Miruță: Voi propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea sumelor acordate Ucrainei
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul războiului. „Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat Miruță. Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT pe mandatul fostului președinte, nu de actuala conducere. Ministrul a explicat că poate fi făcută publică valoarea ajutoarelor fără a specifica tipul de echipamente trimise. „Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a spus Miruță. Conform jurnaistei, Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, dar cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a subliniat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul la care echipamentele au fost cumpărate) și valoarea de piață actuală, care diferă semnificativ. Clasificarea datelor se justifică prin poziția strategică a României La finalul anului 2025, România a acordat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de ajutorare a Ucrainei, decizie făcută publică intenționat. „Banii duc în bugetul NATO și Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, demontând afirmațiile că această sumă ar fi secretă. Miruță a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României. Miruță a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări, nu sunt în situația de risc cum este România”, a spus ministrul, adăugând că Franța are și umbrelă nucleară. „Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a subliniat Miruță, subliniind că deciziile strategice nu se iau uitându-te la voturi, ci cu responsabilitate. „Voi propune repornirea acestei discuții, având în vedere situația anului 2026”, a conchis Miruță, subliniind că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.
Miruță: Zborul lui Iohannis la Paris a costat 180.000 de euro, al lui Nicușor Dan maxim 35.000
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a confirmat la Antena 3 CNN că ultimul zbor al fostului președinte Klaus Iohannis la Paris a costat 180.000 de euro, în timp ce deplasarea lui Nicușor Dan cu avionul Spartan, inclusiv în condiții de înzăpezire, a ajuns la maxim 35.000 de euro. „Peste 900.000 de lei, mai mult chiar un pic”” pentru un singur zbor al lui Iohannis la Paris, a precizat Miruță, comparând cu cele maxim 35.000 de euro pentru deplasarea actualului președinte. Avionul Spartan folosit de Nicușor Dan va fi îmbunătățit Ministrul a anunțat că avionul Spartan folosit de Nicușor Dan va fi îmbunătățit din punct de vedere al comunicațiilor. „Președintele are nevoie să comunice navigând pe internet. Timp de 4-5 ore cât zboară, este timp mort pentru că nu poate comunica prin mesaje, mail și astfel de lucruri”, a explicat Miruță. Serviciul Telecomunicațiilor Speciale lucrează la două soluții. Acestea vor fi transmise producătorului italian pentru a fi integrate în bordul avionului. „Tehnologia există, nu trebuie inventată acum. Mă aștept să rezolve în următoarele unu-două zboruri”, a spus ministrul. În caz de necesitate, aeronava poate ateriza în 15-20 de minute pentru a permite președintelui să comunice. Referitor la achiziția unei aeronave prezidențiale noi, Miruță a afirmat că „discuția trebuie purtată”. Miruță a precizat că nu există „variante de mijloc” între acest avion și unul de lux. Nicușor Dan a redus cheltuielile administrației prezidențiale cu 30%, contribuind astfel la efortul de reducere a cheltuielilor statului, a adăugat ministrul.
Radu Miruță, despre acordul UE – Mercosur: Beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură
„Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Am cerut explicit Ministerului Agriculturii, să vină cu alte date care ar putea schimba această balanță. Nici până astăzi, după ce decizia europeană s-a luat, nu a venit vreun răspuns”, a scris Miruță, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta a precizat că sectorul industriei (auto, echipamente industriale, siderurgie) este mai avantajat. Acesta a făcut o balanță detaliată a exporturilor în industrie, dar și în domeniul agricol. „În 2023, România a exportat către țările MERCOSUR produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale”, a scris Miruță. El a precizat că după semnarea acordului UE-Mercosur „aceste taxe devin aproape zero”, calificând situația drept „un câștig direct și substanțial pentru economia românească”. În ceea ce privește sectorul agricol, Miruță a precizat: „Conform datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările MERCOSUR în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european. La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ”, se arată în mesajul publicat de Miruță. Acordul se negociază de peste 25 de ani Acesta a mai precizat, la rândul lui, că acordul cu țările din America Latină se negociază de peste 25 de ani, amintind că și președintele Nicușor Dan a oferit o poziție publică față de acest acord încă de anul trecut. „Între timp, garanțiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obținut ceea ce a solicitat. (…) Acest acord este important pentru Uniunea Europeană și este un câștig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine și vom sprijini competitivitatea industriei românești”, a declarat Miruță. Acesta a mai precizat că verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, afirmând că acesta este motivul pentru care țara noastră are autorități, dar și mecanisme de control, precum ANSVSA sau ANPC. „În plus, acordul prevede o serie de plase de siguranță astfel încât fermierii noștri să nu aibă de suferit”, a mai scris Miruță. Acesta și-a încheiat mesajul făcând o aluzie la fostul guvern PSD: „Când România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar cam tot guvernul era PSD, Mercosur era bun. Bun e și acum, restul este teatru invalidat de cifre”, a conchis Miruță.
Miruță și Darău depun marți jurământul de învestire ca miniștri ai Economiei și Apărării
La ora 15.00 are loc 15:00 ceremonie de depunere a jurământului de învestitură a unor membri ai Guvernului, anunță Administrația Prezidențială. Comitetul Politic al USR, întrunit online, a validat vineri propunerile pentru conducerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Radu Miruță a fost validat ca propunere pentru funcția de ministru al Apărării, urmând să dețină și funcția de vicepremier. Pentru ministerul Economiei a fost validat senatorul USR de Brașov, Irineu Darău. Propunerile au fost validate cu 81,22% din voturi „pentru”, 4,42% „contra” și 14,36% „abținere”. Radu Miruță este deputat USR la al doilea mandat. Este doctor în Telecomunicații și absolvent al Facultății de Drept. În actualul mandat de ministru al Economiei, a participat la negocierile privind pachetul de finanțare europeană SAFE, prin care României îi sunt alocate peste 16,6 miliarde de euro pentru proiecte din domeniul apărării. Irineu Darău este liderul filialei USR Brașov. Este absolvent al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București și conduce Comisia pentru învățământ, știință și inovare din Senat. Este, de asemenea, membru în mai multe comisii cu profil economic și social. Ionuț Moșteanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Apărării, în urmă cu aproape o lună, după scandalul privind studiile.
Radu Miruță: PSD face teatru, nu lipsesc multe voturi pentru 50% în Parlament fără ei
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că presiunea PSD pentru eliminarea USR din guvern are o puternică „componentă de teatru”. Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă PSD va merge până la capăt și va ieși din coaliție pentru a determina căderea cabinetului Bolojan, Miruță a răspuns că nu este convins de această variantă. „O componentă de teatru pentru presiunea din teritoriu” „Eu cred că e o altă componentă de teatru, din punctul meu de vedere”. El a explicat că PSD declară la București că vrea ieșirea USR din guvern, dar „nu prea iese”. Ministrul a adăugat că nu este convins că PSD vrea cu adevărat această ieșire din coaliție. „Pentru că nu înseamnă că dacă iese USR la guvernare, rămâne singur. Și nu înseamnă că viața e ușoară”, a declarat el. Presiuni din teritoriu pentru posturi și funcții Referitor la motivele presiunii din PSD, Miruță a explicat că există nemulțumiri la nivelul filialelor locale. Ministrul a descris cum liderii locali PSD vin cu solicitări de funcții pentru oamenii lor care i-au susținut în campanii electorale. Miruță a spus că aceste cereri repetate creează tensiuni în partid, iar unii membri consideră că USR este folosit ca pretext pentru a justifica refuzul de a oferi aceste posturi. Nemulțumirile cresc treptat de la nivelul local către conducerea centrală a partidului. Întrebat despre posibilitatea formării unei majorități fără PSD, Miruță a răspuns că „nu lipsesc multe voturi în parlament să se ajungă la 50% fără PSD”. El a explicat că atunci când se întâmplă o astfel de mișcare politică, „mai sunt alți oameni la coadă care vin și se mută dintr-o parte în cealaltă ca să fie lângă majoritatea politică”. „Eu cred că și o parte din PSD nu-și dorește, ar fi dispusă să-și păstreze niște funcții pentru a oferi o majoritate”. Nicușor Dan nu va numi un guvern PSD-AUR Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar putea numi un premier al unui cabinet PSD-AUR, Miruță a răspuns că nu are certitudine. „Nu pot să am certitudine decât despre mine și despre copiii mei. Știu eu ce se gândește domnul președinte? Aș crede că nu”, a declarat el. Ministrul a explicat că președintele Nicușor Dan „respectă ce își doresc românii”. El a adăugat că românii au arătat prin vot că nu doresc această variantă. Bolojan nu va pleca din funcție Întrebat dacă îl vede plecând pe Bolojan din funcție și PNL să vină cu un alt premier, Miruță a răspuns: „Nu văd în acest moment această perspectivă și cred că nu e nici rezonanță în rândul populației pentru așa ceva”. El a precizat că dacă PSD părăsește guvernarea, ar putea exista un blocaj politic, pentru că „majoritate fără PSD pe schema actuală nu se poate”. Totuși, ministrul rămâne convins că mișcările politice ar putea schimba acest echilibru.
Radu Miruță: La Avioane Craiova s-a întâlnit un prost cu un deștept
Compania riscă să returneze un avans de aproximativ 20 de milioane de euro pentru avioanele de antrenament F-16, după ce a încheiat un contract dezavantajos cu penalități de doar 10.000 euro către furnizor, în timp ce datora 30 de milioane către Armată. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat la Antena 3 CNN situația de la Avioane Craiova . „S-a întâlnit un prost cu un deștept. Prostul a fost statul, Avioane Craiova, deștept a fost o firmă privată”, a declarat ministrul. Contract dezavantajos: penalități de 10.000 euro versus 30 de milioane datorate Avioane Craiova s-a aflat la mijloc într-un contract foarte păgubos pentru companie. Firma de stat a încheiat un contract cu Armata Română pentru livrarea de avioane de antrenament pentru piloții F-16. Contractul cu Armata Română prevedea că dacă Avioane Craiova nu livrează la timp, trebuie să plătească penalități. Problema este că livrarea depindea și de o firmă privată. Avioane Craiova a stabilit penalități de doar 10.000 euro pentru firma privată dacă aceasta nu livra componentele necesare. „Și firma aia, ce credeți, n-a livrat. Și zici acum, bine, aplicăm penalitățile de 10.000 de euro, timp în care tu plătești 30 de milioane”, a explicat Miruță dezechilibrul contractual. Importanță strategică pentru regiunea Dincolo de problemele financiare, ministrul a subliniat importanța strategică a acestor avioane. „Toată regiunea are un interes foarte mare, o foame foarte mare să pregătească piloții de avioane F-16. Toate țările din regiune”, a spus el. Următorul loc liber pentru un curs de pilot de F-16 este disponibil peste un an de zile. Cursurile sunt scumpe și locurile sunt puține. Avioanele modernizate la Craiova pot înlocui o bună parte din școala care se face pe F-16. „Este și mult mai ieftin și găsești mai multe locuri. Pe aceste avioane faci, nu știu, 60-70% din pregătire după care te muți pe F-16. Și rezolvi problema asta foarte repede”, a explicat ministrul. Două probleme tehnice blochează livrarea Întrebat dacă se fac aceste avioane la Craiova sau nu, Miruță a răspuns că mai trebuie îndeplinite două condiții pentru livrare. Prima presupune o chestiune legată de software. Directorul de la Avioane Craiova i-a spus ministrului că îi trebuie trei zile de teste în loc de jumătate de oră în care poate să zboare. A doua problemă ține de un aruncător electronic de muniție pentru care s-a făcut o solicitare care nu poate fi îndeplinită. O comisie încearcă să scoată această obligație din contract. Risc de returnare a avansului de 20 de milioane de euro Ministrul a avertizat că partea proastă abia acum începe. A expirat perioada până la care Avioane Craiova avea obligația să livreze produsul. Cei de la Ministerul Apărării Naționale vor cere, obligați de lege, să returneze avansul. Întrebat cât este avansul, Miruță a răspuns că sunt două etape. Prima etapă este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar a doua etapă este mai mare.
Ministrul Miruță dă vina pe intermediari pentru întârzierile de la fabrica de pulberi: Motorașele intermediare încearcă să o mai deraieze. Nu îmi e clar
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a vorbit, printre altele, la Digi24, despre fabrica de pulberi de la Victoria (județul Brașov). „E o certitudine? Toate documentele sunt semnate?”, a fost întrebarea la care ministrul a răspuns. „La fabrica de pulberi de la Victoria, am semnat condițiile comerciale, s-a trecut memorandum prin guvern, s-a semnat tot acordul în ceea ce privește condițiile în care se va face această fabrică. Aici suntem. Sigur că, orice făcut are și desfăcut, însă preocuparea mea este să duc lucrurile, dacă plec mâine de la minister, într-un punct în care anularea devine mai grea. E despre ceva ce avem mare nevoie și indiferent ce ministru ar veni e greu să spună public că nu are nevoie de pulberi”, a spus Radu Miruță. Întrebat și cum își explică că, de când a început războiul din Ucraina, noi încă nu ne facem propria muniție, el a spus: „Eu vă spun ce văd de trei luni. Să vă dau rapid câteva valențe: 1 – din păcate lucrurile se mișcă greu, 2- sunt interese financiare foarte mari la mijloc, care direcționează o decizie corectă pe arătură, dacă ea nu aduce profit cui trebuie. E cineva care poate trage corect de lucruri, dar motorașele intermediare, dacă primesc un ordin și nu corespunde cu dorința lor, încearcă să o mai deraieze. Nu îmi e clar, dar uitați-vă că în 3 luni de zile, pe mandatul acesta s-a semnat un contract care nu s-a semnat într-o altă perioadă. -Nu e în interesul României să aibă muniție? -Eu sunt convins că sunt suficient de mulți oameni cu putere de decizie în statul român care consideră că este în interesul critic al României să aibă muniție. Întreabă lumea: băi, Miruță, de ce te preocupă pe tine industria națioanlă de Apărare, vreți să ne băgați în război? Pentru că este război și pentru că este singura metodă să descurajezi, ca România să fie afectată. A investi în Armată este o investiție în a descuraja, nu este ceva să te duci să ataci tu, este ceva ce folosești pentru a-ți proteja ceea ce-ți faci tu în curtea ta”, a fost dialogul dintre Cosmin Prelipceanu și Radu Miruță. Autorul recomandă: Fondatorul Paralela 45 a răbufnit la adresa lui Radu Miruță: „Pe vremuri, PROȘTII erau mai deștepți!”
Ministrul Economiei despre companiile petroliere ruse: Există nişte datorii ale acestor companii
Decizia Statelor Unite cu privire la sancţiunile aplicate companiilor ruseşti din domeniul petrolului nu are legătură cu hotărârea Guvernului României, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Radu Miruţă. Ministrul a declarat însă, cu privire la posibila plecare din România a acestor companii, că are cunoştinţă de nişte datorii ce trebuie recuperate de stat. „Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vor rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, din câte ştiu, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruţă.
Miruţă, la Congresul UDMR: În România sunt multe probleme. Au fost şi vor mai fi
„Cei care sunt responsabili de direcţia în care merge România astăzi sunt în sala aceasta, sunt reprezentanţi dintre dumneavoastră, este această coaliţie de guvernare. Şi, ascultând ceea ce se spunea mai devreme, am observat repetarea a două cuvinte, cele mai frecvent folosite, unitate, comunitate”, a spus Miruţă. Ministrul a propus completarea acestor valori cu alte două caracteristici pe care le-a observat la UDMR de-a lungul mandatului său parlamentar: „Eu cred că este extrem de plauzibil, având în vedere că acum este congresul UDMR, să adăugăm alte două valenţe specifice, şi anume consecvenţă şi seriozitate pe care, în cei cinci ani pe care i-am avut în Parlament, alături de colegi de la UDMR, i-am observat că sunt extrem de specifici membrilor, parlamentarilor şi formaţiunii dumneavoastră politice. Într-o perioadă în care încrederea oamenilor în clasa politică e foarte greu de câştigat, aceste două lucruri, consecvenţă şi seriozitate, sunt cele care menţin încrederea între cetăţeni şi politicieni”. „UDMR, şi USR, dar UDMR are o istorie mai veche, a arătat, de-al lungul timpului, că rămân un partener serios şi un partener care aduce echilibru de foarte multe ori necesar în diversele forme ale structurii coaliţiilor de guvernare. Guvernarea modernă se construieşte pe seriozitate, se construieşte pe respect reciproc şi niciodată nu s-a construit ceva ce a dăinuit pe diviziune”, spune Miruţă. Referindu-se la provocările cu care se confruntă România, ministrul Economiei a insistat asupra necesităţii de a accelera rezolvarea problemelor: „Da, în România sunt multe probleme. Au fost, vor mai fi, însă măsura performanţei, din punctul meu de vedere, a fiecărui guvern este viteza cu care poate rezolva cât mai multe dintre aceste probleme, evident, dacă vorbim despre viteza raportându-ne la un interval scurt de timp. Îmi doresc ca dialogul între forţele politice din actuala coaliţie să rămână omopragmatic şi orientat pe ce putem livra. Este o măsură a întregului guvern capacitatea de a livra, aşa cum vă spuneam, într-un timp foarte scurt. Şi acest dialog trebuie să fie exact aşa cum e unul între oameni care muncesc şi unul între oameni care sunt în conflict”.
Miruță: Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene
Ministrul a participat la semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru înființarea Bursei de Valori de la Chișinău. „Este un proiect strategic, dezvoltat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova, care vine să întărească legătura dintre cele două economii. Ce înseamnă concret? Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene. România contribuie, cu expertiza BVB și cu 30 de ani de lecții învățate, ca acest drum să fie sigur și ireversibil Investitorii privesc cu și mai multă încredere spre Chișinău, iar direcția este clară: integrare economică europeană”, a postat Miruță. „Am înțeles mai bine, de la fața locului, de ce tot mai multe companii vin la Ministerul Economiei din România interesate să investească și în Republica Moldova. Aici se construiește serios, pas cu pas, o economie modernă și deschisă. Rămân un susținător activ al parcursului european al Moldovei. Și sunt mândru că România, prin BVB și prin oameni hotărâți, joacă un rol-cheie în acest proces”, a adăugat acesta.