Cum s-a prăbușit Neom, megaproiectul de 500 de miliarde al Arabiei Saudite

cum-s-a-prabusit-neom,-megaproiectul-de-500-de-miliarde-al-arabiei-saudite

Monarhii autocrați de odinioară au lăsat ecouri ale gloriei prin ruinele megapropiectelor pe care le-au inițiat când erau la apogeul puterii, potrivit BBC.  Loading … Astfel de vestigii monumentale se pot întâlni în câmpiile fertile, pe versanții munților și în deșerturile Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, acum zece ani, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, cunoscut publicului sub acronimul MBS, a anunțat un plan de transformare radicală a țării sale, ce părea desprins din literatura științifico-fantastică. Inițiativa aceasta a fost denumită „Vision 2030” și se urmărea crearea unor structuri monolitice extraordinare, menite să stimuleze dezvoltarea unor noi minuni tehnologice, nu numai pentru Regat, ci pentru întreaga lume. Aceste idei au prins imediat contur prin materiale promoționale spectaculoase, care evocau peisaje fantastice și au atras o atenție mediatică vastă, stârnind reacții variind de la admirație până la ironie. Acest lucru a fost posibil datorită fondului suveran de investiții al Arabiei Saudite (PIF) — cu o valoare de aproape un trilion de dolari — ale cărui resurse, puternic dependente de petrol, urmau să fie utilizate pentru a pune bazele unui viitor post-petrol. Reducerea cheltuielilor Întrucât anul 2030 este la doar patru ani distanță, s-a înregistrat, poate previzibil, o reducere a cheltuielilor. O parte din această situație se datorează unor imperative financiare, întrucât scăderea bruscă a prețului petrolului, survenită înaintea actualului conflict din Orientul Mijlociu, a afectat chiar și averea uriașă a Arabiei Saudite. Deși prețurile au crescut vertiginos din cauza războiului, incertitudinea generată de conflict va continua să limiteze veniturile și cheltuielile Arabiei Saudite. În plus, afluxul de investiții străine în aceste proiecte vizionare, extrem de costisitoare, nu s-a materializat niciodată la nivelul sperat de saudiți. De la fantezie la realism Unele dintre cele mai spectaculoase proiecte sunt redimensionate, blocate sau chiar abandonate. Mai multe dintre acestea fac parte din megaproiectul Neom – o inițiativă extrem de ambițioasă, evaluată inițial la 500 de miliarde de dolari. Aparent, „The Line”, proiect care își propunea să redefinească conceptul de oraș, întinzându-se în linie dreaptă pe o distanță de peste 161 de kilometri prin terenuri virgine din nord-vestul Arabiei Saudite, se transformă în ceva mult mai banal. Și stațiunea de schi Trojena, situată în munții din nord-vestul țării, a fost afectată de reduceri. Deși există zăpadă, fapt ce contrazice imaginea Arabiei Saudite ca un deșert implacabil, aceasta nu persistă mult timp. Ideea unei stațiuni montane funcționale pe tot parcursul anului a orientat proiectul într-o direcție artificială, considerată acum neviabilă. Planurile prevedeau un complex cu kilometri de pârtii de schi și un oraș veritabil, dotat cu lac artificial, hoteluri și magazine de lux – un fel de mini-St. Moritz în munții Arabiei. Complexul trebuia să fie gata pentru a găzdui Jocurile Asiatice de Iarnă din 2029, însă aceste planuri au fost abandonate, iar competiția se va desfășura, în schimb, în ​​Kazahstan. „The Cube” – o structură masivă de apartamente și birouri, suficient de mare încât să cuprindă de douăzeci de ori clădirea Empire State Building – a fost complet abandonată. Costul estimat al acesteia era de 50 de miliarde de dolari. Ce zic observatorii fenomenului Unii observatori ai Arabiei Saudite, precum Ellen R. Wald (autoarea cărții Saudi, Inc.), au sentimentul că au mai văzut acest scenariu. „Este aceeași strategie – același tipar observat și în cazul proiectului The Line. Știți cum e: «Vom construi ceva uriaș. A, stai puțin – acum vom reduce semnificativ dimensiunile». Se întâmplă mereu și mereu, și așa stau lucrurile încă de dinainte de epoca lui Mohammed bin Salman. Fac anunțuri grandioase și spectaculoase, iar apoi proiectul fie nu se mai realizează, fie este construit la o scară mult mai mică, fie rezultatul final nu mai seamănă deloc cu planul inițial.” Wald amintește de noile orașe planificate în anii 2000, în timpul domniei fostului monarh, regele Abdullah. Programul „Orașe Economice” urmărea, de asemenea, diversificarea economiei saudite prin reducerea dependenței de petrol, resursă care a reprezentat pilonul central al Regatului timp de decenii. Dependența aproape exclusivă de o resursă naturală limitată a fost mult timp considerată un obstacol în calea dezvoltării unei economii mult mai diversificate și mai reziliente. Rezultatele au fost, în ansamblu, dezamăgitoare, în ciuda investiției de miliarde de dolari. Salvarea „Vision 2030” NEOM este un proiect urban și tehnologic de amploare, inițiat de Arabia Saudită în regiunea Tabuk. Anunțat în 2017 de prințul moștenitor Mohammed bin Salman, acesta urmărește diversificarea economiei țării dincolo de petrol (în cadrul inițiativei „Vision 2030”). Componentele cheie ale proiectului: The Line – faimosul oraș ecologic liniar, conceput inițial să se întindă pe 170 de kilometri și să găzduiască milioane de oameni, fără a utiliza autovehicule; Oxagon – un oraș industrial plutitor, de formă octogonală, conceput ca motor economic; Trojena – o zonă montană destinată turismului și sportului; Sindalah – o insulă de lux din Marea Roșie, axată pe turism exclusivist. Reducerile drastice ale cheltuielilor pentru unele dintre cele mai fastuoase proiecte – măsuri care, din exterior, par cel puțin parțial o recunoaștere a eșecului – sunt prezentate de autoritățile saudite în cea mai favorabilă lumină posibilă. „Ideea acum este să obținem victorii mici – succese punctuale – în loc să urmărim realizarea acestor megaproiecte”, afirmă Abdullah. „De exemplu, complexul turistic Sindalah, situat pe o insulă din Marea Roșie, ar putea fi o astfel de victorie mică, ușor de promovat; este o stațiune cu un stil foarte tradițional, care poate fi totuși prezentată ca parte a inițiativei «Vision», spre deosebire de proiecte precum The Line și The Cube. Acest lucru le permite să susțină: «Acesta reprezintă fundamentul proiectului Neom și nu a fost nevoie să realizăm totul deodată».” Această abordare coincide cu declarațiile recente ale oficialilor. Yasir al-Rumayyan, guvernatorul Fondului de Investiții Publice (PIF), a afirmat recent că, în cadrul unui nou plan cincinal, fondul „își va concentra strategia pe îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și a plăților, alături de o evaluare sustenabilă a performanței afacerilor, pentru a găsi un echilibru și a asigura viabilitatea pe termen lung a resurselor financiare”. Pentru unii analiști, această schimbare de direcție reprezintă, în esență, cea mai bună opțiune

Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul

avem-nevoie-de-idei.-mesajul-neobisnuit-trimis-de-armata-sua-in-plin-razboi-cu-iranul

Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.

Trump îl apără pe prințul moștenitor saudit, acuzat de serviciile americane că a ordonat uciderea jurnalistului Khashoggi

trump-il-apara-pe-printul-mostenitor-saudit,-acuzat-de-serviciile-americane-ca-a-ordonat-uciderea-jurnalistului-khashoggi

Donald Trump susține că Mohammed bin Salman „nu știa nimic” despre uciderea lui Jamal Khashoggi, contrazicând raportul serviciilor americane care îl indică drept cel ce a aprobat operațiunea. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Mohammed bin Salman (MBS), liderul de facto de la Riad „nu știa nimic” despre uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Potrivit BBC, afirmația sa contrazice direct raportul serviciilor de informații americane din 2021, care arăta că MBS „a aprobat operațiunea de capturare sau ucidere” a jurnalistului. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o marți la Casa Albă, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite. Jamal Khashoggi era cetățean saudit și un cunoscut critic al regimului de la Riad. El trăia în Statele Unite și colabora cu Washington Post, fiind ucis în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, în 2018. Cazul Khashoggi, readus în prim-plan de văduva jurnalistului Raportul întocmit de Biroul Directorului Serviciilor Naționale de Informații enumera trei motive pentru care MBS ar fi fost responsabil: controlul total al deciziilor din regat, implicarea consilierilor săi direcți și istoricul său de folosire a „măsurilor violente pentru a reduce la tăcere disidenții”. Moartea lui Khashoggi a revenit în atenție după ce văduva acestuia, Hanan Elatr Khashoggi, a transmis un mesaj dur pe platforma X: „Nu există nicio justificare pentru uciderea soțului meu. Prințul moștenitor a spus că îi pare rău, așa că ar trebui să se întâlnească cu mine, să își ceară scuze și să mă despăgubească”. Întrebat direct despre operațiunea din consulatul saudit din Istanbul, MBS a numit uciderea jurnalistului „dureroasă pentru Arabia Saudită” și „o mare greșeală”. Un trilion de dolari pentru SUA Discuțiile dintre cei doi lideri au vizat însă mai mult decât scandalul Khashoggi. Prințul moștenitor a anunțat majorarea investițiilor saudite în SUA de la 600 de miliarde la un trilion de dolari. „Nu creăm oportunități false ca să mulțumim America sau pe președintele Trump”, a punctat MBS, sugerând că investițiile sunt motivate de interese economice, nu de dorința de a flata Washingtonul”. Normalizarea cu Israelul, condiționată de soluția a două state Liderul saudit a confirmat și dorința țării sale de a se alătura Acordurilor Abraham, dar a condiționat acest pas de „o cale clară către soluția cu două state” în conflictul israeliano-palestinian. Trump a completat că au avut „o discuție foarte bună” pe această temă, abordând temele „o singură țară, două țări… multe lucruri”. De asemenea, în ceea ce privește un tratat de apărare SUA-Arabia Saudită, Trump a spus că părțile „aproape au ajuns” la o înțelegere.

Pakistanul și Arabia Saudită au semnat un acord de apărare mutuală

pakistanul-si-arabia-saudita-au-semnat-un-acord-de-aparare-mutuala

Islamabadul, care deține arma nucleară și a traversat acum patru luni cea mai gravă confruntare de decenii cu vecinul său indian, a semnat miercuri cu Riad acest acord, care prevede că „orice agresiune împotriva uneia dintre cele două țări va fi considerată o agresiune împotriva ambelor”, potrivit agenției oficiale de presă saudite SPA. Acordul a fost semnat cu prilejul vizitei de stat de miercuri la Riad a prim-ministrului pakistanez Shehbaz Sharif, care s-a întâlnit cu prințul moștenitor și conducătorul de facto al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Anunțul intervine după loviturile israeliene din 9 septembrie vizând Hamasul, un atac fără precedent care a zguduit Qatarul și a tensionat regiunea bogată a Golfului, care până acum conta pe protecția militară a Washingtonului, aliatul său istoric. Deși Riadul caută să își diversifice alianțele, apropierea de Islamabad, care iese dintr-un conflict cu New Delhi, nu șterge legăturile comerciale majore ale Arabiei Saudite cu India, o altă putere nucleară. India, unul dintre cei mai mari importatori de petrol brut din lume, acoperă peste 85% din necesarul său prin furnizori străini, dintre care Irak și Arabia Saudită au reprezentat împreună 45% din importurile indiene de țiței în 2024. Ultimul semn al echilibrului diplomatic saudit: în timpul recentului conflict dintre India și Pakistan, rivali de la independența lor și de la dureroasa lor divizare din 1947, Riadul s-a străduit să joace un rol de mediator.