Boris Volosatîi: AUR Moldova rămâne în cursa electorală de la Chișinău
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova nu se retrage din alegerile parlamentare de duminică, a anunțat președintele acestei formațiuni politice, Boris Volosatîi. Acesta a infirmat informațiile transmise vineri de AUR București cu privire la retragerea din cursa electorală a formațiunii politice cu aceeași denumire din Republica Moldova, transmite Agerpres. Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat „retragerea AUR din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Reacția AUR Moldova ‘În cadrul unei conferințe de presă, membri ai partidului AUR România au anunțat ‘retragerea AUR din cursa electorală’ pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova. Subliniem cu toată claritatea: AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală. Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc’, a precizat Volosatîi. El mai precizează că AUR din Republica Moldova este un partid independent, nu o filială a AUR România. ‘Vrem să credem că această declarație nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare, dar considerăm important să reafirmăm adevărul. AUR din Republica Moldova rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt’, a adăugat liderul AUR de la Chișinău. Declarația acestuia vine ca reacție la un mesaj transmis vineri de AUR România, potrivit căruia AUR se retrage din cursa electorală din Moldova. ‘În fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut, decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite. Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă. Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului’, se arată pe site-ul partidulaur.ro. Recomandarea autorului: Tensiuni în partidul lui Simion. AUR România a anunțat că se retrage din alegerile din Moldova, dar filiala de peste Prut susține că „rămâne în cursă”
Viitorul Republicii Moldova stă pe buletinul de vot: O alegere de generație / Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia?
Republica Moldova se confruntă duminică cu cele mai importante alegeri parlamentare din istoria sa recentă. Cetățenii sunt chemați să aleagă un nou Parlament, care va desemna viitorul Guvern, va vota legile fundamentale pentru reformele necesare aderării la Uniunea Europeană și va decide dacă Moldova va continua drumul european sau va face pași înapoi, spre izolare și dependență de Moscova. Un Parlament care va avea puterea de a numi premierul, de a susține sau bloca reformele din justiție, educație, economie și de a influența direct ritmul și direcția negocierilor de aderare la blocul european. Nu este o simplă competiție electorală, ci un moment de răscruce între două direcții geopolitice radical diferite: integrarea europeană, cu toate reformele, siguranța și oportunitățile economice care o implică, sau deraierea spre Est, în sfera de influență a Kremlinului. Președinta Maia Sandu a descris cel mai bine miza acestor alegeri: „Nu sunt simple alegeri, ci un moment care va hotărî direcția țării pentru următoarele decenii. Fie continuăm pe drumul european, fie suntem trași înapoi”. Alegerile vin într-un context tensionat. Pe lângă confruntarea dintre partide interne, Moldova este supusă unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. Surse interne și internaționale au avertizat constant că Moscova desfășoară un război hibrid coordonat împotriva procesului electoral moldovean. Votul din 28 septembrie „va fi o decizie care va marca destinul copiilor și nepoților noștri… șansa să rupem cercul incertitudinii și al dependenței de Est”, este apelul rațional și ferm al președintei Maia Sandu. Cum încearcă Rusia să cumpere moldovenii Potrivit unei anchete publicate de CSIS (Center for Strategic and International Studies) și confirmată de mai multe instituții europene, Rusia a cheltuit peste 200 de milioane de euro pentru a influența alegerile din 2024 (prezidențiale și referendumul constituțional), iar tactica se repetă și în 2025. Metodele folosite de serviciile rusești sunt diverse, sofisticate și extrem de bine finanțate. Printre acestea se numără cumpărarea directă a voturilor, cazul cel mai cunoscut fiind cel al oligarhului fugar Ilan Șor, care ar fi oferit până la 3.000 de dolari lunar protestatarilor pentru a genera haos și a submina încrederea în guvern. În paralel, s-au folosit criptomonede și conturi fantomă: o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale a creat 138.000 de conturi destinate finanțării ilegale a campaniei opoziției. De asemenea, spațiul online a devenit câmp de luptă: organizația Expert Forum a documentat că numai 100 de conturi coordonate pe TikTok au reușit să genereze peste 13 milioane de vizualizări într-o singură lună, promovând conținut dezinformator și anti-european. Tactica s-a extins și în lumea reală: în timpul alegerilor anterioare, 14 secții de votare din diaspora UE au fost vizate cu alerte false cu bombă, menite să creeze panică și să blocheze accesul cetățenilor moldoveni la vot. Investigațiile jurnalistice au arătat că aceste activități sunt coordonate cu sprijinul direct al Kremlinului și susținute mediatic prin canale și instituții aparent independente, dar în realitate pro-ruse. Iar astfel de acțiuni nu doar că amenință procesul democratic din Moldova, dar arată clar intenția de destabilizare a întregii regiuni. Ținta este nu doar Moldova, ci întreaga Europă Ministrul Apărării Civile din Suedia, Carl-Oskar Bohlin, a explicat într-un articol de opinie că Moldova este un „laborator pentru propaganda rusă”: „Metodele pe care Rusia le folosește în Moldova sunt aceleași pe care le observăm și în alte părți ale Europei. Implicarea noastră acolo este o investiție în propria noastră securitate”. Suedia sprijină în prezent Moldova cu experți în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea finanțărilor ilicite. Peste 20 de agenții suedeze activează pe teritoriul Republicii Moldova pentru a consolida capacitatea sa democratică. La rândul său, Uniunea Europeană consideră Moldova un „vecin strategic” și un posibil pilon de securitate regională, dacă procesul de aderare continuă. O victorie a forțelor pro-ruse ar oferi Rusiei un nou punct de sprijin la granița de est a UE, similar cu regimul din Belarus. CITEȘTE ȘI: Alegeri istorice: generația care poate trimite Moldova cu acte în regulă în Uniunea Europeană Ce s-ar întâmpla dacă Moldova s-ar întoarce spre Rusia? Consecințele înlocuirii actualei guvernări pro-europene nu sunt doar simbolice, ci pot avea efecte directe și periculoase asupra stabilității interne și a parcursului internațional al Republicii Moldova. Fondurile europene, care susțin în prezent infrastructura, agricultura și sistemele sociale, s-ar putea opri la Prut, după cum a avertizat Maia Sandu. Libertatea de circulație a cetățenilor ar fi restricționată, afectând nu doar mobilitatea, ci și legăturile economice și familiale ale moldovenilor din diaspora. În plan geopolitic, Moldova riscă să devină o rampă de infiltrare spre regiunea Odesa, expunându-se escaladării tensiunilor militare și creșterii influenței ruse în sudul Ucrainei. În același timp, regiunea transnistreană ar putea fi destabilizată, iar autonomia Găgăuziei ar risca să devină un focar separatist, alimentat de narațiuni false și manipulare externă, exact așa cum s-a întâmplat deja în alte zone vulnerabile din regiune. Într-un astfel de scenariu, cetățenii moldoveni – inclusiv diaspora – ar pierde nu doar drepturi, ci și încrederea internațională câștigată cu greu. Între miza votului și campaniile de discreditare Votul diasporei este și de această dată crucial. La alegerile prezidențiale din 2024, acesta a făcut diferența. Tocmai de aceea, Rusia a lansat acum campanii online prin care acuză diaspora că „votează pentru o altă țară”. Politicieni pro-ruși o numesc pe Maia Sandu „președinta diasporei”, insinuând că ea răspunde „Occidentului, nu cetățenilor din țară”. Realitatea, confirmată de OSCE și alți observatori internaționali, este alta: alegerile din 2024 au fost libere și corecte. Iar votul din diaspora este un drept legal și democratic. De ce se teme Kremlinul de diaspora moldovenească Kremlinul se teme de diaspora moldovenească nu doar pentru că votează majoritar pro-european, ci pentru că ea reprezintă exact ceea ce regimul de la Moscova disprețuiește cel mai mult: o Moldovă liberă, conectată la lumea occidentală, independentă financiar și capabilă să gândească critic. Dacă direcția pro-europeană este abandonată, diaspora are de pierdut totul. Se pot înăspri procedurile de vot peste hotare, pot fi închise secții de vot, se pot ridica bariere administrative sau legislative care să reducă influența politică a celor plecați. Mai mult, relațiile diplomatice și acordurile de
Atac cibernetic asupra Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare
Comisia electorală din Republica Moldova a suferit un atac cibernetic cu câteva zile înainte de scrutin. Votul de duminică este implicat în „cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”, a declarat viceprim-ministrul, Doina Nistor, pentru POLITICO. Potrivit publicației, viceprim-ministrul Moldovei a indicat Rusia ca autor al atacului care a vizat comisia electorală a țării, care a avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare. „Aceasta este o vulnerabilitate care a fost identificată și este acum remediată”, a spus ea, dând asigurări că CEC e acum securizată. E doar unul din multele atacuri Acesta este doar un moment din campania de destabilizare de tip hibrid pe care Rusia o duce față de Republica Moldova, iar Nistor spune că a fost planificat „cu luni înainte”. Scrutinul de duminică este sub asaltul unor tentative de amestec în politica internă despre care experții occidentali spun că își au originea în Rusia. Însăși președinta Maia Sandu a spus în parlamentul European că Rusia cheltuiește „sute de milioane de euro” pentru a submina alegerile. Potrivit șefului Poliției Moldovene, citat de Politico, într-unul dintre cele mai recente atacuri, hackerii au deturnat routere Wi-Fi pentru a încerca să supraîncarce serverele Comisiei Electorale Centrale ale Republicii Moldova. Atac de tip „denial-of-service” Acest tip de atac se numește, în limbaj de specialitate „denial-of-service”. Doina Nistor spune că, la fel ca Ucraina, Moldova este un „laborator” pentru confruntarea „unora dintre cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”. „Acest lucru ne face o platformă de testare naturală pentru Europa, un loc unde putem testa noi instrumente și noi politici”. Potrivit lui Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al lui Sandu,„amploarea interferenței Rusiei de astăzi depășește cu mult ceea ce am văzut în 2024”. „Asistăm la eforturi fără precedent: mai mulți bani pentru a cumpăra voturi, mai multă dezinformare bazată pe inteligență artificială, amplificată de rețelele de troli și mai multe resurse dedicate orchestrării violenței stradale. Rusia face tot posibilul pentru a schimba aceste alegeri”, a declarat el, citat de Politico. Presiune financiară mai mare pe Comisia Europeană, de la desființarea USAID După desființarea agenției de dezvoltare USAID, la începutul acestui an, povara financiară a crescut, pentru Europa. Comisia Europeană a pus la punct o rezervă cibernetică – o echipă de experți în securitate cibernetică din sectorul privat în Moldova. Este prima desfășurare a rezervei de la crearea acesteia, în temiul Legii privind solidaritatea cibernetică a UE. Nistor a comentat că acest acces acordat de Comisie este o „etapă importantă”, „cea mai importantă”. „Moldova colaborează direct și cu țări precum România, Suedia, Estonia și Regatul Unit pentru a obține ajutor structural în viitor”, a spus ea.
AUR din Republica Moldova contrazice declarațiile de la București: Nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România
În urma declarațiilor făcute vineri la București, prin care AUR a anunțat „retragerea din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, AUR din Republica Moldova a transmis într-un comunicat că „AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală”. AUR din Republica Moldova transmite că este „o formațiune independentă” și „nu o filială a AUR România”, precizând că este succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în decembrie 2013. „Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc”, se arată în comunicat. Partidul de la Chișinău afirmă că își concentrează campania pe problemele majore ale societății, precum „sărăcia, exodul populației, lipsa locurilor de muncă, pensii și salarii mizere, nesiguranța”. În același timp, conducerea formațiunii de la Chișinău spune că speră ca decizia de la București „nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare”. Ce a transmis formațiunea lui George Simion Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat vineri retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianța pentru Unirea Românilor anunță ieșirea din competiția electorală din Republica Moldova. Deși am fost acuzați de vrute și nevrute, în fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite! Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă! Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului!”, a transmis AUR.
Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea
Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.
Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei? / Care sunt mizele Rusiei în ecuația cu Moldova? / Poate ajunge Moldova o nouă Georgia?
Invazia rusă în Ucraina în 2022 a repus pe agenda discuțiilor un subiect la fel de fierbinte: liderii pro-europeni ai Republicii Moldova sunt conștienți de eforturile Moscovei de a recompune fostul spațiu sovietic, anexând fostele republici sovietice. Având în vedere alegerile parlamentare de duminică, toată lumea se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice. Se nasc, prin urmare, întrebări-cheie: cât este Moldova de vulnerabilă în fața Rusiei și ce tactici implementează Moscova, deja, în această țară? Faptul că Moldova nu are graniță directă cu Rusia îl obligă pe Putin să acceseze constant narativul transnistrean pentru a-și justifica ambițiile neo-imperiale din regiune. Pentru el, Moldova este „un teritoriu istoric rus” și punct! Ce ar însemna pentru Rusia aderarea Moldovei la UE? Ne amintim, de altfel, și de definiția dată de Putin, la sfârșitul anului 2023, potrivit căreia Moldova se încadrează în mod special în definiția Lumii Ruse (Russkiy Mir), care cuprinde teritoriile Rusiei Antice, Marele Ducat al Moscovei, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă contemporană. Dacă Moldova ar adera la UE, aceasta ar fi o lovitură masivă pentru eforturile Kremlinului de destabilizare a țării și de preluare a controlului. De asemenea, ar zgudui din temelii stabilitatea regimului lui Putin, pentru că acest lucru ar fi un exemplu de cum poate arăta un fost stat sovietic care beneficiază de aderarea la valorile Occidentului – reformat și prosper. După Moldova, ar urma Ucraina și Armenia, ceea ce, pentru reputația Moscovei în calitate de garant de securitate în zonă, ar fi zdrobitor. Dar care sunt vulnerabilitățile Moldovei? Potrivit unei analize Chathamhouse.org, cea mai importantă este interferența electorală malignă a Rusiei, urmată de presiunea economică, operațiunile informaționale, atacurile cibernetice, destabilizarea internă, corupția și utilizarea grupurilor de intermediari. Acestea fac parte din așa-numitele „măsuri-hibride”, foarte iubite de Moscova și în a căror competență, de altfel, excelează. Așa se face că miza mizelor în dinamica Rusiei cu Moldova este împiedicarea cu orice preț a aderării acesteia la UE – o extindere a UE în acest spațiu și o orientare pro-NATO a țării sunt respinse categoric de Moscova. O altă miză extrem de importantă a Rusiei în ecuația cu Moldova este menținerea Transnistriei ca punct vital de presiune. Potrivit understandingwar.org, Kremlinul valorifică foarte bine exclava sa militară de 30 de ani din Transnistria, prin adâncirea, în timp, a legăturilor politice și economice în Republica Moldova, în efortul de prevenire a aderării la Vest. Și nu se va opri! Folosirea oligarhilor pentru amestecul în treburile interne e un exercițiu vechi, dar eficient Ne amintim de rolul extrem de important jucat de opozantul moldovean pro-Kremlin, Ilan Șor, în extinderea operațiunilor de influență malignă ale Rusiei în Moldova și în special în Găgăuzia. Deși partidul lui Șor a fost declarat neconstituțional, multiplele sale influențe continuă să se facă simțite în Moldova și oferă Kremlinului instrumente variate de influență în societatea și politica moldovenească, in extenso, europeană. Serviciul Național de Securitate al Republicii Moldova l-a acuzat pe Ilan Șor și pe alți oligarhi pro-ruși că plătește milioane de euro pentru a organiza proteste antiguvernamentale și compromite desfășurarea alegerilor. O altă miză extrem de importantă este demonstrativ-politică. Prin menținerea constantă a influenței asupra Moldovei, Rusia demonstrează putere, influență și transmite mesajul țărilor dimprejur (Georgia, Ucraina, România) că nu doarme. Dar există pericolul ca Moldova să devină o a doua Georgia? Ar exista două variante de scenariu: Moscova alege varianta militară, întreprinde o incursiune rapidă, după modelul din 2008 în Georgia, lucru costisitor și riscant, pentru că ar putea să implice o reacție locală mai largă, iar războiul din Ucraina a uzat suficient armata rusă. Scenariu al doilea, descris mai sus – politic hibrid, pe termen scurt – manipularea alegerilor, sprijinirea candidaților pro-ruși, dezinformare, coerciție economică, ample campanii media, lucruri la care, cum spuneam, Moscova e premiantă.
Cine a spus adevărul dintre Ivan sau Recean. Cu ce preţ vinde România energie Republicii Moldova
„Am scăzut în aceşti ani producţia de energie fără să reuşim să punem în loc ceea ce ar fi trebuit să punem. În condiţiile în care s-a schimbat şi mixul de energie şi anume sistemul nostru era gândit pentru un mix de energie care se baza pe producţia continuă în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat destul de mult componentele de energie care înseamnă partea de fotovoltaic şi de eolian. Suntem în situaţia în care, în anumite zile, la preţ, de exemplu, când sunt zilele călduroase, avem un exces de energie şi practic îl exportăm pentru că nu îl poate consuma nimeni în România pentru că n-am făcut stocare. Asta este un element foarte important care trebuie să-l avem în vedere în perioada următoare. Şi pe de altă parte, suntem în situaţia în care importăm în orele de seară de la 19, să spunem, la 21, când este consumul maxim de energie şi, inevitabil, când este consumul mare, imporţi la un preţ mai mare. Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare este să lucrăm pentru a avea un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz suplimentar care se vor exploata din Marea Neagră, să ne folosim fondul de energie, să ne creştem producţia atât pe componenta de gaz, dar şi pe nuclear pentru a avea energie suplimentară şi să lucrăm pe componenta de stocare”, a spus premierul Ilie Bolojan, marţi seara, la Antena 3 CNN. În ceea ce priveşte partea de Republica Moldova, premierul a spus că „există două tipuri de energie pe care o cumperi. Cea care o cumperi prin contracte pe termen lung, aşa cum fac şi societăţile din România, sau cea care o cumperi pe piaţa bursieră. Şi energia, din câte reţin eu, către Republica Moldova se vinde pe două componente. Parte se vinde la preţul fix, care este un preţ avantajos pentru că este preţul standard care se foloseşte peste tot, iar diferenţa care trebuie să o cumpere suplimentar se cumpără la preţul slot, cum se spune la preţul de piaţă în ziua respectivă, care în general este un preţ mai mare. Dar la final se face un mix între aceste preţuri şi iese un preţ bun”. De altfel, pentru Republica Moldova, faptul că România îi asigură energie în condiţiile în care sistemele lor de alimentare sunt direcţionate într-o formă care le duce către Transnistria, deci n-are de unde să se alimenteze, numai faptul că România îi asigură energie la un preţ de piaţă este un lucru foarte important, pentru că n-ar avea de unde să cumpere energie în alte condiţii, din cauza modului în care au fost proiectate reţelele lor de înaltă tensiune, conform spuselor premierului. Astfel, premierul Ilie Bolojan a afirmat că atât Dorin Recean a făcut o afirmaţie corectă, aceea că România ajută Republica Moldova, dar este „foarte cinstit” că nici Bogdan Ivan nu a dezinformat pe nimeni.
Miruță: Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene
Ministrul a participat la semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru înființarea Bursei de Valori de la Chișinău. „Este un proiect strategic, dezvoltat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova, care vine să întărească legătura dintre cele două economii. Ce înseamnă concret? Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene. România contribuie, cu expertiza BVB și cu 30 de ani de lecții învățate, ca acest drum să fie sigur și ireversibil Investitorii privesc cu și mai multă încredere spre Chișinău, iar direcția este clară: integrare economică europeană”, a postat Miruță. „Am înțeles mai bine, de la fața locului, de ce tot mai multe companii vin la Ministerul Economiei din România interesate să investească și în Republica Moldova. Aici se construiește serios, pas cu pas, o economie modernă și deschisă. Rămân un susținător activ al parcursului european al Moldovei. Și sunt mândru că România, prin BVB și prin oameni hotărâți, joacă un rol-cheie în acest proces”, a adăugat acesta.
România a luat măsuri pentru urgentarea controlului la vămile cu Republica Moldova. Dan: Am reușit să scădem la o medie de 30 de minute
Nicușor Dan, președintele României, a declarat duminică seara, la PRO TV Chișinău, că exisă o echipă la nivelul Guvernului României care se preocupă de problema vămilor dintre România și Republica Moldova. Șeful statului a mai adăugat că a România a luat deja câteva măsuri pentru urgentarea controlului în vamă. „S-a mărit programul de lucru în anumite vămi la 24 h. În alte vămi s-a reușit un control comun la frontieră. Cert este că rezultatul este, săptămâna trecută l-am verificat ultima dată, o medie de 30 de minute, deci reușisem să scădem la o medie de 30 de minute pe ambele sensuri, de la două ore înainte. Cred că este rezonabil față de perioada de vacanță pe care o traversăm și am făcut asta aducând mai mulți oameni. Bineînțeles, mai sunt niște investiții de făcut, niște scannere automate care să nu facă vameșul să controleze manual. Suntem pe direcția bună. Există o echipă la nivelul primului ministru al României care se preocupă de problema vămii dintre România și Republica Moldova”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan susține că actuala coaliție funcționează și că sunt șanse extrem-extrem de mici pentru un Guvern PSD-AUR
Întrebat duminică seara la PRO TV Chișinău ce relație are în acest moment cu premierul Ilie Bolojan, președintele Nicușor Dan a precizat că „o relație corectă”. Întrebat dacă actualul Guvern are șanse să reziste până în primăvară, Nicușor Dan a răspuns că „nimic nu e 100% în politică, dar, dacă mă întrebați pe mine, fără discuție”. Mai mult, președintele României a adăugat că „șansele sunt extrem-extrem de mici” pentru un Guvern PSD-AUR. „Imediat după alegerile prezidențiale, noi am avut o chestiune importantă, chestiunea deficitului, și am avut o problemă de credibilitate față de piețele financiare, pentru că mult timp România a promis că face niște lucruri pe care nu le-a făcut. Primul lucru care s-a întâmplat a fost ca toate cele patru partide prooccidentale și minoritățile naționale să formeze o coaliție. Această coaliție funcționează, în sensul că pachetele de măsuri de până acum au trecut de votul Parlamentului. Suntem acum la cele șase pachete din etapa a doua”, a mai spus Nicușor Dan. De asemenea, Nicușor Dan a mai precizat că sprijină „principalele măsuri” ale Guvernului. „Această coaliție a numit un prim-ministru. Evident că în momentul în care trebuie să iei niște măsuri în viteză se întâmplă să mai faci greșeli pe care, dacă sunt, o să le corectăm. Am avut deja două evalurări ale agențiilor de rating care au reconfirmat ratingul nostru. România este pe o line de stabilizare. Fără discuție că pe principalele măsuri există sprijin. Dar, mai important decât sprijinul meu este că ele sunt asumate de partidele din coaliție care au o largă majoritate în Parlament”, a precizat președintele României.