Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România
România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova la Eurovision 2026. Margarita Druță, prezentatoarea televiziunii de la Chișinău de la Eurovision, a ieșit toată în lacrimi cu un video pe conturile sale de pe rețelele sociale, după ce a anunțat notele juriului Republicii Moldova. Reacția prezentatoarei Margarita Druță În videoclipul publicat pe Instagram, Margarita Druță afirmă că punctajul pe care a trebuit să îl anunțe a luat-o prin surprindere și că s-a gândit chiar să renunțe la prezentare, după ce l-a sunat pe directorul de la TeleRadio Moldova. „Eu l-am sunat pe domnul director de la Teleradio Moldova și i-am zis: Scuzați-mă, dar eu refuz asta să prezint. Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România, eu nu pot să mă uit în fața camerei și să zic că România are acolo 3 puncte, mai ales într-un an când România are o piesă atât de frumoasă, din punctul meu de vedere. Mi s-a spus: E o procedură, înțelegem că nu rezonați. Deci, asta-i iad…”, „E ora 03:17 dimineața. Eu încă tremur ca o vargă și nu pot să îmi revin. Cu o oră în urmă s-a terminat Eurovisionul și eu am sentimente mixte, pentru că o parte din mine plânge de bucurie că s-a împlinit visul copilăriei mele. Eu de mic copil îmi doream să prezint punctajul Moldovei la Eurovision. (…) Dar altă parte din mine e devastată. Voi ați văzut ce punctaj a trebuit să prezint astăzi și, ca să fie clar, pentru că multă lume nu știe: omul care prezintă punctajul nu face parte din juriu, nu participă la stabilirea rezultatelor. Eu, când am primit rezultatul și am văzut România – 3 puncte, am avut o reacție de șoc. Câteva minute m-am retras. (…) L-am sunat pe domnul director de la TeleRadio Moldova și i-am zis: «Scuzați-mă, dar eu refuz să prezint asta. Eu nu pot să mă uit în fața camerei când România are atât, mai ales într-un an în care România are o piesă atât de frumoasă». Deci asta, să simți asta, e iadul. Tu vrei să ieși să citești punctajul, dar, pe de altă parte, ești prins în situația: ce fac acum? Voi cum ați fi procedat în cazul meu? Când tu știi că trebuie să prezinți niște puncte cu care tu personal nu rezonezi, dar asta e decizia juriului. Tu trebuie să o prezinți. (…) Cele 12 puncte ale mele merg spre România. Eu am susținut piesa și mă simt tristă că a fost așa. Sunt de acord că acest concurs nu este politic și că nu trebuie să îți susții vecinii doar pentru că sunt vecini. La televotul din partea Republicii Moldova, România a primit 12 puncte, deci votul juriului nu este egal cu cel al oamenilor din întreaga țară care au votat”, a spus Margarita Druță în clipul video. Juriul Republicii Moldova a acordat punctajul maxim de 12 puncte Poloniei, în timp ce România, care s-a clasat pe locul trei, a primit doar 3 puncte; Israel – 10 puncte, Grecia – 8 puncte; iar Ucraina nu s-a regăsit printre țările punctate. Juriul din România i-a acordat Republicii Moldova 10 puncte.
Poate Maia va deveni într-o zi președinta României. Maia Sandu, întrebată din nou despre unirea Republicii Moldova cu România
Maia Sandu a fost întrebată, la conferința „Lennart Meri”, de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce Republica Moldova nu se unește cu România, după modelul reunificării Germaniei în 1990, potrivit publicației Ziarul de Gardă. „Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE, acest lucru s-a văzut la referendum, așa că mergem mai departe cu integrarea europeană. Ne-am îndeplinit angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE și sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum”, a spus Maia Sandu, Aceasta a precizat că obiectivul principal al autorităților de la Chișinău este menținerea Republicii Moldova „parte a lumii libere”. „Vom face totul pentru a ne ține oamenii în siguranță și pentru a ne păstra țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu: nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România Maia Sandu a adăugat că actuala susținere mai mare pentru aderarea la UE nu exclude o schimbare de perspectivă în viitor, dacă cetățenii Republicii Moldova vor considera că procesul european avansează prea lent. „Știu că vorbiți despre unificarea cu România, deci asta spun: avem astăzi mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm, dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România, dacă la un moment dat moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”, a spus Maia Sandu. În timpul discuției, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a intervenit spunând că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României” și că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Maia Sandu a răspuns glumind: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”. Maia Sandu se află sâmbătă, 16 mai, într-o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Estoniei, Alar Karis. Tema unirii, readusă în atenția publică Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, în luna ianuarie, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unificarea cu România, invocând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unirea, majoritatea populației fiind favorabilă aderării la Uniunea Europeană. Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul lunii aprilie că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus acesta.
Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată
Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”
Moldova e măturată de furtună. Zone întregi au fost luate pe sus. Stâlpi de înaltă tensiune, bănci, copaci, la pământ. Vezi imaginile dezastrului
Vremea face prăpăd în Moldova. În Vaslui, zona centrală, băncile și tomberoanele sunt smulse de vântul putrenic. De altfel, județul Vaslui se află sub un cod portocaliu de vânt, potrivit informațiilor ANM, până la ora 18:00. „Fenomene vizate: intensificări puternice ale vântului Zone avertizate: județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, precum și zona joasă de relief a județelor Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea În intervalul menționat, în județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, precum și în zona joasă de relief a județelor Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea temporar vor fi intensificări puternice ale vântului, cu viteze la rafală de 70…90 km/h”, arată ANM. La Rond Vechi, în Iași, un acoperiș a fost pur și simplu luat de vânt. Vezi, mai sus, imaginile! La fel, la Huși: aceeași situație: un acoperiș a căzut, din cauza rafalelor puternice. Mai multe mașini au fost avariate, iar pietonii au fost nevoiți să se adăpostească. Vântul a făcut ravagii și la Vaslui, unde un bărbat și-a pierdut viața după ce a fost lovit de elemente de acoperiș smulse de rafalele puternice de vânt. Autoritățile intervin în forță în mai multe județe. Află AICI mai multe detalii! De asemena, la ora 14:00 – Delgaz Grid ne-a informat că localitățile Pipirig, Stânca (Pipirig), Boboiesti (Pipirig), Pluton (Pipirig) Dolhești (Pipirig), Brusturi, Grosi (Brusturi), Draganesti, Râșca (Drăgănești), Târzia (Brusturi), Slobozia (Roznov), Roznov, Izvoare (Dumbrava Roșie), Cândești, Frunzeni (Costișa), Vădurele (Cândești), sunt afectate din punct de vedere al alimentării cu energie electrică. 7035 de consumatori nu sunt alimentați cu energie electrică. Se lucrează pentru remedierea situației, fiind afectate cinci linii de medie tensiune. Vreme vântoasă și în București Vântul a bătut astăzi și în Capitală, iar meteorologii au emis o atenționare specială. Până mâine, 27 aprilie, ora 9:00, vremea se menține vântoasă, cu viteze la rafală de 50…55 km/h. Cerul va fi mai mult senin, iar valorile diurne vor fi ușor mai mari decât cele normale datei. Noaptea, vântul va slăbi în intensitate urmând a sufla moderat. Temperatura maximă este de 24…25 de grade, iar cea minimă de 5…6 grade, ușor mai scăzută în zona preorășenească. Autorul recomandă: România, sub cod galben și portocaliu. Unde vor fi cele mai puternice intensificări ale vântului. ANM, noi informații pentru Gândul
Vântul puternic face ravagii în Moldova
Vremea severă, marcată de rafale de vânt extrem, afectează mai multe zone din țară duminică, mai ales Moldova. La Vaslui, un bărbat și-a pierdut viața după ce a fost lovit de elemente de acoperiș smulse de rafalele puternice de vânt. Autoritățile intervin în forță în mai multe județe. Incidentul s-a produs în municipiul Huși. În ciuda intervenției rapide a echipajelor de salvare și a manevrelor de resuscitare, victima nu a mai putut fi salvată. Fenomenele meteo extreme au provocat numeroase intervenții ale pompierilor în întreaga regiune a Moldovei. Mulți copaci au fost doborâți, acoperișurile smulse, iar mai mulți cetățeni au fost răniți. Numeroase intervenții în lanț în regiunea Moldova. Oameni loviți de copaci sau obiecte căzute Pompierii au intervenit duminică, în regiunea Moldovei, în zeci de situații pentru îndepărtarea copacilor căzuți și a elementelor de construcție desprinse de vânt. În Iași și Vaslui, două persoane au fost lovite de obiecte căzute, fie copaci, fie bucăți de acoperiș. Vântul extrem de puternic a făcut ravagii în Moldova. Foto: ISU Vaslui Potrivit ISU Vaslui, elemente de acoperiș au căzut peste o persoană în municipiul Huși. La fața locului au intervenit o autospecială de stingere, un echipaj de prim ajutor și 8 militari, în cooperare cu Serviciul de Ambulanță Județean. Victima a fost găsită inconștientă, în stop cardio-respirator. Ulterior, autoritățile au anunțat că, în ciuda manevrelor de resuscitare insistente, bărbatul a fost declarat decedat. Incidentul a avut loc pe strada Aleea Stadionului, unde aproximativ 150 de metri pătrați de acoperiș au fost smulși de vânt și au căzut peste bărbat. Mai multe autoturisme aflate în zonă au fost avariate. Bărbat rănit la Târgu Frumos. Incidente și în județele Iași și Neamț În Iași, pompierii au intervenit și în orașul Târgu Frumos, unde o creangă ruptă de vânt a lovit un pieton. Victima, un bărbat de aproximativ 30 de ani, a fost evaluată medical la fața locului de un echipaj de prim-ajutor calificat. Apoi transportată la spital, conștientă, cu traumatism cranio-cerebral. Vântul extrem de puternic a făcut ravagii în Moldova. Foto: ISU Vaslui Intervenții au avut loc și în Pașcani, Hârlău și Pârcovaci, unde copaci și bucăți de acoperiș au fost doborâte de vânt. La Piatra Neamț, mai mulți copaci au căzut pe șosele. Copaci căzuți și acoperișuri smulse în municipiul Botoșani În județul Botoșani, în orașul Săveni, un copac rupt de vânt a căzut pe carosabil, blocând circulația pe sensul Săveni – Botoșani. În municipiul Botoșani, pe strada Calea Națională, mai multe elemente desprinse din acoperișul unui bloc au căzut peste două autoturisme, atât pe carosabil, cât și pe trotuar. România se află duminică sub avertizări de tip cod portocaliu și cod galben de vânt, care au dus la numeroase situații de urgență în mai multe județe. AUTORUL RECOMANDĂ România, sub cod galben și portocaliu. Unde vor fi cele mai puternice intensificări ale vântului. ANM, noi informații pentru Gândul Meteorologii EaseWeather anunță deja prima zi de caniculă în România. Pe ce dată vor fi 40 de grade Celsius
Ambasadorul Rusiei la București despre o potențială unire cu Republica Moldova: România nu și-ar permite costul reunificării
Argumentul economic Vladimir Lipaev a afirmat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului. „Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS. Invocarea trecutului și lipsa de sprijin popular Ambasadorul a vorbit și despre sprijinului popular pentru ideea unirii, susținând că majoritatea populației din Republica Moldova nu ar susține acest proiect, invocând argumente istorice. „În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul. Acuzații de control extern Privind relația dintre cele două state, Lipaev declarată ca România ar avea o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. „România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul. Pozițiile oficiale La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. Privind reunificarea celor doua state, și președintele Nicușor Dan a răspuns asemănător, însă a precizat că momentan nu există o majoritate. Pe subiectul unui referendum asupra unirii cu Republica Moldova s-a pronunțat și premierul Ilie Bolojan care a spus că ar vota afirmativ.
La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă
Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”
Iașul, capitala avocaturii în Moldova, este în topul pe țară! Totuși, sunt mulți avocați care renunță la profesie!
Iașul este capitala avocaturii în Moldova și ocupă un loc important în topul numărului de avocați din țară. Iașul se află în clasament după București, Cluj și Timiș, cu sute de profesioniști activi în instanțe, parchete și secțiile de poliție. Deși municipiul Iași concentrează cei mai mulți practicieni, în restul județului numărul acestora scade vizibil, iar presiunile financiare și concurența acerbă determină tot mai mulți avocați să se retragă din sistem. Capitala avocaturii în Moldova, Iași, urcă pe locul 4 la nivel național la numărul de specialiști în drept Județul Iași ocupă locul al patrulea la nivel național în ceea ce privește numărul de avocați activi, fiind devansat doar de București, Cluj și Timiș. Datele recente arată o concentrare semnificativă a profesioniștilor dreptului în municipiul Iași, dar și diferențe notabile între centrele judiciare din județ, în special în raport cu instanțele aflate în subscripția Curții de Apel Iași. Municipiul Iași rămâne principalul pol juridic al județului. Aici sunt înregistrați 458 de avocați care profesează la nivelul instanțelor de judecată, în timp ce 362 de avocați își desfășoară activitatea preponderent la parchete și în relația cu secțiile de poliție. Aceste cifre confirmă rolul dominant al Iașului în peisajul juridic regional, orașul fiind sediul Curții de Apel, care are în subscripție două tribunale și mai multe judecătorii. „Este normal ca cei mai mulți avocați să fie în municipiul Iași, iar pe lângă instanțele din subscripția Curții de Apel Iași să fie un număr direct proporțional cu locuitorii”, a declarat Iulian-Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași. Numeroși avocați pe rolul instanțelor din subscripția Curții de Apel Iași În contrast, instanțele din subscripția Curții de Apel Iași, situate în diferite localități ale județului, atrag un număr mai redus de avocați. De exemplu, la Pașcani sunt înregistrați 206 avocați care activează la instanță și 186 care lucrează la parchete și la secțiile de poliție. Deși Pașcaniul este al doilea centru urban ca importanță din județ, diferența față de municipiul Iași rămâne semnificativă, atât ca volum de cauze, cât și ca atractivitate profesională. La Hârlău, cifrele sunt și mai mici: 180 de avocați activează la instanță, iar 111 sunt prezenți în activitatea de urmărire penală, la parchete și în relația cu poliția. Situația reflectă nu doar dimensiunea mai redusă a zonei, ci și numărul mai mic de dosare, precum și resursele financiare limitate ale justițiabililor din mediul rural. În ceea ce privește localitatea Răducăneni, se numără 178 de avocați care figurează la instanță, iar peste 120 își desfășoară activitatea în zona parchetelor și a structurilor de poliție. Chiar dacă aceste valori indică o prezență constantă a avocaților, ele rămân sub nivelul municipiului Iași și confirmă tendința de concentrare a profesiei în marile centre judiciare. Tot mai mulți specialiști renunță la profesia de avocat Paradoxal, deși județul Iași se află în topul național ca număr de avocați, tot mai mulți aleg să se retragă din sistem. Motivele sunt în principal financiare. Costurile ridicate ale profesiei, chirii pentru birouri, taxe către barou, contribuții obligatorii și cheltuieli administrative sunt greu de susținut, mai ales pentru avocații la început de profesie. „Există avocați care renunță la această profesie, iar motivele sunt diverse. Considerentele financiare sunt principalul motiv al retragerii. Unii aleg să se reprofileze”, a adăugat prodecanul. În acest context, unii avocați aleg să își suspende activitatea, să se reorienteze profesional sau să părăsească definitiv sistemul, în ciuda investițiilor făcute în formare. „Partea bună este că cei care aleg să se retragă din profesie pot reveni oricând”, a mai spus avocatul. Județul Iași rămâne, pentru moment, un centru juridic de referință la nivel național, însă provocările financiare și concurența intensă pun presiune tot mai mare asupra profesiei de avocat. Capitala avocaturii în Moldova, Iași, se află pe locul 4 la nivel național ca număr de avocați. Deși numărul avocaților din județul nostru este unul destul de mare, tot mai mulți apărători aleg să renunțe la această profesie. Avocații care aleg să se retragă din justiție se pot reîntoarce oricând. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Nicușor Dan, despre unirea un R. Moldova: În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta, pentru moment, nu suntem acolo
Prezent la Bruxellles la Consiliul European, președintele Nicușor Dan a răspuns la o întrebare cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe tema unirii României cu Republica Moldova. El a spus că: „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta, pentru moment, nu suntem acolo”. Un răspuns asemănător a dat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În cadrul unei conferințe de presă de joi, președinta Maia Sandu a fost întrebată care ar fi scenariul în care ar demara un referendum privind tema unirii Republicii Moldova cu România. „Cel puţin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, a fost răspunsul Maiei Sandu. Președinta Republicii Moldova a mai fost întrebată dacă a discutat acest subiect cu liderii europeni după ce a declarat recent că ar vota pentru unirea țării cu România dacă s-ar organiza un referendum. Lidera de la Chișinău a punctat faptul că nu a discutat cu aceștia.