Ambasadorul Rusiei la București despre o potențială unire cu Republica Moldova: România nu și-ar permite costul reunificării
Argumentul economic Vladimir Lipaev a afirmat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului. „Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS. Invocarea trecutului și lipsa de sprijin popular Ambasadorul a vorbit și despre sprijinului popular pentru ideea unirii, susținând că majoritatea populației din Republica Moldova nu ar susține acest proiect, invocând argumente istorice. „În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul. Acuzații de control extern Privind relația dintre cele două state, Lipaev declarată ca România ar avea o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. „România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul. Pozițiile oficiale La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. Privind reunificarea celor doua state, și președintele Nicușor Dan a răspuns asemănător, însă a precizat că momentan nu există o majoritate. Pe subiectul unui referendum asupra unirii cu Republica Moldova s-a pronunțat și premierul Ilie Bolojan care a spus că ar vota afirmativ.
La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă
Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”
Iașul, capitala avocaturii în Moldova, este în topul pe țară! Totuși, sunt mulți avocați care renunță la profesie!
Iașul este capitala avocaturii în Moldova și ocupă un loc important în topul numărului de avocați din țară. Iașul se află în clasament după București, Cluj și Timiș, cu sute de profesioniști activi în instanțe, parchete și secțiile de poliție. Deși municipiul Iași concentrează cei mai mulți practicieni, în restul județului numărul acestora scade vizibil, iar presiunile financiare și concurența acerbă determină tot mai mulți avocați să se retragă din sistem. Capitala avocaturii în Moldova, Iași, urcă pe locul 4 la nivel național la numărul de specialiști în drept Județul Iași ocupă locul al patrulea la nivel național în ceea ce privește numărul de avocați activi, fiind devansat doar de București, Cluj și Timiș. Datele recente arată o concentrare semnificativă a profesioniștilor dreptului în municipiul Iași, dar și diferențe notabile între centrele judiciare din județ, în special în raport cu instanțele aflate în subscripția Curții de Apel Iași. Municipiul Iași rămâne principalul pol juridic al județului. Aici sunt înregistrați 458 de avocați care profesează la nivelul instanțelor de judecată, în timp ce 362 de avocați își desfășoară activitatea preponderent la parchete și în relația cu secțiile de poliție. Aceste cifre confirmă rolul dominant al Iașului în peisajul juridic regional, orașul fiind sediul Curții de Apel, care are în subscripție două tribunale și mai multe judecătorii. „Este normal ca cei mai mulți avocați să fie în municipiul Iași, iar pe lângă instanțele din subscripția Curții de Apel Iași să fie un număr direct proporțional cu locuitorii”, a declarat Iulian-Constantin Cațarschi, prodecan al Baroului Iași. Numeroși avocați pe rolul instanțelor din subscripția Curții de Apel Iași În contrast, instanțele din subscripția Curții de Apel Iași, situate în diferite localități ale județului, atrag un număr mai redus de avocați. De exemplu, la Pașcani sunt înregistrați 206 avocați care activează la instanță și 186 care lucrează la parchete și la secțiile de poliție. Deși Pașcaniul este al doilea centru urban ca importanță din județ, diferența față de municipiul Iași rămâne semnificativă, atât ca volum de cauze, cât și ca atractivitate profesională. La Hârlău, cifrele sunt și mai mici: 180 de avocați activează la instanță, iar 111 sunt prezenți în activitatea de urmărire penală, la parchete și în relația cu poliția. Situația reflectă nu doar dimensiunea mai redusă a zonei, ci și numărul mai mic de dosare, precum și resursele financiare limitate ale justițiabililor din mediul rural. În ceea ce privește localitatea Răducăneni, se numără 178 de avocați care figurează la instanță, iar peste 120 își desfășoară activitatea în zona parchetelor și a structurilor de poliție. Chiar dacă aceste valori indică o prezență constantă a avocaților, ele rămân sub nivelul municipiului Iași și confirmă tendința de concentrare a profesiei în marile centre judiciare. Tot mai mulți specialiști renunță la profesia de avocat Paradoxal, deși județul Iași se află în topul național ca număr de avocați, tot mai mulți aleg să se retragă din sistem. Motivele sunt în principal financiare. Costurile ridicate ale profesiei, chirii pentru birouri, taxe către barou, contribuții obligatorii și cheltuieli administrative sunt greu de susținut, mai ales pentru avocații la început de profesie. „Există avocați care renunță la această profesie, iar motivele sunt diverse. Considerentele financiare sunt principalul motiv al retragerii. Unii aleg să se reprofileze”, a adăugat prodecanul. În acest context, unii avocați aleg să își suspende activitatea, să se reorienteze profesional sau să părăsească definitiv sistemul, în ciuda investițiilor făcute în formare. „Partea bună este că cei care aleg să se retragă din profesie pot reveni oricând”, a mai spus avocatul. Județul Iași rămâne, pentru moment, un centru juridic de referință la nivel național, însă provocările financiare și concurența intensă pun presiune tot mai mare asupra profesiei de avocat. Capitala avocaturii în Moldova, Iași, se află pe locul 4 la nivel național ca număr de avocați. Deși numărul avocaților din județul nostru este unul destul de mare, tot mai mulți apărători aleg să renunțe la această profesie. Avocații care aleg să se retragă din justiție se pot reîntoarce oricând. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Nicușor Dan, despre unirea un R. Moldova: În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta, pentru moment, nu suntem acolo
Prezent la Bruxellles la Consiliul European, președintele Nicușor Dan a răspuns la o întrebare cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe tema unirii României cu Republica Moldova. El a spus că: „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta, pentru moment, nu suntem acolo”. Un răspuns asemănător a dat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În cadrul unei conferințe de presă de joi, președinta Maia Sandu a fost întrebată care ar fi scenariul în care ar demara un referendum privind tema unirii Republicii Moldova cu România. „Cel puţin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, a fost răspunsul Maiei Sandu. Președinta Republicii Moldova a mai fost întrebată dacă a discutat acest subiect cu liderii europeni după ce a declarat recent că ar vota pentru unirea țării cu România dacă s-ar organiza un referendum. Lidera de la Chișinău a punctat faptul că nu a discutat cu aceștia.
Oligarhul Plahotniuc, chemat ca martor al acuzării în dosarul în care este judecat fostul președinte Igor Dodon
De ce este acuzat Igor Dodon Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon a fost trimis în judecată pentru corupere pasivă și pentru organizarea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unei organizații criminale, fapte despre care acuzarea susține că ar fi fost comise în perioada exercitării mandatului său, în iunie 2019. Conform acuzațiilor, Dodon ar fi pretins și ar fi acceptat bani de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, între 600.000 și 1.000.000 de dolari, pentru acoperirea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului. Procurorii susțin că banii ar fi fost solicitați în contextul promovării intereselor celor doi, care ar fi urmărit controlul asupra proceselor politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și evitarea răspunderii penale în Federația Rusă. Dosarul, reluat de la zero după schimbarea unui judecător Cauza „kuliok” a fost reluată de la zero din cauza înlocuirii unui judecător din complet. Până în luna iunie, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc și Stella Bleşceaga (președintele completului). Ulterior, Ion Malanciuc a fost numit judecător al Curții Constituționale, iar ședințele au fost suspendate timp de cinci luni. Mai târziu, Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea, iar examinarea cauzei a fost repornită procedural, potrivit relatărilor din presa de la Chișinău. Examinarea dosarului continuă la CSJ, urmând ca instanța să stabilească calendarul audierilor martorilor admiși. În hotărârea de azi, instanța din R Moldova a admis audierea, ca martori ai acuzării, și a lui Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Andrei Terguța, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Andrian Albu, Lilian Carp, Andrei Harghel și Pavel Filip. Vladimir Plahotniuc, extrădat anul trecut Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în 2019, fiind vizat ulterior în mai multe dosare penale și proceduri de căutare internațională. Pe 22 iulie 2025, Plahotniuc a fost reținut în Grecia (Atena) în baza unei notificări Interpol, iar autoritățile de la Chișinău au inițiat procedurile de extrădare, iar pe 25 septembrie 2025 Plahotniuc a fost adus la Chișinău și plasat în arest.
O chinezoaică din Bacău crede că România este o țară periculoasă pentru fete. Cele mai afectate sunt minionele
O chinezoaică din Bacău consideră că România, în special Moldova, este un loc în care este periculos să trăiești, mai ales dacă ești fată, minionă și slabă țâr. Gastronomia de pe aceste meleaguri este bombă pentru silueta recomandată pe TikTok. Lunavia, cum îi zice fetei pe rețele, acuză și agresiunea ospitalității exagerate a moldovenilor. „România e o ţară periculoasă pentru fete? Da. Eu înainte de România: 41 de kilograme. După două luni şi jumătate în România, 50 de kilograme. Da, România este periculoasă pentru fete. Nu din cauza criminalităţii, ci din cauza lui: Hai mănâncă, eşti prea slabă. Mănâncă măi”, povesteşte utilizatoarea Lunavia pe Tiktok. Tânăra este căsătorită cu un român şi este stabilită în Bacău. Lunavia întoarce placa Într-un alt clip, tânăra răspunde şi la întrebarea dacă România este o ţară periculoasă, în sensul criminalității. „Răspunsul e nu, am fost în multe oraşe din România, am mers chiar şi seara şi m-am simţit în siguranţă pe stradă. Nu există furturi din buzunare şi dacă vei căuta pe internet, vei vedea că au o rată foarte redusă de criminalitate decât alte ţări precum Italia, Franţa, Spania. Oamenii, în general, sunt foarte prietenoşi, sunt peisaje frumoase şi nu poţi şti o ţară dacă nu o vizitezi. Aşa că veniţi în România”, mai spune tânăra. Recomandarea autorulului: Cele mai periculoase orașe din lume în 2025. Șase orașe din România sunt în clasament
Cum va fi vremea până la jumătatea lui decembrie. Prognoza meteo pe regiuni pentru două săptămâni. Temperaturi maxime și minine
Începutul lui decembrie a debutat cu vreme instabilă, cu precipitații, cer noros și ceață, mai ales pe durata nopții. Până la jumătatea lui decembrie, în unele zone vremea va intra într-un proces de încălzire, în timp ce în alte zone vom avea parte de precipitații și vreme închisă, cu temperaturi ce se vor situa în jurul mediilor caracteristice datei din calendar. Vremea va intra într-un proces treptat de încălzire în următoarele zile iar temperaturile vor ajunge la 12 – 14 grade iar precipitaţii vor apărea în special către finalul acestei săptămâni, potrivit prognozei ANM pentru următoarele două săptămâni. Estimarea pe regiuni, făcută până la jumătatea lui decembrie, este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată). Sunt prognozate temperaturile maxime și minime, mediate pentru fiecare regiune a țârii și adaptate local cu modele statistice și sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariție a precipitațiilor. BANAT Vremea va intra într-un proces treptat de încălzire până în data de 5 decembrie, astfel că maximele, la început apropiate de normele climatologice ale datei, vor avea variații de la medii de 8…10 grade până spre 12…14 grade, iar minimele de la -2…0 grade spre 4…6 grade. După aceea, în următoarele două zile se va răci din nou, însă ulterior, până la finalul celei de a doua săptămâni, temperaturile vor mai avea mici ascensiuni, ceea ce va determina un ecart diurn de 10…14 grade și nocturn de 2…6 grade mediat regional. Precipitații vor apărea în majoritatea zilelor din interval, dar probabilitatea ca acestea să fie mai extinse va fi mai ridicată în zilele de 5, 6 și 12 decembrie. CRIȘANA Până în data de 5 decembrie valorile termice vor fi în ascensiune semnificativă, astfel că vor depăși normele climatologice specifice perioadei, cu medii ale maximelor de la 6…8 grade până spre 12…14 grade și ale minimelor între 0 și 4 grade. După acest interval, pentru scurt timp, până în 8 decembrie se va răci, spre maxime în medie de 8..10 grade și minime de 1…3 grade, dar până la final de prognoză se va mai încălzi ușor, spre 12 grade ziua și 4 grade noaptea, valori obținute din mediere regională. Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată în 4 decembrie și din nou după 11 decembrie. TRANSILVANIA La începutul intervalului vremea va fi închisă, cu temperaturi ce se vor situa în jurul mediilor caracteristice datei, dar vor crește treptat în prima săptâmănă de prognoză, astfel că maximele vor avea medii de la 4…6 grade și până la 10…12 grade în data de 5 decembrie. Din 6 decembrie se va răci brusc, la valori mediate ale maximelor de 6…8 grade, regim ce se va păstra până în data de 11 decembrie când vor mai crește puțin, spre 8…10 grade mediat regional. Valorile minime nu vor avea fluctuații prea mari, astfel că mediile acestora se vor situa în general între -2 și 2 grade. Probabilitatea ca precipitațiile să fie pe arii mai extinse va fi ridicată în prima zi, apoi acestea se vor semnala sporadic și nu vor înregistra cantități prea mari. MARAMUREȘ În prima săptămână de prognoză vor fi oscilații ale valorilor termice, la început de creștere, până în data de 5 decembrie, de la valori medii ale maximelor de 5…6 grade până la 12…14 grade, apoi o scădere spre medii de 10 grade ce se vor menține până în 11 decembrie. Ulterior vremea se va mai încălzi ușor, spre maxime mediate la 10…12 grade. Temperaturile minime vor avea medii între -2 și 4 grade, cu cele mai scăzute în 3 și 7 decembrie. Probabilitatea pentru precipitații va fi mai mare în 1 decembrie și după data de 9 decembrie. MOLDOVA Vremea va fi în general normală termic în prima zi, pe fondul unei nebulozități mai compacte, apoi vor fi creșteri treptate ale valorilor termice, în special cele diurne, dar cu precădere în partea de sud a regiunii și în zonele mai înalte de relief. Temperaturile maxime vor porni cu medii de 6…8 grade și vor ajunge la 10…12 grade în data de 5 decembrie. Pentru următoarele 5 zile vremea va înregistra o răcire accentuată, spre 4…6 grade mediat regional și ulterior se va redresa la valori medii de 8…10 grade. Temperaturile minime se vor situa în medie între 2 și 6 grade, cu un interval în care vor fi mai scăzute de atât, spre 0…2 grade, între 6 și 9 decembrie. Probabilitatea pentru precipitații pe arii mai extinse va fi mai mare în zilele de 1, 2, 5 și 11 decembrie. MUNTENIA Intervalul de prognoză va debuta cu o vreme închisă și temperaturi în jurul mediilor caracteristice perioadei, dar acestea vor crește treptat în următoarele 4 zile, de la medii ale maximelor de 9…11 grade spre 10…14 grade și ale minimelor de la 0…2 spre 6…8 grade. Primul weekend din interval va aduce o răcire, spre 8 grade mediat ziua și 2 grade mediat noaptea, apoi regimul termic se va redresa ușor spre 10…12 grade în media maximelor și 2…4 a minimelor. Probabilitatea de precipitații va fi mai mare din 4 decembrie, însă acestea se vor semnala în general pe areale restrânse. OLTENIA Vremea va fi în general închisă, iar valorile termice nu vor avea variații semnificative de la o zi la cealaltă, vor fi doar mici excepții în funcție de gradul de acoperire cu nori. Astfel, maximele se vor situa în medie între 7 și 12 grade, cu cele mai ridicate valori în 1, 4, 5 decembrie și spre sfârșitul intervalului, iar minimele între 0 și 8 grade, cu cele mai scăzute valori în 1-3 decembrie și din nou în 7-14 decembrie. Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată între 3 și 8 decembrie și din nou după 12 decembrie. LA MUNTE Regimul termic va fi unul oscilant, cu medii ale maximelor între 0 și 8 grade și ale minimelor între -4 și 2 grade, din care se remarcă cele mai calde zile între 3 și 6
Moldova, în fața Ucrainei pe drumul spre aderarea la UE
Comisia Europeană a adoptat marți rapoartele de extindere pentru anul 2025, care evaluează progresele realizate de țările aspirante la aderare și analizează stadiul reformelor, stabilind orientările-cheie pe care fiecare stat candidat trebuie să le urmeze. Cele zece țări incluse în evaluarea Comisiei sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia. Republica Moldova: parcurs constant și reforme profunde Chișinăul a avansat constant pe drumul integrării europene, reușind să consolideze instituțiile democratice și să întărească cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare, consolidând statul de drept și alinierea la standardele Uniunii Europene”, consideră Executivul european. În evaluarea oficialilor europeni, se remarcă „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică orientată spre transparență”. În octombrie 2024, Moldova a adoptat o revizuire constituțională istorică, înscriind integrarea europeană ca obiectiv național, în urma referendumului organizat simultan cu alegerile prezidențiale. Planul țării pentru perioada de preaderare 2025-2029 stabilește direcțiile principale de modernizare a statului și de apropiere de standardele europene, punând accent pe eficiență, transparență și servicii publice mai bune pentru cetățeni. Sprijin financiar record Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, cel mai mare pachet financiar acordat până acum țării vecine, un plan care, potrivit Comisiei, „va accelera convergența economică și va aduce beneficii directe cetățenilor prin servicii publice mai bune și o economie mai competitivă”. Moldova și-a redus semnificativ și dependența de energia rusească și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt direcționați către proiecte energetice numai în 2025, iar din octombrie țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas important către integrarea financiară europeană. Totodată, evaluarea judecătorilor și procurorilor din Moldova este considerată un exemplu de bună practică regională, iar reformele justiției sunt apreciate pentru transparență și independență, deși încă sunt necesare resurse pentru consolidarea sistemului judiciar. România, partener-cheie al Moldovei Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România au o cooperare excelentă, România fiind principalul partener al Chișinăului în energie, infrastructură și educație”, parteneriat care contribuie la modernizarea țării și la consolidarea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina este considerată un exemplu de coordonare eficientă în special în transport, securitate și protecția mediului”. Moldova este și prima țară din afara blocului comunitar care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană, pas care, potrivit Comisiei, „confirmă statutul său de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene”. Între 2021 și 2025, UE a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovenești cu aproape 200 de milioane de euro. Ucraina: angajament excepțional, dar instituții sub presiune În ciuda războiului și a dificultăților interne, „Ucraina a demonstrat un angajament excepțional pentru integrare, chiar în condițiile agresiunii militare și ale restricțiilor impuse de legea marțială”, arată evaluarea europeană. Țara a făcut pași importanți în reformele justiției, ale administrației și drepturilor minorităților, dar Bruxelles-ul atrage atenția că „independența sistemului anticorupție rămâne fragilă, iar statul de drept trebuie consolidat”. Comisia Europeană apreciază progresele Ucrainei în implicarea societății civile și în extinderea protecției pentru minorități, dar constată că activiștii anticorupție continuă să se confrunte cu presiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTIQ, nu beneficiază încă de sprijin deplin. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura aplicarea consecventă a reformelor judiciare și a protecției drepturilor omului”, spun oficialii europeni. 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție Între 2024 și 2027, prin programul Ukraine Facility, Uniunea Europeană oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Potrivit Comisiei Europene, sprijinul financiar este esențial pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii critice și continuarea reformelor economice, în special în domeniile fiscal, vamal și energetic. Bruxelles-ul notează că „Ucraina rămâne angajată în reformele economice substanțiale convenite cu UE și FMI”, subliniind eforturile guvernului de a alinia legislația națională la standardele europene și de a asigura gestionarea mai corectă a finanțelor publice. Potrivit raportului de extindere, economia ucraineană a dovedit o reziliență remarcabilă, menținând o creștere modestă în sectoare precum agricultura, IT-ul și exporturile către statele UE. Diferențe vizibile în pregătirea pentru aderare Ambele state sunt descrise ca fiind profund angajate pe drumul european, însă nivelul de pregătire diferă vizibil. Comisia Europeană apreciază că Republica Moldova este „pregătită într-un grad moderat pentru integrarea în piața internă”, în timp ce Ucraina se află „într-un stadiu incipient” de conformare la regulile Uniunii. Chișinăul se remarcă prin stabilitate politică și instituțională, reforme judiciare aplicate consecvent, o economie deja bine conectată la piața europeană și o administrare eficientă a fondurilor europene. În schimb, Ucraina, deși rămâne determinată, este încă afectată de presiunile războiului asupra guvernanței, de vulnerabilitățile sistemului anticorupție și de o capacitate administrativă insuficientă pentru a susține ritmul reformelor cerute de procesul de aderare. Avantaj pentru Moldova Altfel spus, potrivit evaluării Executivului european, Republica Moldova se află înaintea Ucrainei pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Ambele țări rămân pioni-cheie ai extinderii europene, însă Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete, devenind model de stabilitate și convergență într-o regiune aflată sub o mare presiune geopolitică. Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022, urmată la doar câteva zile de Republica Moldova, pe 3 martie, ambele obținând statutul de țări candidate în iunie, același an.
750 de sportivi prezenți la Cupa Internațională Motiuashi de Judo! Ce a declarat Violeta Beclea-Szekely
Cupa Internațională Motiuashi de Judo, aflată la prima ediție, a adunat la București peste 750 de sportivi, cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani, din peste 50 de cluburi sportive din România, dar și din Turcia și Republica Moldova. Competiția s-a desfășurat sâmbătă la Sala Polivalentă din cadrul Complexului Sportiv Dinamo și a fost onorată de prezența unor personalități ale sportului românesc. Printre ei s-au numărat Florin Bercean (președintele FR Judo) cel mai titrat antrenor de judo, profesorul Petre Moțiu, venit special din Statele Unite ale Americii, fost antrenor de judo în România anilor ’80. Acesta a format o generație valoroasă de judoka și care, în prezent, profesează ca medic peste Ocean precum și campioanele olimpice, mondiale și europene: Doina Melinte, Anișoara Cușmir, Laura Badea, Andreea Chițu, care au felicitat și premiat tinerii judoka pentru performanțele lor și pentru spiritul sportiv demonstrat pe tatami. Toți participanții au primit din partea organizatorilor diplome și medalii de participare, iar sportivii clasați pe locurile I, II și III au fost recompensați cu cupe, medalii și diplome. Organizatorii au declarat că vor transforma Cupa Internațională Motiuashi într-o tradiție anuală, apreciată de lumea judoului românesc și internațional, menită să promoveze valorile judo-ului și să susțină dezvoltarea tinerilor judoka. Primele impresii de la Violeta Beclea Szekely „Sunt peste 700 de copii participanți. Nu ne așteptam, este prima ediție și pe noi ne-au luat pe nepregătite, dar ne bucurăm. Au fost copii din Turcia și din Republica Moldova. Probabil că această întrecere a fost foarte bine promovată și a ajuns și pe plan internațional. Mă simt bine cu valorile din sport și recunosc că valorile de la judo sunt de fapt asemănătoare cu cele din atletism. Nu e o mare diferență între cele două discipline sportive. Ne dorim să transformăm această competiție într-o tradiție dragă și recunoscută pe plan internațional și apreciată. Și probabil în ritmul ăsta vom ajunge să facem această competiție în sală până la urmă”, a declarat Violeta Violeta Beclea Szekely pentru ProSport.
Oficial. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova: Votul din Europa s-a încheiat. Rezultate preliminare, luni dimineață
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova (CEC) anunță că procesul de vot în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate astăzi s-a încheiat. Datele centralizate arată că la secțiile de votare, până la această oră, s-au prezentat la urnele de vot peste 1,5 milioane de alegători înscriși în listele electorale, ceea ce constituie o rată de participare de peste 52%. Luni, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Conform Codului electoral, alegerile parlamentare pot fi declarate valabile dacă la ele au participat cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. În aceste condiții, CEC confirmă validitatea scrutinului. La ora 21.00 și-au încheiat activitatea secțiile de votare din țară, fără să fie înregistrate întreruperi ale fluxului de votare sau alte inconveniențe legate de procesul electoral. În străinătate, unele secții de votare rămân a fi încă deschise. După închiderea secțiilor de votare din statele în care sunt organizate, birourile de votare ale secțiilor de votare pentru votul prin corespondență va începe procedura de numărare a buletinelor de vot recepționate prin plic. Comisia face apel către toți cei implicați în procesul electoral, în special concurenții electorali, să aștepte încheierea procesului de votare, de numărare și anunțare a rezultatelor finale. În cazul în care există suspiciuni privind posibile nereguli, le recomandăm să folosească mecanismele legale de contestare. Consiliile electorale de circumscripție, au la dispoziție 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare pentru a transmite procesele-verbale privind totalizarea rezultatelor pe circumscripții. Ulterior, CEC va anunța rezultatele finale ale alegerilor. Menționăm că informațiile prezentate în această seară sunt preliminare, până la primirea documentelor electorale originale la Comisia Electorală Centrală. Mâine, 29 septembrie, la ora 10:00, CEC va organiza un briefing pentru a prezenta bilanțul preliminar al alegerilor parlamentare. Recomandarea autorului: Prima reacție a lui Băsescu după votul din Moldova: “Ion Ceban ar putea fi un bun aliat pentru Maia Sandu”. Primarul Chișinăului are interzis în România