Etichetă: moldova

Discursul lui Dodon către moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri: „Rușii ne!”

Igor Dodon a ținut un discurs fulminant, în rusă și română, pentru moldoveni la aflarea înfrângerii în alegeri. Fostul președinte a mobilizat masele, câteva zeci de suporteri bilingvi, pentru un protest spontan în fața CEC. La discurs au participat din oficiu și un pâlc de jandarmi. „Rușii ne!”, a fost  cheia discursului fostului președinte care a hipnotizat vreo 30 de simpatizanți fideli, după anunțarea rezultatelor preliminare ale scrutinului, care dau PAS câștigător detașat. Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și lider al PSRM, a transmis că va organiza un protest pașnic, luni, 29 septembrie, la ora 12:00,  în faţa CEC și a Parlamentului, fără drapele de partid. Liderul socialist pro-Kremlin a declarat că nu va tolera revolte violente. Totodată, a transmis un mesaj către forţele de ordine: „Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie”. El a mai anunțat că „mâine se va lua o decizie cu privire la acţiunile viitoare”. De asemenea, mâine, la ora 12:00, ne vom întâlni cu toţii în faţa clădirii Parlamentului pentru un protest paşnic în apărarea alegerii populare. Facem apel la toate comunităţile, la toate forţele politice – indiferent de orientarea lor ideologică, şi la toţi liderii de opinie publică – să cheme la unitate, cere Dodon. De asemenea el a cerut ca la manifestația de luni să nu fie folosite materiale electorale explicite, steaguri de partid. Recomandarea autorului: Dodon îndeamnă la organizarea unui PROTEST pașnic: Nu vă supuneţi ordinelor dictatoriale ale unei puteri politice cuprinse de panică şi agonie

Traian Băsescu vrea să redevină MOLDOVEAN. Ce l-a împiedicat pe fostul președinte să-și recupereze cetățenia

Traian Băsescu, vrea să redevină cetățean al Republicii Moldova. Fostul președinte spune că a așteptat însă până după alegeri ca să depună actele pentru ca nu cumva să fie bănuit că ar avea vreun interes electoral. Declarația a fost făcută la Digi24. Băsescu anunţă că va face demersuri pentru a reobţine cetăţenia moldovenească, pe care a pierdut-o în urma unei decizii a fostului preşedinte moldovean Igor Dodon, „Puteam să o fac înainte de alegeri, am primit toate formularele, am preferat să nu o fac pentru a nu da impresia că este un act electoral. O voi face după alegeri”, a afirmat Traian Băsescu duminică seară, la Digi 24, referindu-se la demersul de a redobândi calitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Fosta primă doamnă Maria Băsescu are în continuare dublă cetăţenie şi, în calitate de cetăţean al republicii Moldova, a votat duminică. Fostul preşedinte Traian Băsescu a devenit cetăţean al Republicii Moldova în noiembrie 2016, după ce a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti. Traian Băsescu a primit cetăţenia moldovenească prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, semnat la începutul lunii iunie a anului 2016. Tot atunci a devenit cetăăţean moldovean şi Maria Băsescu. Lui Traian Băsescu, cetăţenia i-a fost retrasă prin-o decizie a fostului preşedinte al Republicii Moldova Igor Dodon, care nu a făcut acelaşi demers şi în privinţa Mariei Băsescu. Într-un interviu acordat în 2018, Dodon argumenta că Traian Băsescu a devenit cetăţean moldovean prin încălcarea legii. Băsescu a atacat în instanţă decretul prin care i-a fost retrasă cetăţenia, însă fără succes, preia news.ro.

Maia Sandu poate câștiga la PAS alegerile din Moldova. Diaspora va fi decisivă

După numărarea a jumătate din voturi partidul PAS începe să se detașeze decisiv în cursa electorală pentru Moldova. Deja ecartul dintre partidul Maiei Sandu și alianța lui Dodon trece de zece procente. Primele rezultate vin din circumsripțiile mici, mai ușor de numărat. Urmează orașele mari și diaspora, unde votarea nici măcar nu s-a încheiat. Este estimat ca peste sau aproape 300 de mii de moldoveni să voteze, în proporție covârșitoare pentru PAS. La acest scor previzionat, PAS nu mai are nevoie de alianță, poate trece de 50% prin redistribuire. Partidul Acţiune şi Solidaritate, al preşedintei Maia Sandu, a obţinut 42,40 la sută din voturi, iar Blocul Patriotic, format în jurul Partidului Socialiştilor condus de Igor Dodon, are un scor de 29,85 la sută, după numărarea voturilor din puţin peste 50 la sută din secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova. Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare deschise pe teritoriul Republicii Moldova s-au închis duminică, la ora 21.00, prezenţa la vot la nivel naţional fiind 47,41%. Prezenţa la vot totală este 51,91%. Votul în diaspora continuă. Conform Comisiei Electorale Centrale, în total au votat aproape 1,6 milioane de votanţi, prezenţa la ora 21.00 fiind 51,91%

Băsescu a anunțat când va cere cetățenia moldovenească

Traian Băsescu spune că instituțiile Republicii Moldova sunt „extrem de eficiente” în controlul acțiunilor publice și că manifestațiile socialiștilor nu vor influența rezultatul alegerilor. Fostul președinte a anunțat și când va cere cetățenia moldovenească Întrebat despre informațiile serviciilor speciale moldovene privind pregătirea unor acțiuni de destabilizare și protestul anunțat, fostul președinte a spus: „Chiar dacă vor fi mâine manifestații, s-a dovedit că instituțiile Republicii Moldova sunt extrem de eficiente în a controla modul de desfășurare a acțiunilor publice. Deci, cred că o manifestație, oricât ar fi ea de zgomotoasă în organizare a socialiștilor, nu cred că va influența decizia alegerilor”. După alegeri Băsescu a anunțat că va cere cetățenia moldovenească după alegeri, explicând că nu a dorit să fie interpretat ca „un act electoral”. „Puteam să o fac înainte de alegeri. Am primit toate formularele, am preferat să nu o fac pentru a nu da impresia că este un act electoral. O voi face după alegeri”, a precizat el, menționând că soția sa, Maria Băsescu, a votat. Cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu fusese retrasă de Igor Dodon.

Boris Volosatîi: AUR Moldova rămâne în cursa electorală de la Chișinău

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova nu se retrage din alegerile parlamentare de duminică, a anunțat președintele acestei formațiuni politice, Boris Volosatîi. Acesta a infirmat informațiile transmise vineri de AUR București cu privire la retragerea din cursa electorală a formațiunii politice cu aceeași denumire din Republica Moldova, transmite Agerpres. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat „retragerea AUR din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Reacția AUR Moldova ‘În cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat ‘retragerea AUR din cursa electorală’ pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Subliniem cu toată claritatea: AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală. Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc’, a precizat Volosatîi. El mai precizează că AUR din Republica Moldova este un partid independent, nu o filială a AUR România. ‘Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt’, a adăugat liderul AUR de la Chișinău. Declarația acestuia vine ca reacție la un mesaj transmis vineri de AUR România, potrivit căruia AUR se retrage din cursa electorală din Moldova. ‘În fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut, decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite. Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă. Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului’, se arată pe site-ul partidulaur.ro. Recomandarea autorului: Tensiuni în partidul lui Simion. AUR România a anunțat că se retrage din alegerile din Moldova, dar filiala de peste Prut susține că „rămâne în cursă”

Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?

Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri  procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de

Atac cibernetic asupra Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare

Comisia electorală din Republica Moldova a suferit un atac cibernetic cu câteva zile înainte de scrutin. Votul de duminică este implicat în „cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”, a declarat viceprim-ministrul, Doina Nistor, pentru POLITICO. Potrivit publicației, viceprim-ministrul Moldovei a indicat Rusia ca autor al atacului care a vizat comisia electorală a țării, care a avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare. „Aceasta este o vulnerabilitate care a fost identificată și este acum remediată”, a spus ea, dând asigurări că CEC e acum securizată. E doar unul din multele atacuri Acesta este doar un moment din campania de destabilizare de tip hibrid pe care Rusia o duce față de Republica Moldova, iar Nistor spune că a fost planificat „cu luni înainte”. Scrutinul de duminică este sub asaltul unor tentative de amestec în politica internă despre care experții occidentali spun că își au originea în Rusia. Însăși președinta Maia Sandu a spus în parlamentul European că Rusia cheltuiește „sute de milioane de euro” pentru a submina alegerile. Potrivit șefului Poliției Moldovene, citat de Politico, într-unul dintre cele mai recente atacuri, hackerii au deturnat routere Wi-Fi pentru a încerca să supraîncarce serverele Comisiei Electorale Centrale ale Republicii Moldova. Atac de tip „denial-of-service” Acest tip de atac se numește, în limbaj de specialitate „denial-of-service”. Doina Nistor spune că, la fel ca Ucraina, Moldova este un „laborator” pentru confruntarea „unora dintre cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”. „Acest lucru ne face o platformă de testare naturală pentru Europa, un loc unde putem testa noi instrumente și noi politici”. Potrivit lui Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al lui Sandu,„amploarea interferenței Rusiei de astăzi depășește cu mult ceea ce am văzut în 2024”. „Asistăm la eforturi fără precedent: mai mulți bani pentru a cumpăra voturi, mai multă dezinformare bazată pe inteligență artificială, amplificată de rețelele de troli și mai multe resurse dedicate orchestrării violenței stradale. Rusia face tot posibilul pentru a schimba aceste alegeri”, a declarat el, citat de Politico. Presiune financiară mai mare pe Comisia Europeană, de la desființarea USAID După desființarea agenției de dezvoltare USAID, la începutul acestui an, povara financiară a crescut, pentru Europa. Comisia Europeană a pus la punct o rezervă cibernetică – o echipă de experți în securitate cibernetică din sectorul privat în Moldova. Este prima desfășurare a rezervei de la crearea acesteia, în temiul Legii privind solidaritatea cibernetică a UE. Nistor a comentat că acest acces acordat de Comisie este o „etapă importantă”, „cea mai importantă”. „Moldova colaborează direct și cu țări precum România, Suedia, Estonia și Regatul Unit pentru a obține ajutor structural în viitor”, a spus ea.

AUR din Republica Moldova contrazice declarațiile de la București: Nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România

În urma declarațiilor făcute vineri la București, prin care AUR a anunțat „retragerea din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, AUR din Republica Moldova a transmis într-un comunicat că „AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală”. AUR din Republica Moldova transmite că este „o formațiune independentă” și „nu o filială a AUR România”, precizând că este succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în decembrie 2013. „Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc”, se arată în comunicat. Partidul de la Chișinău afirmă că își concentrează campania pe problemele majore ale societății, precum „sărăcia, exodul populației, lipsa locurilor de muncă, pensii și salarii mizere, nesiguranța”. În același timp, conducerea formațiunii de la Chișinău spune că speră ca decizia de la București „nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare”. Ce a transmis formațiunea lui George Simion Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat vineri retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianța pentru Unirea Românilor anunță ieșirea din competiția electorală din Republica Moldova. Deși am fost acuzați de vrute și nevrute, în fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite! Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă! Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului!”, a transmis AUR.

Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea

Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.

Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei? / Care sunt mizele Rusiei în ecuația cu Moldova? / Poate ajunge Moldova o nouă Georgia?

Invazia rusă în Ucraina în 2022 a repus pe agenda discuțiilor un subiect la fel de fierbinte: liderii pro-europeni ai Republicii Moldova sunt conștienți de eforturile Moscovei de a recompune fostul spațiu sovietic, anexând fostele republici sovietice. Având în vedere alegerile parlamentare de duminică, toată lumea se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice. Se nasc, prin urmare, întrebări-cheie: cât este Moldova de vulnerabilă în fața Rusiei și ce tactici implementează Moscova, deja, în această țară? Faptul că Moldova nu are graniță directă cu Rusia îl obligă pe Putin să acceseze constant narativul transnistrean pentru a-și justifica ambițiile neo-imperiale din regiune. Pentru el, Moldova este „un teritoriu istoric rus” și punct! Ce ar însemna pentru Rusia aderarea Moldovei la UE? Ne amintim, de altfel, și de definiția dată de Putin, la sfârșitul anului 2023, potrivit căreia Moldova se încadrează în mod special în definiția Lumii Ruse (Russkiy Mir), care cuprinde teritoriile Rusiei Antice, Marele Ducat al Moscovei, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă contemporană. Dacă Moldova ar adera la UE, aceasta ar fi o lovitură masivă pentru eforturile Kremlinului de destabilizare a țării și de preluare a controlului. De asemenea, ar zgudui din temelii stabilitatea regimului lui Putin, pentru că acest lucru ar fi un exemplu de cum poate arăta un fost stat sovietic care beneficiază de aderarea la valorile Occidentului – reformat și prosper. După Moldova, ar urma Ucraina și Armenia, ceea ce, pentru reputația Moscovei în calitate de garant de securitate în zonă, ar fi zdrobitor. Dar care sunt vulnerabilitățile Moldovei? Potrivit unei analize Chathamhouse.org, cea mai importantă este interferența electorală malignă a Rusiei, urmată de presiunea economică, operațiunile informaționale, atacurile cibernetice, destabilizarea internă, corupția și utilizarea grupurilor de intermediari. Acestea fac parte din așa-numitele „măsuri-hibride”, foarte iubite de Moscova și în a căror competență, de altfel, excelează. Așa se face că miza mizelor în dinamica Rusiei cu Moldova este împiedicarea cu orice preț a aderării acesteia la UE – o extindere a UE în acest spațiu și o orientare pro-NATO a țării sunt respinse categoric de Moscova. O altă miză extrem de importantă a Rusiei în ecuația cu Moldova este menținerea Transnistriei ca punct vital de presiune. Potrivit understandingwar.org, Kremlinul valorifică foarte bine exclava sa militară de 30 de ani din Transnistria, prin adâncirea, în timp, a legăturilor politice și economice în Republica Moldova, în efortul de prevenire a aderării la Vest. Și nu se va opri! Folosirea oligarhilor pentru amestecul în treburile interne e un exercițiu vechi, dar eficient Ne amintim de rolul extrem de important jucat de opozantul moldovean pro-Kremlin, Ilan Șor, în extinderea operațiunilor de influență malignă ale Rusiei în Moldova și în special în Găgăuzia. Deși partidul lui Șor a fost declarat neconstituțional, multiplele sale influențe continuă să se facă simțite în Moldova și oferă Kremlinului instrumente variate de influență în societatea și politica moldovenească, in extenso, europeană. Serviciul Național de Securitate al Republicii Moldova l-a acuzat pe Ilan Șor și pe alți oligarhi pro-ruși că plătește milioane de euro pentru a organiza proteste antiguvernamentale și compromite desfășurarea alegerilor. O altă miză extrem de importantă este demonstrativ-politică. Prin menținerea constantă a influenței asupra Moldovei, Rusia demonstrează putere, influență și transmite mesajul țărilor dimprejur (Georgia, Ucraina, România) că nu doarme. Dar există pericolul ca Moldova să devină o a doua Georgia? Ar exista două variante de scenariu: Moscova alege varianta militară, întreprinde o incursiune rapidă, după modelul din 2008 în Georgia, lucru costisitor și riscant, pentru că ar putea să implice o reacție locală mai largă, iar războiul din Ucraina a uzat suficient armata rusă. Scenariu al doilea, descris mai sus – politic hibrid, pe termen scurt – manipularea alegerilor, sprijinirea candidaților pro-ruși, dezinformare, coerciție economică, ample campanii media, lucruri la care, cum spuneam, Moscova e premiantă.