Un spital vechi de aproape 140 de ani din județul Galați va fi modernizat cu fonduri europene
Un spital din județul Galați va fi modernizat în cadrul unui proiect inițiat de Consiliului Județean Galați. Este vorba despre unitatea din comuna gălățeană Ivești, considerată o secție exterioară a celui mai mare spital din sud-estul țării, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați. Spitalul din Ivești are aproape 140 de ani. Investiția depășește 32 de milioane de lei și vizează trei pavilioane, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați, aflate în clasa I de risc seismic. Spitalul de la Ivești: trei pavilioane vor fi modernizate Vor fi modernizate, consolidate și dotate Pavilioanele Interne, Boli Cronice și Pediatrie. La final, clădirile vor avea chiar și echipamente moderne pentru producerea energiei din surse regenerabile precum panourile fotovoltaice, panourile solare și pompele de căldură. „Am aprobat, în ședința Consiliului Județean Galați, trei proiecte importante de investiții pentru modernizarea, consolidarea și eficientizarea energetică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești, un spital vechi de aproape 140 de ani. Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este locul în care ajung atunci când au nevoie de ajutor. De aceea, ne ținem de promisiune și investim în modernizarea acestui spital, astfel încât pacienții să fie tratați în condiții mai bune, mai sigure și mai aproape de casă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. În cadrul lucrărilor, clădirile vor fi consolidate pentru a rezista la cutremure.
Parcul Herăstrău nu este bine. Ciprian Ciucu anunță proiecte de modernizare
Primarul general spune că în Parcul Herăstrău s-au făcut de curând ceva reparații la alei și s-au plantat niște copaci, dar „nu este suficient”. „Herăstrăul, de care pe toți ne leagă amintiri frumoase, are astăzi – o cacofonie ridicolă de mobilier urban (4 tipuri de coșuri de gunoi, 6 modele de bănci, și vreo 3 de stâlpi de iluminat), – cașcarabetele de pe lume (cu mici, popcorn, muțunache și pokemoni), – cu material dendrologic vechi, arbori ce trebuie reîmprospătați și câte și mai câte defecte, – de la locurile de joacă și până locurile pentru căței”, arată sâmbătă, pe Facebook, Ciprian Ciucu. El spune că parcul are nevoie de un studiu care să-i redefineaască și reintegreze toate funcțiunile (teatrul de vară, debarcaderul, gradina japoneză, pump track etc.), de o proiectare amănunțită care să aducă lucrări de calitate, un singur tip de model de mobiler, și de readucerea în proprietatea Municipului București a terenurilor „furate” parcului. „Pentru acest rest de mandat nu vă promit mai mult de ordine și curățenie. Pentru studii amănunțite, proiectare și avize (cultură, mediu etc.) și autorizații am nevoie cca. 2 ani. Așa a durat să ne apucăm de lucrări și la parcurile pe care le-am făcut”, adaugă primarul. Ciprian Ciucu susține că a semnat de curând autorizația de construire pentru punerea în siguranță a malurilor și că în circa o lună va face o dezbatere în parc cu privire la ce va urma, la abordare, resurse și planificarea în timp. „Nu s-au refăcut locurile de jiacă pentru că aștept să expere luna viitoare contractul cadru făcut de fosta directoare, extrem de scump și cu echipamente de plastic de proastă calitate”, adaugă Ciucu.
Comuna Valea Lupului va beneficia de un sistem de supraveghere ultramodern! O parte dintre camere vor putea recunoaște plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor
Comuna Valea Lupului face încă un pas spre modernizare și va beneficia de un sistem de supraveghere performant Primăria Valea Lupului a primit o finanțare de 2.195.407 lei de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru implementarea unui proiect de instalare a 273 de camere de supraveghere. Fondurile au fost asigurate prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Comuna Valea Lupului va avea sistem de supraveghere Deocamdată, proiectul este implementat în proporție de 80%, iar la începutul anului 2026 va fi finalizat. Din cele 237 de camere, 65 vor putea recunoaște plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor. Acestea vor fi folosite în cazul incidentelor sau a infracțiunilor. Comuna Valea Lupului este în continuă dezvoltare și oferă oportunități pentru oamenii din comunitate. „În cadrul proiectului se va implementa un sistem de monitorizare și siguranță a spațiului public, de care vor beneficia locuitorii comunei Valea Lupului, precum și cei care tranzitează localitatea. În cadrul proiectului se vor instala 237 de puncte de supraveghere, din care 172 de camere de supraveghere fixe IP 4K și 65 camere de supraveghere fixe cu recunoaștere plăcuțe de înmatriculare LPR 2.0MP”, au transmis reprezentanții Primăriei Valea Lupului. Camerele vor înregistra non-stop și vor fi instalate pe mai multe străzi ale comunei. Deja, o parte din dispozitive au fost testate și pot fi folosite fără probleme. „Acest sistem este necesar pentru supravegherea atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte a drumurilor publice, precum și a altor puncte importante din localitate precum: sediul Primăriei Valea Lupului, str. Soarelui, str. Victoriei, str. Academiei, str. Tudor Vianu, str. Lucian Blaga, str. 1 Decembrie, str. Primăverii, str. Orientului, str. George Coșbuc, str. Petre Țuțea, str. Gheorghe Asachi, str. Cuza Vodă, str. Privighetorii, str. Aleea cu Nuci, str. Garoafei, str. Mestecăniș, str. Ion Creangă, str. Luminii, str. Lalelelor, str. Măcieș, str. Speranței, str. Nucilor, str. Trandafirilor, str. Teilor, str. Bisericii, str. Lacului, str. Valea Prisăcii, str. Dimineții, str. Petre Culianu”, au mai adăugat reprezentanții primăriei. Vor fi montate și două stații de încărcare Tot în cadrul acestui proiect este prevăzută și instalarea a două stații de încărcare pe două străzi diferite. Cele două stații vor avea câte două puncte de încărcare, iar la una dintre ele va fi și un punct cu încărcare rapidă. „Stațiile de reîncărcare se vor instala pe stradela Irisului și strada Perla. Investiția propune dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice și hybrid la nivelul comunei, prin achiziționarea și montarea unui număr de două stații de reîncărcare precum și amenajarea accesului auto și a spațiilor tehnice necesare. Stațiile de reîncărcare propuse a fi instalate vor fi formate din două puncte de reîncărcare, alimentate de același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție, din care una din stații va avea un punct de încărcare «fast charge» 60kW DC și un punct de încărcare alternativ 22kW, iar a doua stație va avea două puncte de încărcare, ambele în curent alternativ 22kW”, au mai precizat reprezentanții Primăriei Valea Lupului. Sistemul de supraveghere reprezintă o nouă investiție folositoare pentru toată comunitatea din Valea Lupului. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Germania vrea modernizarea armatei: 26,5 miliarde de euro pentru uniforme noi și vehicule blindate pentru soldați
O componentă majoră a acestui plan, în valoare de aproape 19 miliarde de euro, va fi direcționată în următorul deceniu către dotarea soldaților din Bundeswehr cu uniforme și echipamente individuale de ultimă generație. Conform unui document al Ministerului de Finanțe, proiectul, numit FASER, se va derula până în 2034 și este corelat cu obiectivul guvernului de a mări numărul personalului militar activ de la 280.000 la 460.000 până la jumătatea anilor 2030, arată Reuters. În paralel, guvernul german a aprobat o finanțare suplimentară de 7,5 miliarde de euro, eșalonată până în 2037, pentru achiziția de vehicule blindate pe roți, considerate vitale pentru modernizarea forțelor terestre. Surse din parlament indică faptul că această achiziție ar putea viza între 3.000 și 5.000 de unități de tip Boxer, fabricate de consorțiul germano-francez format din companiile Rheinmetall și KNDS. Această decizie se înscrie într-o strategie mai largă de reînarmare și modernizare, lansată de coaliția guvernamentală de la Berlin pentru a remedia deficiențele unei armate considerate mult timp subfinanțate. Măsura, care a beneficiat de un consens politic pentru a exclude aceste costuri de la regulile stricte privind datoria publică, reflectă angajamentul Germaniei de a contribui la securitatea colectivă a Europei. Ca urmare a acestor eforturi, bugetul total al apărării pentru anul 2026, incluzând fondurile speciale, este proiectat să ajungă la 117,2 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut al Germaniei, depășind astfel ținta minimă de 2% impusă de Alianța Nord-Atlantică. Prin aceste alocări bugetare strategice, Germania face un pas hotărâtor în procesul de transformare a Bundeswehr într-o forță militară modernă, capabilă să răspundă eficient provocărilor de securitate din următorul deceniu.
ANAF a colectat venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei în primul semestru din 2025
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei în primul semestru din 2025. Astfel, se înregistrează o creștere de 12,20% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de preșă al ANAF. „Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru activitatea din primul semestru al anului 2025 a fost de 249,03 miliarde lei, fiind colectate: venituri bugetare brute în sumă de 266,38 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,8% (indice nominal), respectiv mai mult cu 30,28 miliarde lei decât în perioada similară din anul 2024 (236,10 miliarde lei), venituri bugetare nete în sumă de 245,22 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 112,20% (indice nominal), în sume absolute cu 26,67 miliarde lei mai mult decât în primul semestru al anului 2024 (218,55 miliarde lei)”, se arată în comunicat. ANAF a comunicat că s-au implementat soluții digitale care să conducă la creșterea colectării veniturilor bugetare. „Am făcut pași importanți către modernizare, implementând soluții digitale care să conducă la creșterea colectării veniturilor bugetare dintre care amintește: implementarea sistemului SAF-T (fișierul standard de control fiscal); generalizarea sistemul național de facturare electronică (RO e-Factura); implementarea sistemului RO e-TVA; interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF; dezvoltarea sistemului de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport; împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport. Sistemul permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală”, se mai arată în comunicat. Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele ANAF, a precizat că aceste schimbări au avut loc „într-o perioadă marcată de numeroase schimbări și provocări profesionale”. „La final de mandat ca președinte al uneia dintre cele mai importante instituții publice din țară, trebuie să subliniez faptul că toate realizările prezentate s-au obținut într-o perioadă marcată de numeroase schimbări și provocări profesionale. Toți pașii făcuți în sensul modernizării și dezvoltării activității ANAF au impus eforturi susținute și implicarea activă a întregii echipe de specialiști din structura ANAF, fapt pentru care mulțumesc tuturor colegilor pentru sprijinul acordat”, a declarat Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele ANAF. CITEȘTE ȘI: ANAF sesizează o nouă tentativă de FRAUDĂ. Un site fals imită instituția pentru a fura datele utilizatorilor: „Nu furnizați date cu caracter personal” ANAF: Șase firme de ride-sharing ar fi prejudiciat BUGETUL de stat cu aproximativ 27,8 milioane de lei Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe gaz din Europa
La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România, cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa. Proiectul este deja la 75%, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală va fi gata, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Ministrul a precizat că lucrările sunt în grafic, astfel că 2025 va fi cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. ”La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România: cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa, cu o putere instalată de 1734MW, tehnologie Siemens de ultimă generaţie, investiţie de peste 1,4 miliarde EUR. Am fost aici acum un an şi jumătate, când şantierul era aproape la zero”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja a precizat că, astăzi, proiectul este la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata. ”Am revenit astăzi în şantier pentru a vedea cu ochii mei minunea. Ritmul lucrărilor este excelent, cu aproape 500 de muncitori la lucru şi peste 200 de firme româneşti implicate în întreg proiectul. Au fost deja multiple premiere: transporturi agabaritice, demontarea şi reasamblarea turbinelor Siemens pe poziţie finală, timpul record de finalizare a multor componente esenţiale. Toate acestea s-au realizat în echipă: investitorul MASS Mintia, antreprenorul general AVAX, furnizorul de tehnologie Siemens, autorităţi locale şi centrale”, a mai spus Burduja. Mintia, proiect de importanţă strategică naţională Potrivit ministrului, în decembrie, conform graficului actual, prima turbină de aproape 600MW va fi gata, în ianuarie-februarie încă o turbină identică şi, în iulie 2026, vor fi toţi cei 1.734 MW în producţie. În paralel, Transgaz lucrează pentru a aduce acolo magistrala de gaz până în octombrie. ”Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. La 31 mai, deja aveam 594MW noi puşi în funcţiune anul acesta. Vrem să depăşim 2000-2500MW până la sfârşitul anului. Fiecare MW nou în sistem e şansa românilor şi a companiilor româneşti de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producţie în bandă. Şi la Mintia vorbim de mulţi, de foarte mulţi megawaţi. Mai mult, la Mintia vom folosi inclusiv gazul românesc din Neptun Deep pentru a produce energia de care avem nevoie”, a menționat Sebastian Burduja. Ministrul a mai spus că anul trecut a reuşit să declare în Guvern acest proiect ca fiind de importanţă strategică naţională. Citiți și: Mintia, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, în plin șantier. Super-turbinele, în drum spre Hunedoara Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele