UE pregătește deschiderea a două noi clustere de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova
Ambasadorii statelor membre ale UE au făcut miercuri, 7 octombrie, un nou pas în procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova, pregătind terenul pentru deschiderea, săptămâna viitoare, a două grupuri tematice, așa-numitele „clustere”, din cadrul negocierilor de extindere. Țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană trebuie să se alinieze standardelor blocului comunitar prin implementarea unor reforme, împărțite în șase grupuri tematice, potrivit Kyiv Independent. Pe 7 octombrie, ambasadorii au convenit să avanseze cu cele mai mari două grupuri, „piața internă” și „competitivitatea”, care acoperă domenii largi ale economiei. Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Decizia se aplică și Republicii Moldova, fiindcă Uniunea Europeană a corelat politic procesele de aderare ale celor două țări. În practică, autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să aștepte, după ce Ungaria a blocat candidatura Ucrainei la UE până când Kievul nu a făcut progrese în ceea ce privește drepturile minorității sale de limbă maghiară. Ulterior, după negocieri și discuții, Budapesta și Kievul au ajuns la un acord politic privind drepturile minorităților la începutul acestei veri. Acest lucru a permis deschiderea primelor două grupuri tematice în iunie și iulie, cele referitoare la statul de drept și relațiile externe. Progresele au stagnat însă din nou, după ce Ungaria a cerut Ucrainei să adopte o lege care să pună în aplicare modificările privind educația minorităților naționale, prevăzute în acordul din vară. Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului ucrainean pe 2 octombrie, ceea ce ar fi fost suficient pentru ca ambasadorii UE să poată avansa, însă procesul mai are câteva etape de parcurs. Ultimele măsuri pe care Ucraina la are de luat Mai întâi, Ucraina trebuie să transmită Uniunii Europene o poziție de negociere scrisă. Potrivit informațiilor disponibile, documentul este deja pregătit. Ulterior, un grup de lucru al UE, format din experți tehnici din cele 27 de state membre, trebuie să stabilească poziția comună a blocului. Aceasta trebuie apoi adoptată de ambasadorii și miniștrii celor 27 de state UE. În plus, dacă Parlamentul Ucrainei nu adoptă legea privind minoritățile pe 12 octombrie, reuniunea oficială pentru deschiderea grupurilor tematice, programată pentru ziua următoare, nu va mai putea avea loc. Dacă toate etapele se desfășoară conform planului, UE ar urma să deschidă următoarele două grupuri de negociere cu Ucraina și Republica Moldova în cadrul Conferinței Interguvernamentale de la Luxemburg, pe 13 octombrie. „Conform tratatelor, avem nevoie de două decizii luate în unanimitate: una pentru acordarea statutului de candidat și alta pentru finalizarea procesului”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru Extindere, în cadrul unei discuții cu membri ai Parlamentului European, pe 7 octombrie. „Însă, între aceste etape, avem acum de parcurs 150 de pași, chiar și pentru simpla transmitere a unei scrisori către o țară candidată”, a exclamat indignată comisarul. Dacă totul decurge conform planului, deschiderea celor două grupuri de negociere ar putea permite Ucrainei să beneficieze de noua inițiativă a CE privind „integrarea graduală”, prezentată pe 6 octombrie. Aceasta ar însemna că, pe măsură ce implementează reformele, Ucraina ar urma să înceapă să aibă parte de unele avantaje ale apartenenței la UE.
UE își schimbă regulile înaintea noilor aderări. Ce pregătește pentru Ucraina și Moldova
„Viitorul Europei depinde de alegerile pe care le facem astăzi. Extinderea Uniunii noastre este un imperativ geopolitic. Astăzi, punem bazele pentru a ne asigura că o Uniune mai mare este, de asemenea, una mai puternică: mai reziliente, mai eficiente și ferm ancorate în valorile și normele care ne definesc. Pe măsură ce țările implicate în procesul de aderare avansează pe calea reformelor, UE trebuie să fie pregătită să le primească. Aceasta înseamnă să ne pregătim instituțiile, să ne adaptăm politicile la noile realități și să ne asigurăm că bugetul nostru reflectă ambițiile noastre comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia vrea mai puține decizii luate în unanimitate Una dintre principalele schimbări vizate privește modul în care sunt luate deciziile în interiorul Uniunii. Comisia va continua să susțină trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii-cheie, inclusiv sancțiunile, frauda fiscală și anumite măsuri fiscale din politica energetică. În ceea ce privește procesul de extindere, executivul european propune ca deschiderea grupurilor tematice de negociere și alte decizii intermediare privind aderarea să poată fi aprobate prin majoritate calificată. Scopul este accelerarea negocierilor și reducerea posibilității ca un singur stat membru să blocheze procesul. Noi state membre ar putea primi restricții după aderare Comisia propune și garanții mai stricte pentru viitoarele tratate de aderare, astfel încât statele care intră în UE să respecte și după aderare angajamentele asumate în timpul negocierilor. Perioada în care pot fi aplicate măsuri de protecție în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne ar urma să fie extinsă semnificativ. În cazurile considerate foarte grave, în care un nou stat membru ar încălca valorile fundamentale ale Uniunii, ar putea fi aplicate inclusiv măsuri precum suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. De asemenea, ar putea exista perioade de tranziție pentru libera circulație a lucrătorilor și serviciilor, agricultură, produse sensibile sau accesul la anumite finanțări europene. Un nou stat membru ar putea fi obligat, pentru o perioadă limitată, să nu blocheze aderarea altor țări din cauza unor dispute bilaterale. Ucraina, tratată separat în privința agriculturii Comisia susține că bugetul Uniunii poate absorbi noi state membre fără să renunțe la finanțarea priorităților actuale. În cazul Ucrainei, însă, Bruxelles-ul consideră că ar fi necesare reguli speciale din cauza dimensiunii și productivității sectorului agricol ucrainean. Acordurile de aderare ar trebui să limiteze semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piața europeană pentru anumite produse agricole sensibile, potrivit Comisiei. În paralel, Ucraina ar urma să fie sprijinită pentru a-și recâștiga accesul la piețele tradiționale de export din afara Uniunii Europene. Țările candidate ar putea intra treptat în politicile UE Comisia propune și aprofundarea integrării statelor candidate înainte ca acestea să devină oficial membre ale Uniunii. Acestea ar putea participa mai devreme la unele politici europene în domenii strategice precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea. Participarea ar urma să fie condiționată de îndeplinirea criteriilor stabilite de Bruxelles, ar fi bazată pe merite și ar putea fi retrasă dacă reformele sunt inversate. Comisia intenționează să organizeze dialoguri anuale cu statele candidate pentru evaluarea progreselor și identificarea domeniilor în care integrarea poate fi accelerată. Foi de parcurs pentru Moldova și Ucraina În cadrul pachetului de extindere din 2026, Comisia Europeană urmează să prezinte foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, cu condiția ca aceste state să mențină ritmul reformelor. Documentele vor fi corelate cu pregătirile interne ale Uniunii Europene, astfel încât negocierile de aderare să avanseze în paralel cu reformele instituționale și bugetare necesare în interiorul UE. Pachetul prezentat de Comisie va intra acum în discuțiile dintre statele membre, inclusiv în cadrul Consiliului European din octombrie, iar Parlamentul European și Consiliul UE vor analiza modificările instituționale și operaționale necesare pentru următoarele extinderi.
Prognoza meteo până la finalul lunii septembrie. Vremea se schimbă radical
Toamna începe să își facă simțită prezența în România. După temperaturile ridicate, de vară, de până acum, urmează o răcire treptată, care va deveni tot mai evidentă la finalul lunii septembrie. Administrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza pentru perioada 14–27 septembrie, iar diferențele de temperatură vor fi importante în unele zone ale țării. Ploile vor reveni în majoritatea regiunilor, iar la munte cantitățile de apă pot depăși izolat 20–25 l/mp. Transilvania Până în data de 17 septembrie, vremea se va încălzi treptat. Media valorilor diurne va crește de la 22 de grade, până la 27 de grade și se va menține în jurul acestei valori până spre finalul primei săptămâni. În același interval și valorile nocturne vor crește treptat, iar media regională a acestora va ajunge de la 9 grade, la 11 grade. În a doua jumătate a intervalului, valorile termice vor fi în scădere treptată, astfel că media regională a maximelor va ajunge la 22 de grade, iar a minimelor la 7 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în a doua jumătate a intervalului când izolat vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate (izolat peste 15-20 l/mp). Banat Prima săptămână din interval va fi caracterizată de alternanțe termice. La început, vremea se va încălzi treptat, media maximelor va crește de la 25 de grade, până la 30 de grade (în data de 17 septembrie), iar a minimelor de la 10 grade, spre 14 grade. În a doua jumătate a intervalului, valorile termice vor fi în scădere treptată, astfel că media regională a maximelor va ajunge la 25 de grade, iar a minimelor la 10 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în intervalul 18-22 septembrie când izolat vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate (izolat peste 15-20 l/mp). Crișana La începutul intervalului, vremea se va încălzi treptat, iar media valorilor diurne va crește de la 24 de grade, până spre 29 de grade (în data de 17 septembrie). Ulterior, până la sfârșitul intervalului, valorile termice maxime vor fi în sădere, iar media acestora va ajunge din nou în jurul a 24 de grade. Valorile termice nocturne vor crește treptat până în jurul datei de 19 septembrie, iar media acestora va ajunge de la 10 grade, spre 13 grade. După această dată, până la sfârșitul intervalului, temperaturile minime vor fi în scădere treptată până la medii în jurul a 10 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în intervalul 18-25 septembrie când izolat vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate (izolat peste 15-20 l/mp). Maramureș La începutul intervalului, vremea se va încălzi treptat, iar media valorilor diurne va crește de la 23-24 de grade, până spre 28 de grade (în data de 17 septembrie). Ulterior, până la sfârșitul intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere, iar media acestora va ajunge în jurul a 22 de grade. Valorile termice minime vor crește treptat până spre finalul primei săptămâni, iar media acestora va ajunge de la 8-9 grade, spre 13 grade. Ulterior, până la sfârșitul intervalului, temperaturile minime vor fi în scădere treptată până la medii în jurul a 8 grade. Probabilitatea de ploaie va fi în creștere după data de 19 septembrie, când izolat vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate (izolat peste 15-20 l/mp). Moldova Până în data de 17 septembrie, media valorilor diurne va fi în creștere de la 21-22 de grade, spre 26 de grade, valoare ce se va menține până la finalul primei săptămâni. Ulterior, până la sfârșitul intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere, iar media acestora va coborî spre 20-21 de grade. Valorile termice nocturne vor crește treptat până în jurul datei de 20 septembrie, iar media acestora va ajunge de la 10-11 grade, spre 13 grade. În a doua săptămână, temperaturile minime vor fi în scădere treptată, iar media acestora va ajunge până la 9 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în a doua jumătate a intervalului când izolat vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate (izolat peste 15-20 l/mp). Dobrogea În prima jumătate a intervalului, vremea se va încălzi treptat, iar media valorilor diurne va crește de la 23 de grade, până spre 26 de grade. Ulterior, până la sfârșitul intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere, iar media acestora va ajunge în jurul a 22 de grade. Valorile termice nocturne vor crește treptat până în jurul datei de 20 septembrie, iar media acestora va ajunge de la 11-12 grade, spre 16 grade. După această dată, până la sfârșitul intervalului, temperaturile minime vor fi în scădere treptată până la medii în jurul a 13 grade. Vor fi posibile ploi mai ales în a doua săptămână din interval, dar probabilitatea mai mare va fi în jurul datei de 22 septembrie. Muntenia Până în data de 17 septembrie, media valorilor diurne va fi în creștere de la 24-25 de grade, spre 28 de grade, valoare ce se va menține până la finalul primei săptămâni. Apoi, până la sfârșitul intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere, iar media acestora va coborî spre 23-24 de grade. Valorile termice nocturne vor crește treptat până în jurul datei de 20 septembrie, iar media acestora va ajunge de la 11 grade, spre 14 grade. În a doua săptămână, temperaturile minime vor fi în scădere treptată, iar media acestora va ajunge până la 10-11 grade. Vor fi posibile ploi mai ales în a doua săptămână din interval, dar probabilitatea mai mare va fi în jurul datei de 22 septembrie când și cantitățile de apă estimate vor fi mai însemnate (în jurul a 15-20 l/mp). Oltenia În prima jumătate a intervalului, vremea se va încălzi treptat, iar media valorilor diurne va crește de la 26 de grade, până spre 29 de grade. Până la sfârșitul intervalului, valorile termice maxime vor fi în scădere, iar media acestora va ajunge în jurul a 24 de grade. Valorile termice minime vor crește treptat până în jurul datei de 20 septembrie, iar media acestora va ajunge de la 11-12 grade, spre 14 grade. După această dată, până la sfârșitul
Nicușor Dan, mesaj de Ziua Limbii Române: Pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis luni un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române, precizând că limba și cultura română trebuie să fie sărbătorite în cel mai bun mod și că, începând din acest an, ziua este marcată împreună în România, Republica Moldova și Ucraina. „Astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române, într-un moment cu o semnificație aparte: pentru prima dată aniversăm împreună în trei țări, România, Republica Moldova și Ucraina”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a declarat că „protejarea drepturilor românilor de pretutindeni și promovarea limbii și culturii noastre rămân obiective esențiale ale statului român dincolo de granițe”. Despre limba română, Nicușor Dan a precizat că rolul său este foarte important în păstrarea legăturilor istorice și culturale dintre comunitățile românești. „Suntem uniți de acest liant valoros al limbii române, care ne ancorează în istorie și ne deschide viitorul. La mulți ani Limbii Române și tuturor celor care o vorbesc, o scriu și o păstrează vie!”, a mai transmis președintele României. Ziua Limbii Române este sărbătorită anual pe data de 31 august. În acest an, Ucraina marchează oficial pentru prima dată această zi, după ce președintele Volodimir Zelenski a semnat decretul privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.
Dronă căzută pe traseul Chișinău-Basarabeasca din Moldova
Poliția din Republica Moldova a fost sesizată, joi dimineață, de un cetățean care a observat un obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău – Basarabeasca. ”Cu puțin timp în urmă, Poliția a fost sesizată de către un cetățean despre prezența unui obiect zburător căzut la sol în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca. La fața locului s-au deplasat imediat polițiștii, care au identificat obiectul indicat și securizeazǎ perimetrul. Specialiștii urmează sǎ examineze obiectul pentru a stabili proveniența, tipul și circumstanțele în care acesta a ajuns în zonă. Poliția va reveni cu informații suplimentare după finalizarea verificărilor. Îndemnăm cetățenii să evite apropierea de obiecte similare și să anunțe imediat autoritățile prin intermediul Serviciului 112”, a anunțat poliția din Republica Moldova. Spațiul aerian al R. Moldova, survolat ilegal de cinci drone într-o singură noapte Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat neautorizat de cinci drone în cursul nopții trecute, pe fondul atacurilor aeriene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, aartă presa de peste Prut. Unele au zburat și câte 12 minute deasupra R. Moldova, însă toate s-au întors în Ucraina. Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, incursiunile au fost monitorizate în strânsă colaborare cu partenerii internaționali, notează radiomoldova.md.
Atac rusesc la granița cu Republica Moldova. Un punct de frontieră a fost închis
„Rusia a atacat noaptea trecută punctul internațional de trecere rutieră Vinogradovca, de la granița cu Moldova, cu drone de atac Shahed. Infrastructura acestuia a fost avariată în urma atacului. Pompierii au reușit să țină incendiul sub control”, relatează Ukrainska Pravda. Trecerea persoanelor și a vehiculelor prin punctul de frontieră a fost suspendată. Polițiștii de frontieră ucraineni au informat partea moldoveană, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Ce a transmis Poliția de Frontieră a Moldovei Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a informat că, în jurul orei 03:18, a fost anunțată de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei că punctul de trecere Vinogradovka a fost atacat la ora 02:55 cu o dronă de tip Shahed. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime. Ulterior, în jurul orei 03:49, patrula staționară din cadrul punctului de trecere Vulcănești a observat alte două explozii produse de drone Shahed pe teritoriul punctului de trecere ucrainean Vinogradovka. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, iar în urma atacului punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat. În aceste condiții, activitatea punctului de trecere Vulcănești (Republica Moldova) – Vinogradovka (Ucraina) a fost sistată. Poliția de Frontieră a mai precizat că, la ora 02:51, Serviciul Operațiuni Aeriene al Armatei Naționale a informat autoritățile despre o dronă care se deplasa dinspre Ucraina către Republica Moldova, în regiunea Vulcănești, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera de stat. La ora 03:47, autoritățile au comunicat că aparatul de zbor dispăruse de pe radarele ucrainene în apropierea localității Vlădiceni din Ucraina. La ora 03:52, a fost semnalată o altă dronă în regiunea Vulcănești, la aproximativ 18 kilometri de frontiera Republicii Moldova. La ora 04:18, autoritățile ucrainene au confirmat că aceasta a fost doborâtă. Până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație. Poliția de Frontieră, împreună cu celelalte autorități, monitorizează situația și menține legătura cu autoritățile competente din Ucraina. Cetățenii sunt îndemnați să se adăpostească în spații sigure în cazul în care aud zgomote specifice dronelor sau explozii și să urmărească informațiile transmise de autorități.
Franța și Germania propun o nouă cale de integrare în UE pentru Moldova și Balcanii de Vest
Planul urmărește să dea un „nou dinamism” extinderii europene Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate. Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare. „Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal. Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE „Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere. „Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german. Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții. Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii. În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.
Invitație deschisă: UE, pregătită să avanseze în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ce s-a schimbat la Bruxelles
Anunț important venit de la Bruxelles: Uniunea Europeană a deschis calea pentru reluarea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Până în prezent, aceste discuții au fost blocate de un veto exprimat de Ungaria. Reprezentanții celor 27 de state și-au dat acordul preliminar pentru deschiderea oficială a unui prim set de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „O etapă importantă pe calea integrării europene” Potrivit unui oficial al președinției cipriote a Consiliului UE, a fost marcată „o etapă importantă pe calea lor de integrare europeană”. Ucraina, aflată în plin război cu Federația Rusă, dorește să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Fostul premier maghiar Viktor Orban s-a opus continuării procesului de discuții. Deși nu era vizată de acest veto, Republica Moldova a fost cuplată cu Ucraina, astfel că, de facto, s-au sistat și negocierile cu autoritățile de la Chișinău. Condusă acum de pro-europeanul Peter Magyar, Ungaria a indicat că își ridică vetoul, deschizând calea pentru reluarea oficială a negocierilor. Aceasta ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni ministeriale a celor 27 la Luxemburg. Cei 27 vor decide deschiderea acestui prim grup de capitole de negocieri, un „cluster” în limbajul de la Bruxelles. Există șase în total, care acoperă toate subiectele ce trebuie finalizate pentru ca o țară să se poată integra fără probleme în Uniunea Europeană. Ambasadorii celor 27 mai trebuie, până atunci, să pună la punct câteva detalii tehnice înainte ca drumul să fie complet liber, au subliniat diplomații. Peter Magyar, acord cu Ucraina Peter Magyar a salutat un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare care trăiește în Ucraina. Acesta era un măr al discordiei de ani de zile între cele două țări. Când acordul va fi confirmat și de Volodimir Zelenski, liderul ungar s-a declarat pregătit să accepte deschiderea oficială a acestui prim „cluster”. Cu toate acestea, drumul până la aderare rămâne plin de obstacole pentru Ucraina și Republica Moldova. La sfârșitul lunii aprilie, liderii UE au temperat entuziasmul pentru o aderare rapidă a celor două state. „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”, a rezumat cancelarul german Friedrich Merz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina”. Moscova refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului Noapte de teroare în Ucraina, la o săptămână de la amenințările Kremlinului. Bilanțul tragic a ajuns la 17 decese și peste 100 de răniți Fost consilier de la Casa Albă: Barack Obama era pregătit să intre în război cu Rusia pentru statele baltice, dar nu pentru Ucraina
Maia Sandu comentează dezastrul lăsat în urmă de ploile torențiale din ultimele zile: Au fost distruse drumuri, blocate trenuri
Maia Sandu a reacționat după dezastrul lăsat în urmă de ploile torențiale care în ultimele zile au lovit și Republica Moldova. Președintele de la Chișinău a cerut Guvernului să acorde sprijin populației afectate. Într-o postare pe Facebook, Maia Sandu spune că „situația rămâne complicată”. Ea se declară solidară cu „familiile care trec prin acest necaz”. Sandu: „Ultimele 24 de ore au fost foarte complicate” „Ultimele 24 de ore au fost foarte complicate pentru țara noastră. Ploile torențiale au afectat grav zeci de localități, în special în raioanele Călărași și Ungheni. Au fost distruse drumuri, blocate trenuri, sunt inundate gospodăriile oamenilor. Digul din Hîrjauca s-a rupt sub presiunea apei și a inundat localitățile învecinate. Trei trenuri au fost oprite temporar, însă autoritățile au reușit să reia circulația și toți pasagerii să ajungă în siguranță. Mai multe localități au rămas fără energie electrică și se lucrează continuu pentru a stabiliza sistemul. Suntem alături de comunitățile care au avut de suferit, toate instituțiile s-au mobilizat pentru a lichida consecințele calamităților și a acorda ajutorul necesar. Le mulțumesc tuturor celor care au muncit toată noaptea și continuă să ofere sprijin – salvatori și pompieri IGSU, polițiști, drumari, angajați ai CFM, medici, energeticieni. Îi mulțumesc fiecărui om care sare la nevoie. Situația rămâne complicată și e nevoie de intervenții continue pentru a proteja viața oamenilor și a readuce siguranța și normalitatea în localitățile afectate. Solicit Guvernului și ministerelor responsabile să ia toate măsurile necesare, să evalueze pagubele și să vină cu sprijin acolo unde situația este gravă. Suntem alături de familiile care trec prin acest necaz. Cu solidaritate, intervenții rapide și măsuri de sprijin, vom trece împreună de acest moment dificil. Dragi cetățeni, să avem grijă de copii, de vârstnici, de cei mai vulnerabili, să ne asigurăm că cei din jurul nostru sunt la adăpost și în siguranță”, a scris Maia Sandu pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce a răspuns Maia Sandu, întrebată dacă unirea cu România reprezintă „un plan B pentru integrarea în UE” Maia Sandu, întrebată dacă poate deveni într-o zi președinta României: „Vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță”
Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision: Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane
Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul trei în finala Eurovision cu piesa „Choke Me”. România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova, însă publicul din Moldova i-a acordat punctajul maxim, 12 puncte. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. „Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici. Felicitări, Satoshi și întregii echipe care au deschis Eurovisionul așa cum nu se putea mai bine. O să ne fie dor de voi, dar noroc că suntem vecini și ne putem vizita des”, a adăugat artista. Satoshi: „Nu alimentați ura” Mesajul Alexandrei Căpitănescu vine după ce Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, a făcut duminică un apel la calm. Satoshi s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12 puncte. „Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul pe Instagram. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit punctajul maxim. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a transmis Satoshi. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris reprezentantul Republicii Moldova.