A.REST 1989 Arhiva video a Securității. Probe și artefacte, expuse pentru prima dată în România
Potrivit anunțului dat de MNIR și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule. Vor fi expuse și mijloace de probă din cadrul dosarelor penale de la acea vreme, dar și alte artefacte din arestul securității, pentru prima dată în România. Unul dintre acestea este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții. Cu prilejul vernisajului va fi lansat și site-ul www.arestulsecuritatii.ro, care este gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității. A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. Astfel, curioșii vor avea posibilitatea să cunoască mai mult despre influența Securității – poliția politică a PCR – exercitată prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației, potrivit sursei citate. „Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu”, transmit organizatorii. Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15). Expoziția este o colaborare între CNSAS și MNIR, în parteneriat cu MAI, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
MNIR: Peste 9.000 de persoane au admirat coiful de la Coţofeneşti şi brăţările dacice în perioada 22 aprilie-3 mai
În perioada 22 aprilie-3 mai, peste 9.000 de vizitatori au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României pentru a vedea coiful de Coțofenești și cele două brățări dacice, care au fost readuse recent în țară. Potrivit MNIR, în perioada următoare, coiful de la Coțofenești va fi supus unor analize științifice detaliate, în vederea completării documentației ce urmează a fi înaintată Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. De asemenea, „coiful de la Coțofenești va fi subiectul unor investigații neinvazive”, care includ examinări macroscopice și microscopice pentru evaluarea stării de conservare, mai menționează MNIR. De asemenea, vor fi utilizate metode moderne precum „spectroscopie cu fluorescență de raze X (XRF) – tehnică de analiză neinvazivă pentru determinarea compoziţiei elementale” și fotogrametria, „prin care se poate construi un model 3D fidel, util pentru documentare, prezentare și arhivare digitală”. MNIR mai precizează că specialiștii vor realiza măsurători detaliate și o cartografiere completă a eventualelor deformări sau intervenții anterioare, urmând ca rezultatele să fie comparate cu cele existente dinaintea furtului, pentru a identifica „eventualele modificări survenite și pentru stabilirea celor mai bune metode și tehnici de restaurare”. Totodată, cei care nu au reușit să ajungă la muzeu pentru a admira tezaurul dacic revenit în țară, vor putea să mai vadă doar cele două brățări dacice din aur. Acestea nu necesită intervenții de restaurare și vor putea fi admirate în expoziția permanentă Tezaurul Istoric. În data de 21 aprilie, coiful de la Coţofeneşti şi două brăţări dacice, recuperate în urma furtului din 2025 de la muzeul Drents din Olanda, au fost readuse în ţară.