Cum va fi vremea până la jumătatea lui decembrie. Prognoza meteo pe regiuni pentru două săptămâni. Temperaturi maxime și minine
Începutul lui decembrie a debutat cu vreme instabilă, cu precipitații, cer noros și ceață, mai ales pe durata nopții. Până la jumătatea lui decembrie, în unele zone vremea va intra într-un proces de încălzire, în timp ce în alte zone vom avea parte de precipitații și vreme închisă, cu temperaturi ce se vor situa în jurul mediilor caracteristice datei din calendar. Vremea va intra într-un proces treptat de încălzire în următoarele zile iar temperaturile vor ajunge la 12 – 14 grade iar precipitaţii vor apărea în special către finalul acestei săptămâni, potrivit prognozei ANM pentru următoarele două săptămâni. Estimarea pe regiuni, făcută până la jumătatea lui decembrie, este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată). Sunt prognozate temperaturile maxime și minime, mediate pentru fiecare regiune a țârii și adaptate local cu modele statistice și sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariție a precipitațiilor. BANAT Vremea va intra într-un proces treptat de încălzire până în data de 5 decembrie, astfel că maximele, la început apropiate de normele climatologice ale datei, vor avea variații de la medii de 8…10 grade până spre 12…14 grade, iar minimele de la -2…0 grade spre 4…6 grade. După aceea, în următoarele două zile se va răci din nou, însă ulterior, până la finalul celei de a doua săptămâni, temperaturile vor mai avea mici ascensiuni, ceea ce va determina un ecart diurn de 10…14 grade și nocturn de 2…6 grade mediat regional. Precipitații vor apărea în majoritatea zilelor din interval, dar probabilitatea ca acestea să fie mai extinse va fi mai ridicată în zilele de 5, 6 și 12 decembrie. CRIȘANA Până în data de 5 decembrie valorile termice vor fi în ascensiune semnificativă, astfel că vor depăși normele climatologice specifice perioadei, cu medii ale maximelor de la 6…8 grade până spre 12…14 grade și ale minimelor între 0 și 4 grade. După acest interval, pentru scurt timp, până în 8 decembrie se va răci, spre maxime în medie de 8..10 grade și minime de 1…3 grade, dar până la final de prognoză se va mai încălzi ușor, spre 12 grade ziua și 4 grade noaptea, valori obținute din mediere regională. Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată în 4 decembrie și din nou după 11 decembrie. TRANSILVANIA La începutul intervalului vremea va fi închisă, cu temperaturi ce se vor situa în jurul mediilor caracteristice datei, dar vor crește treptat în prima săptâmănă de prognoză, astfel că maximele vor avea medii de la 4…6 grade și până la 10…12 grade în data de 5 decembrie. Din 6 decembrie se va răci brusc, la valori mediate ale maximelor de 6…8 grade, regim ce se va păstra până în data de 11 decembrie când vor mai crește puțin, spre 8…10 grade mediat regional. Valorile minime nu vor avea fluctuații prea mari, astfel că mediile acestora se vor situa în general între -2 și 2 grade. Probabilitatea ca precipitațiile să fie pe arii mai extinse va fi ridicată în prima zi, apoi acestea se vor semnala sporadic și nu vor înregistra cantități prea mari. MARAMUREȘ În prima săptămână de prognoză vor fi oscilații ale valorilor termice, la început de creștere, până în data de 5 decembrie, de la valori medii ale maximelor de 5…6 grade până la 12…14 grade, apoi o scădere spre medii de 10 grade ce se vor menține până în 11 decembrie. Ulterior vremea se va mai încălzi ușor, spre maxime mediate la 10…12 grade. Temperaturile minime vor avea medii între -2 și 4 grade, cu cele mai scăzute în 3 și 7 decembrie. Probabilitatea pentru precipitații va fi mai mare în 1 decembrie și după data de 9 decembrie. MOLDOVA Vremea va fi în general normală termic în prima zi, pe fondul unei nebulozități mai compacte, apoi vor fi creșteri treptate ale valorilor termice, în special cele diurne, dar cu precădere în partea de sud a regiunii și în zonele mai înalte de relief. Temperaturile maxime vor porni cu medii de 6…8 grade și vor ajunge la 10…12 grade în data de 5 decembrie. Pentru următoarele 5 zile vremea va înregistra o răcire accentuată, spre 4…6 grade mediat regional și ulterior se va redresa la valori medii de 8…10 grade. Temperaturile minime se vor situa în medie între 2 și 6 grade, cu un interval în care vor fi mai scăzute de atât, spre 0…2 grade, între 6 și 9 decembrie. Probabilitatea pentru precipitații pe arii mai extinse va fi mai mare în zilele de 1, 2, 5 și 11 decembrie. MUNTENIA Intervalul de prognoză va debuta cu o vreme închisă și temperaturi în jurul mediilor caracteristice perioadei, dar acestea vor crește treptat în următoarele 4 zile, de la medii ale maximelor de 9…11 grade spre 10…14 grade și ale minimelor de la 0…2 spre 6…8 grade. Primul weekend din interval va aduce o răcire, spre 8 grade mediat ziua și 2 grade mediat noaptea, apoi regimul termic se va redresa ușor spre 10…12 grade în media maximelor și 2…4 a minimelor. Probabilitatea de precipitații va fi mai mare din 4 decembrie, însă acestea se vor semnala în general pe areale restrânse. OLTENIA Vremea va fi în general închisă, iar valorile termice nu vor avea variații semnificative de la o zi la cealaltă, vor fi doar mici excepții în funcție de gradul de acoperire cu nori. Astfel, maximele se vor situa în medie între 7 și 12 grade, cu cele mai ridicate valori în 1, 4, 5 decembrie și spre sfârșitul intervalului, iar minimele între 0 și 8 grade, cu cele mai scăzute valori în 1-3 decembrie și din nou în 7-14 decembrie. Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată între 3 și 8 decembrie și din nou după 12 decembrie. LA MUNTE Regimul termic va fi unul oscilant, cu medii ale maximelor între 0 și 8 grade și ale minimelor între -4 și 2 grade, din care se remarcă cele mai calde zile între 3 și 6
Moldova, în fața Ucrainei pe drumul spre aderarea la UE
Comisia Europeană a adoptat marți rapoartele de extindere pentru anul 2025, care evaluează progresele realizate de țările aspirante la aderare și analizează stadiul reformelor, stabilind orientările-cheie pe care fiecare stat candidat trebuie să le urmeze. Cele zece țări incluse în evaluarea Comisiei sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia. Republica Moldova: parcurs constant și reforme profunde Chișinăul a avansat constant pe drumul integrării europene, reușind să consolideze instituțiile democratice și să întărească cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare, consolidând statul de drept și alinierea la standardele Uniunii Europene”, consideră Executivul european. În evaluarea oficialilor europeni, se remarcă „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică orientată spre transparență”. În octombrie 2024, Moldova a adoptat o revizuire constituțională istorică, înscriind integrarea europeană ca obiectiv național, în urma referendumului organizat simultan cu alegerile prezidențiale. Planul țării pentru perioada de preaderare 2025-2029 stabilește direcțiile principale de modernizare a statului și de apropiere de standardele europene, punând accent pe eficiență, transparență și servicii publice mai bune pentru cetățeni. Sprijin financiar record Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, cel mai mare pachet financiar acordat până acum țării vecine, un plan care, potrivit Comisiei, „va accelera convergența economică și va aduce beneficii directe cetățenilor prin servicii publice mai bune și o economie mai competitivă”. Moldova și-a redus semnificativ și dependența de energia rusească și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt direcționați către proiecte energetice numai în 2025, iar din octombrie țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas important către integrarea financiară europeană. Totodată, evaluarea judecătorilor și procurorilor din Moldova este considerată un exemplu de bună practică regională, iar reformele justiției sunt apreciate pentru transparență și independență, deși încă sunt necesare resurse pentru consolidarea sistemului judiciar. România, partener-cheie al Moldovei Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România au o cooperare excelentă, România fiind principalul partener al Chișinăului în energie, infrastructură și educație”, parteneriat care contribuie la modernizarea țării și la consolidarea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina este considerată un exemplu de coordonare eficientă în special în transport, securitate și protecția mediului”. Moldova este și prima țară din afara blocului comunitar care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană, pas care, potrivit Comisiei, „confirmă statutul său de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene”. Între 2021 și 2025, UE a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovenești cu aproape 200 de milioane de euro. Ucraina: angajament excepțional, dar instituții sub presiune În ciuda războiului și a dificultăților interne, „Ucraina a demonstrat un angajament excepțional pentru integrare, chiar în condițiile agresiunii militare și ale restricțiilor impuse de legea marțială”, arată evaluarea europeană. Țara a făcut pași importanți în reformele justiției, ale administrației și drepturilor minorităților, dar Bruxelles-ul atrage atenția că „independența sistemului anticorupție rămâne fragilă, iar statul de drept trebuie consolidat”. Comisia Europeană apreciază progresele Ucrainei în implicarea societății civile și în extinderea protecției pentru minorități, dar constată că activiștii anticorupție continuă să se confrunte cu presiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTIQ, nu beneficiază încă de sprijin deplin. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura aplicarea consecventă a reformelor judiciare și a protecției drepturilor omului”, spun oficialii europeni. 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție Între 2024 și 2027, prin programul Ukraine Facility, Uniunea Europeană oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Potrivit Comisiei Europene, sprijinul financiar este esențial pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii critice și continuarea reformelor economice, în special în domeniile fiscal, vamal și energetic. Bruxelles-ul notează că „Ucraina rămâne angajată în reformele economice substanțiale convenite cu UE și FMI”, subliniind eforturile guvernului de a alinia legislația națională la standardele europene și de a asigura gestionarea mai corectă a finanțelor publice. Potrivit raportului de extindere, economia ucraineană a dovedit o reziliență remarcabilă, menținând o creștere modestă în sectoare precum agricultura, IT-ul și exporturile către statele UE. Diferențe vizibile în pregătirea pentru aderare Ambele state sunt descrise ca fiind profund angajate pe drumul european, însă nivelul de pregătire diferă vizibil. Comisia Europeană apreciază că Republica Moldova este „pregătită într-un grad moderat pentru integrarea în piața internă”, în timp ce Ucraina se află „într-un stadiu incipient” de conformare la regulile Uniunii. Chișinăul se remarcă prin stabilitate politică și instituțională, reforme judiciare aplicate consecvent, o economie deja bine conectată la piața europeană și o administrare eficientă a fondurilor europene. În schimb, Ucraina, deși rămâne determinată, este încă afectată de presiunile războiului asupra guvernanței, de vulnerabilitățile sistemului anticorupție și de o capacitate administrativă insuficientă pentru a susține ritmul reformelor cerute de procesul de aderare. Avantaj pentru Moldova Altfel spus, potrivit evaluării Executivului european, Republica Moldova se află înaintea Ucrainei pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Ambele țări rămân pioni-cheie ai extinderii europene, însă Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete, devenind model de stabilitate și convergență într-o regiune aflată sub o mare presiune geopolitică. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022, urmată la doar câteva zile de Republica Moldova, pe 3 martie, ambele obținând statutul de țări candidate în iunie, același an.
750 de sportivi prezenți la Cupa Internațională Motiuashi de Judo! Ce a declarat Violeta Beclea-Szekely
Cupa Internațională Motiuashi de Judo, aflată la prima ediție, a adunat la București peste 750 de sportivi, cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani, din peste 50 de cluburi sportive din România, dar și din Turcia și Republica Moldova. Competiția s-a desfășurat sâmbătă la Sala Polivalentă din cadrul Complexului Sportiv Dinamo și a fost onorată de prezența unor personalități ale sportului românesc. Printre ei s-au numărat Florin Bercean (președintele FR Judo) cel mai titrat antrenor de judo, profesorul Petre Moțiu, venit special din Statele Unite ale Americii, fost antrenor de judo în România anilor ’80. Acesta a format o generație valoroasă de judoka și care, în prezent, profesează ca medic peste Ocean precum și campioanele olimpice, mondiale și europene: Doina Melinte, Anișoara Cușmir, Laura Badea, Andreea Chițu, care au felicitat și premiat tinerii judoka pentru performanțele lor și pentru spiritul sportiv demonstrat pe tatami. Toți participanții au primit din partea organizatorilor diplome și medalii de participare, iar sportivii clasați pe locurile I, II și III au fost recompensați cu cupe, medalii și diplome. Organizatorii au declarat că vor transforma Cupa Internațională Motiuashi într-o tradiție anuală, apreciată de lumea judoului românesc și internațional, menită să promoveze valorile judo-ului și să susțină dezvoltarea tinerilor judoka. Primele impresii de la Violeta Beclea Szekely „Sunt peste 700 de copii participanți. Nu ne așteptam, este prima ediție și pe noi ne-au luat pe nepregătite, dar ne bucurăm. Au fost copii din Turcia și din Republica Moldova. Probabil că această întrecere a fost foarte bine promovată și a ajuns și pe plan internațional. Mă simt bine cu valorile din sport și recunosc că valorile de la judo sunt de fapt asemănătoare cu cele din atletism. Nu e o mare diferență între cele două discipline sportive. Ne dorim să transformăm această competiție într-o tradiție dragă și recunoscută pe plan internațional și apreciată. Și probabil în ritmul ăsta vom ajunge să facem această competiție în sală până la urmă”, a declarat Violeta Violeta Beclea Szekely pentru ProSport.
Oficial. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova: Votul din Europa s-a încheiat. Rezultate preliminare, luni dimineață
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova (CEC) anunță că procesul de vot în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate astăzi s-a încheiat. Datele centralizate arată că la secțiile de votare, până la această oră, s-au prezentat la urnele de vot peste 1,5 milioane de alegători înscriși în listele electorale, ceea ce constituie o rată de participare de peste 52%. Luni, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Conform Codului electoral, alegerile parlamentare pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. În aceste condiții, CEC confirmă validitatea scrutinului. La ora 21.00 și-au încheiat activitatea secțiile de votare din țară, fără să fie înregistrate întreruperi ale fluxului de votare sau alte inconveniențe legate de procesul electoral. În străinătate, unele secții de votare rămân a fi încă deschise. După închiderea secțiilor de votare din statele în care sunt organizate, birourile de votare ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență va începe procedura de numărare a buletinelor de vot recepționate prin plic. Comisia face apel către toți cei implicați în procesul electoral, în special concurenții electorali, să aștepte încheierea procesului de votare, de numărare și anunțare a rezultatelor finale. În cazul în care există suspiciuni privind posibile nereguli, le recomandăm să folosească mecanismele legale de contestare. Consiliile electorale de circumscripție, au la dispoziție 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare pentru a transmite procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor pe circumscripții. Ulterior, CEC va anunța rezultatele finale ale alegerilor. Menționăm că informațiile prezentate în această seară sunt preliminare, până la primirea documentelor electorale originale la Comisia Electorală Centrală. Mâine, 29 septembrie, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Recomandarea autorului: Prima reacție a lui Băsescu după votul din Moldova: “Ion Ceban ar putea fi un bun aliat pentru Maia Sandu”. Primarul Chișinăului are interzis în România
Discursul lui Dodon către moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri: „Rușii ne!”
Igor Dodon a ținut un discurs fulminant, în rusă și română, pentru moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri. Fostul președinte a mobilizat masele, câteva zeci de suporteri bilingvi, pentru un protest spontan în fața CEC. La discurs au participat din oficiu și un pâlc de jandarmi. „Rușii ne!”, a fost cheia discursului fostului președinte care a hipnotizat vreo 30 de simpatizanți fideli, după anunțarea rezultatelor preliminare ale scrutinului, care dau PAS câștigător detașat. Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și lider al PSRM, a transmis că va organiza un protest pașnic, luni, 29 septembrie, la ora 12:00, în faţa CEC și a Parlamentului, fără drapele de partid. Liderul socialist pro-Kremlin a declarat că nu va tolera revolte violente. Totodată, a transmis un mesaj către forţele de ordine: „Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie”. El a mai anunțat că „mâine se va lua o decizie cu privire la acţiunile viitoare”. De asemenea, mâine, la ora 12:00, ne vom întâlni cu toţii în faţa clădirii Parlamentului pentru un protest paşnic în apărarea alegerii populare. Facem apel la toate comunităţile, la toate forţele politice – indiferent de orientarea lor ideologică, şi la toţi liderii de opinie publică – să cheme la unitate, cere Dodon. De asemenea el a cerut ca la manifestația de luni să nu fie folosite materiale electorale explicite, steaguri de partid. Recomandarea autorului: Dodon îndeamnă la organizarea unui PROTEST pașnic: Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie
Traian Băsescu vrea să redevină MOLDOVEAN. Ce l-a împiedicat pe fostul președinte să-și recupereze cetățenia
Traian Băsescu, vrea să redevină cetățean al Republicii Moldova. Fostul președinte spune că a așteptat însă până după alegeri ca să depună actele pentru ca nu cumva să fie bănuit că ar avea vreun interes electoral. Declarația a fost făcută la Digi24. Băsescu anunţă că va face demersuri pentru a reobţine cetăţenia moldovenească, pe care a pierdut-o în urma unei decizii a fostului preşedinte moldovean Igor Dodon, „Puteam să o fac înainte de alegeri, am primit toate formularele, am preferat să nu o fac pentru a nu da impresia că este un act electoral. O voi face după alegeri”, a afirmat Traian Băsescu duminică seară, la Digi 24, referindu-se la demersul de a redobândi calitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Fosta primă doamnă Maria Băsescu are în continuare dublă cetăţenie şi, în calitate de cetăţean al republicii Moldova, a votat duminică. Fostul preşedinte Traian Băsescu a devenit cetăţean al Republicii Moldova în noiembrie 2016, după ce a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti. Traian Băsescu a primit cetăţenia moldovenească prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, semnat la începutul lunii iunie a anului 2016. Tot atunci a devenit cetăăţean moldovean şi Maria Băsescu. Lui Traian Băsescu, cetăţenia i-a fost retrasă prin-o decizie a fostului preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon, care nu a făcut acelaşi demers şi în privinţa Mariei Băsescu. Într-un interviu acordat în 2018, Dodon argumenta că Traian Băsescu a devenit cetăţean moldovean prin încălcarea legii. Băsescu a atacat în instanţă decretul prin care i-a fost retrasă cetăţenia, însă fără succes, preia news.ro.
Maia Sandu poate câștiga la PAS alegerile din Moldova. Diaspora va fi decisivă
După numărarea a jumătate din voturi partidul PAS începe să se detașeze decisiv în cursa electorală pentru Moldova. Deja ecartul dintre partidul Maiei Sandu și alianța lui Dodon trece de zece procente. Primele rezultate vin din circumsripțiile mici, mai ușor de numărat. Urmează orașele mari și diaspora, unde votarea nici măcar nu s-a încheiat. Este estimat ca peste sau aproape 300 de mii de moldoveni să voteze, în proporție covârșitoare pentru PAS. La acest scor previzionat, PAS nu mai are nevoie de alianță, poate trece de 50% prin redistribuire. Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 42,40 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 29,85 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 50 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă. Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%
Băsescu a anunțat când va cere cetățenia moldovenească
Traian Băsescu spune că instituțiile Republicii Moldova sunt „extrem de eficiente” în controlul acțiunilor publice și că manifestațiile socialiștilor nu vor influența rezultatul alegerilor. Fostul președinte a anunțat și când va cere cetățenia moldovenească Întrebat despre informațiile serviciilor speciale moldovene privind pregătirea unor acțiuni de destabilizare și protestul anunțat, fostul președinte a spus: „Chiar dacă vor fi mâine manifestații, s-a dovedit că instituțiile Republicii Moldova sunt extrem de eficiente în a controla modul de desfășurare a acțiunilor publice. Deci, cred că o manifestație, oricât ar fi ea de zgomotoasă în organizare a socialiștilor, nu cred că va influența decizia alegerilor”. După alegeri Băsescu a anunțat că va cere cetățenia moldovenească după alegeri, explicând că nu a dorit să fie interpretat ca „un act electoral”. „Puteam să o fac înainte de alegeri. Am primit toate formularele, am preferat să nu o fac pentru a nu da impresia că este un act electoral. O voi face după alegeri”, a precizat el, menționând că soția sa, Maria Băsescu, a votat. Cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu fusese retrasă de Igor Dodon.
Boris Volosatîi: AUR Moldova rămâne în cursa electorală de la Chișinău
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova nu se retrage din alegerile parlamentare de duminică, a anunțat președintele acestei formațiuni politice, Boris Volosatîi. Acesta a infirmat informațiile transmise vineri de AUR București cu privire la retragerea din cursa electorală a formațiunii politice cu aceeași denumire din Republica Moldova, transmite Agerpres. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat „retragerea AUR din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Reacția AUR Moldova ‘În cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat ‘retragerea AUR din cursa electorală’ pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Subliniem cu toată claritatea: AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală. Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc’, a precizat Volosatîi. El mai precizează că AUR din Republica Moldova este un partid independent, nu o filială a AUR România. ‘Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt’, a adăugat liderul AUR de la Chișinău. Declarația acestuia vine ca reacție la un mesaj transmis vineri de AUR România, potrivit căruia AUR se retrage din cursa electorală din Moldova. ‘În fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut, decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite. Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă. Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului’, se arată pe site-ul partidulaur.ro. Recomandarea autorului: Tensiuni în partidul lui Simion. AUR România a anunțat că se retrage din alegerile din Moldova, dar filiala de peste Prut susține că „rămâne în cursă”
Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de