023, România a exportat către țările MERCOSUR produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale”, a scris Miruță.  El a precizat că după semnarea acordului UE-Mercosur „aceste taxe devin aproape zero”, calificând situația drept „un câștig direct și substanțial pentru economia românească”.  În ceea ce privește sectorul agricol, Miruță a precizat: „Conform datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările MERCOSUR în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european. La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ”, se arată în mesajul publicat de Miruță.  Acordul se negociază de peste 25 de ani Acesta a mai precizat, la rândul lui, că acordul cu țările din America Latină se negociază de peste 25 de ani, amintind că și președintele Nicușor Dan a oferit o poziție publică față de acest acord încă de anul trecut. „Între timp, garanțiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obținut ceea ce a solicitat. (…) Acest acord este important pentru Uniunea Europeană și este un câștig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine și vom sprijini competitivitatea industriei românești”, a declarat Miruță.  Acesta a mai precizat că verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, afirmând că acesta este motivul pentru care țara noastră are autorități, dar și mecanisme de control, precum ANSVSA sau ANPC.  „În plus, acordul prevede o serie de plase de siguranță astfel încât fermierii noștri să nu aibă de suferit”, a mai scris Miruță. Acesta și-a încheiat mesajul făcând o aluzie la fostul guvern PSD: „Când România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar cam tot guvernul era PSD, Mercosur era bun. Bun e și acum, restul este teatru invalidat de cifre”, a conchis Miruță.

Miruță și Darău depun marți jurământul de învestire ca miniștri ai Economiei și Apărării

La ora 15.00 are loc 15:00 ceremonie de depunere a jurământului de învestitură a unor membri ai Guvernului, anunță Administrația Prezidențială. Comitetul Politic al USR, întrunit online, a validat vineri propunerile pentru conducerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Radu Miruță a fost validat ca propunere pentru funcția de ministru al Apărării, urmând să dețină și funcția de vicepremier. Pentru ministerul Economiei a fost validat senatorul USR de Brașov, Irineu Darău. Propunerile au fost validate cu 81,22% din voturi „pentru”, 4,42% „contra” și 14,36% „abținere”. Radu Miruță este deputat USR la al doilea mandat. Este doctor în Telecomunicații și absolvent al Facultății de Drept. În actualul mandat de ministru al Economiei, a participat la negocierile privind pachetul de finanțare europeană SAFE, prin care României îi sunt alocate peste 16,6 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul apărării. Irineu Darău este liderul filialei USR Brașov. Este absolvent al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București și conduce Comisia pentru învățământ, știință și inovare din Senat. Este, de asemenea, membru în mai multe comisii cu profil economic și social. Ionuț Moșteanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Apărării, în urmă cu aproape o lună, după scandalul privind studiile.