Celulele din corpul tău se estompează odată cu vârsta, dar ar putea exista o modalitate de a inversa acest proces
Cercetarea, coordonată de Fritz Lipmann Institute (FLI), arată că această reducere influențează direct eficiența energetică a celulelor și contribuie la degradarea organismului odată cu vârsta, scrie Science Alert. Cercetătorii au analizat modele experimentale pe viermi, țesut uman și celule umane, observând o scădere progresivă a fosfatidilcolinei odată cu înaintarea în vârstă. Această lipidă, parte esențială a membranelor mitocondriale, joacă un rol critic în menținerea structurii și funcționalității mitocondrii. Pe măsură ce producția de proteine responsabile de sinteza fosfatidilcolinei scade, mitocondriile își pierd capacitatea de a se conecta și reorganiza eficient, devenind fragmentate și mai puțin eficiente energetic. Mecanismul fosfatidilcolinei și îmbătrânirea mitocondrială în celule În mod normal, mitocondriile formează rețele dinamice care permit distribuția eficientă a energiei în celule. Însă, lipsa de fosfatidilcolină duce la rigidizarea membranelor mitocondriale și la pierderea flexibilității acestora. Conform cercetătorilor, suplimentarea cu fosfatidilcolină sau colină a restabilit funcția mitocondrială în modelele animale, readucând organitele la o stare mai „tânără” din punct de vedere metabolic. Analizele pe țesuturi umane au arătat că nivelurile scăzute de fosfatidilcolină sunt asociate cu obezitatea și diabetul, în timp ce nivelurile ridicate se corelează cu o viteză mai bună de mers și o memorie mai bună. De asemenea, studiul a evidențiat diferențe de gen: la bărbați declinul este gradual, în timp ce la femei scăderea este mai accentuată în perioada menopauzei, sugerând o posibilă legătură cu simptomele precum oboseala cronică. Descoperirile sugerează că îmbătrânirea mitocondrială nu este un proces complet ireversibil, ci unul potențial modificabil prin intervenții nutriționale și metabolice. Cercetătorii subliniază că înțelegerea acestor mecanisme ar putea deschide noi direcții terapeutice pentru boli asociate îmbătrânirii.
Studiu: Mitocondriile celulelor ajută sistemul imunitar să identifice bacteriile
Cercetătorii au aflat că mitocondriile pot simți un compus numit lactat, pe care bacteriile îl eliberează când produc energie. Acest lactat e ca un semnal de alarmă care le spune celulelor că sunt atacate de bacterii, anunță Science Alert. Când mitocondriile detectează lactatul, declanșează un mecanism prin care celulele albe din sânge numite neutrofile creează „capcane” – structuri lipicioase făcute din ADN și proteine care prind bacteriile și le distrug. „Acest lucru evidențiază un dialog complex între metabolismul bacteriilor și mecanismul energetic al celulei gazdă”, explică cercetătorul Andrew Monteith. Ceea ce îi surprinde pe oamenii de știință este că mitocondriile reușesc să detecteze bacteriile chiar dacă acestea sunt închise într-un compartiment separat din celulă. Cumva, „senzorii” mitocondriali captează semnalele din aceste spații izolate. Când cercetătorii au blocat capacitatea mitocondriilor de a detecta lactatul, celulele nu au mai putut produce capcane eficient. Asta înseamnă că bacteriile aveau mai multe șanse să scape și să se înmulțească. Descoperirea explică de ce pacienții cu lupus – o boală autoimună – au infecții frecvente. La acești pacienți, mitocondriile din neutrofile nu detectează corect lactatul bacterian, așa că nu produc suficiente capcane pentru bacterii. Descoperirea deschide drumul către noi tratamente. Medicamentele care îmbunătățesc detectarea mitocondrială ar putea ajuta persoanele cu sistem imunitar slăbit. La fel, în cazul bolilor în care aceste capcane celulare fac mai mult rău decât bine – cum e COVID-19 sever – s-ar putea limita această reacție. Studiul face parte dintr-un domeniu nou numit imunometabolism, care studiază cum metabolismul și sistemul imunitar lucrează împreună. Mitocondriile nu sunt doar „centralele energetice” ale celulei, ci și turnurile de veghe care detectează cele mai slabe semnale ale bacteriilor invadatoare.