Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente
Moneda euro se tranzacționa, luni, 4 aprilie, la orele dimineții, la 5.1939 lei, potrivit Bloomberg. Acestă situație ar urma să aibă un impact major asupra românilor. Creditele la bănci, dar și facturile la utilități ar urma să crească semnificativ. O valoare a monedei euro de 5,1939 lei prevestește un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import vor suferi majorări de preț. Spre exemplu, la 1 EUR = 5,09 RON, o rată de 500 de euro înseamnă 2.545 RON Pentru 1 euro, calculat la cursul de 5,19, o rată de 500 de euro înseamnă 2.595. Joi, 30 aprilie, moneda euro a urcat până la 5,1952 de lei, după ce deschisese ziua la 5,1005 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. România, cea mai slabă evoluție din regiune Comparativ cu monedele din regiune, leul a avut cea mai slabă performanță în ultimele zile. În timp ce zlotul polonez și coroana cehească au rămas relativ stabile, fără variații semnificative, euro a scăzut chiar cu 0,45% față de forintul maghiar în sesiunea de joi. De la finalul lunii februarie, moneda europeană a crescut cu aproximativ 1,9% față de leu, în timp ce avansul este mai redus în raport cu alte valute din regiune: 0,9% față de zlot și 0,6% față de coroana cehească. În cazul forintului, evoluția a fost diferită. După o depreciere de 3-4% în martie, moneda maghiară a recuperat puternic în luna aprilie, astfel că euro este acum în scădere cu 3,6% față de nivelul de la finalul lunii februarie. Prognoze prudente ale băncilor Marile instituții financiare estimează un curs mai ridicat pentru perioada următoare, însă aceste prognoze ar putea fi ajustate după turbulențele recente. UniCredit estimează un curs de 5,17 lei/euro la finalul acestui an și 5,25 lei/euro la finalul lui 2027. Cum se împarte răspunderea pentru programul SAFE, între omul de încredere al lui Bolojan, consilierul economic al lui Nicușor Dan și tabăra USR. Armata, principalul beneficiar al programului gigant de înarmare, a fost aproape exclusă din discuții Radu Oprea spune cum s-au risipit 200 de milioane de euro din PNRR: „Nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior” Aproape 8 miliarde de euro a pierdut România de când “salvatorii” au preluat puterea. USR, care a scris PNRR în Guvernul Cîțu, nu l-a putut implementa când a revenit la conducere, în Guvernul Bolojan
Când ar putea adopta România euro
Adoptarea monedei europene reprezintă un obiectiv strategic pe agenda publică a țării. Adoptarea monedei euro ar reduce riscul derapajelor de politică economică și ar susține continuitatea reformelor, subliniază Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. Potrivit oficialului BNR, aderarea României la zona Euro ar marca trecerea de la statutul de economie care face eforturi pentru menţinerea convergenţei la cel de participant deplin la mecanismele decizionale ale cadrului economic european. Leonardo Badea / Mediafax Foto, Andreea Alexandru Se reduce riscul derapajelor economice și se accelerează reformele „Într-un context caracterizat de numeroase constrângeri şi de volatilitate ridicată, obiectivul adoptării monedei unice reduce riscul derapajelor de politică economică şi susţine continuitatea reformelor. Acest obiectiv poate structura o foaie de parcurs clară pentru consolidarea echilibrelor interne şi externe, favorizând o convergenţă sustenabilă. Un efect esenţial al acestui proces este ancorarea aşteptărilor investitorilor. Angajamentul credibil faţă de integrarea monetară transmite semnalul că România îşi asumă un parcurs predictibil, bazat pe stabilitate şi disciplină economică. Adoptarea ar avea efecte favorabile din perspectiva fluxurilor de capital străin”, a declarat pentru DigiEconomic prim-viceguvernatorul BNR. Prim-viceguvernatorul BNR a oferit exemplul Croației, o țară în care procesul de adoptare a monedei a avansat substanțial, pe fondul majorității politice coerente. Dubrovnik, orașul croat de la malul mării, considerat constant unul dintre cele mai bune din lume „În Croaţia, adoptarea euro a fost susţinută printr-un angajament instituţional clar şi continuu, reflectat inclusiv în parcursul etapizat: ajustarea macroeconomică, intrarea în ERM II, asumarea Uniunii Bancare. Acest lucru a permis menţinerea direcţiei strategice indiferent de fluctuaţiile conjuncturale”, subliniază Badea. În cazul României, un astfel de proiectmajor poate fi realizat doar cu suportul majorității din Parlament. Astfel, este implicată nevoia de strategie pe termen lung, care să rămână pe agenda publică a țării indiferent de clasa politică de la guvernare. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro Condițiile adoptării euro sunt următoarele: consolidare fiscală menţinerea stabilităţii macroeconomice reforme structurale participarea la mecanismele europene premergătoare adoptării euro. Ce avantaje ar avea România dacă ar adera la Zona Euro Leonardo Badea mai arată că beneficiile adoptării euro nu se opresc la eliminarea riscului valutar și la scăderea costurilor de finanțare, ci implică o integrare mai profundă a sistemului financiar românesc în arhitectura europeană. „Participarea deplină la mecanismele Uniunii Economice şi Monetare consolidează rezilienţa sectorului financiar şi sporeşte eficienţa alocării capitalului”, mai afirmă Badea. În cazul companiilor, adoptarea monedei unice are ca efect un acces mai facil şi mai ieftin la finanţare pentru investiţii. Pentru populaţie, aduce condiţii mai favorabile de creditare, așadar o creştere a bunăstării. AUTORUL RECOMANDĂ Aderarea Bulgariei la zona euro are semne bune: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric Nicușor Dan fixează un obiectiv ambițios, aderarea la Euro: „România trebuie să se integreze în economia europeană”
De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul. „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Când poate trece România la euro? Exemplele Croației și Bulgariei
Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Însă, țara vecină a fost devansată, în ianuarie 2023, de Croația, țara din fosta Iugoslavie a cărei economie este dependentă de turism, trecerea la euro fiind un pariu câștigat. Ce se întâmplă, însă, cu România? În ce orizont de timp ne-am putea aștepta ca și țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență pentru a trece la moneda europerană? Țara noastră a ratat o șansă uriașă în 2015, care ne-ar fi scutit de austeritarea de acum, apreciază specialiștii. Potrivit experților economici, decidenții nu au posibilitatea obiectivă – date fiind cifrele crizei economice – și nici nu au interes deocamdată să accelereze trecerea la euro, proces din care economia României ar avea numai de câștigat. Populația s-ar bucura de credite de 3 ori mai ieftine, ca în Bulgaria. Mai mult, ne putem aștepta ca, după modelul Ungariei, și Bulgaria să ne fure potențiali investitori strategici. Cel mai optimist scenariu este 2028 ca an de trecere a țării la moneda euro. Moneda euro a bulversat Bulgaria și a adus scumpiri semnificative Așa cum a scris Gândul, trecerea la euro a venit cu multe provocări în țara vecină. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând din Bulgaria. Clienților care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară clasică. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monede a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Sursa foto: Profimedia Economia Croației a evoluat spectaculos în 3 ani de la trecerea la euro Fix acum 3 ani, la 1 ianuarie 2023, și Croația trecea oficial la moneda euro. Tot în 2023, oamenii s-au bucurat că ţara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, la un deceniu de la integrarea în Uniunea Europeană. Catedrala din Zagreb / foto: Envato Moneda croată kuna, introdusă în circulaţie după câştigarea independenţei, în anii ’90, şi-a pierdut valabilitatea în favoarea monedei europene. Scepticismul iniţial al croaților a dispărut între timp, și s-a dovedit că adoptarea euro a stimulat puternic turismul, domeniu cu o contribuție majoră la PIB-ul țării. Însă, la fel ca în Bulgaria, în etapa inițială a adoptării monedei europene, prețurile la raft au crescut. Adrian Negrescu: Trecerea la euro aduce bunăstare. Bulgarii se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin ca românii Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu salută trecerea Bulgariei la euro, demers în care vede o șansă extraordinară pentru dezvoltarea economică a țării vecine. Trecerea la euro ar fi un câștig extraordinar pentru țara noastră, însă în prezent România nu întrunește condițiile de convergență, mai ales în contextul inflației uriașe și a crizei economice de proporții, care va continua și în 2026. În cel mai optimist scenariu, România are șanse abia în 2028 să facă trecere la moneda UE. În plus, nici politicienii nu doresc să accelereze pașii în această direcție, fiind mai degrabă interesați de aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). În primul rând, observă cunoscutul economist, scumpirea produselor din Bulgaria este o etapă temporară, provizorie, care cu siguranță va înceta la un moment dat. Însă, pe termen mediu și lung, economia țării vecine se va bucura de efecte indiscutabil pozitive, de la ieftinirea creditelor la stabilitatea economică și atragerea de investiții strategice ale unor cunoscute multinaționale. Trecerea la euro va aduce, pe termen mediu și lung, numai bunăstare. Bulgarii vor avea acces la joburi mai bine plătite, în condițiile în care aderarea la euro atrage investitorii ca un magnet, și la credite de 3 ori mai ieftine decât cele din România. Pe de altă parte, nu vor mai avea surprize de ordin fiscal cum se întâmplă în România, în sensul că administrația fiscală a statului bulgar va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Nu vor mai crește taxele ca în România, de ce? Pentru că euro aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și îți aduce investiții. România privește cu invidie, cu jind în momentul de față, la Bulgaria. Da, pe termen scurt e o creștere de prețuri la raft, dar este o scumpire conjuncturală prin care au trecut toate țările în momentul în care au aderat la euro. Probabil se va tempera pe măsură ce bulgarii se vor obișnui cu noul sistem. Comercianții bulgari vor fi nevoiți să scadă prețurile, altfel rămân cu marfa nevândută, căci puterea de cumpărare a bulgarilor e extrem de redusă. Bulgaria ne va fura potențialii investitori, după modelul Ungariei. 2028, anul în care putem începe să sperăm la euro Economistul mai observă că vecinii de la sud se vor bucura de credite mult mai ieftine, ca o consecință directă a trecerii la moneda UE, spre deosebire de România, care va rămâne la credite cu dobânzi mari. Mai grav însă, avertizează Negrescu, țara noastră are nevoie de investiții strategice ca de aer și de infuzie de capital (la un record minim istoric în 2024), iar acestea ar putea lua calea Bulgariei. După cum a scris Gândul, România a pierdut în ultimii ani investiții străine directe, de miliarde de euro, în favoarea Ungariei. Însă, pentru bulgari, dincolo de acest efect inevitabil, perspectivele sunt pozitive. Luați în calcul măcar că se vor ieftini creditele, se vor împrumuta de 3 ori mai ieftin decât românii. Euro aduce stabilitate, coerență, predictibilitate financiară și investitții. Noi doar visam la un asemenea obiectiv. Avem o inflație uriașă, cea mai mare din Europa, iar taxele și impozitele au crescut exponențial. Politicile fiscale ale guvernului sunt devastatoare. Datoria publică a atins 60% din PIB. România are nevoie urgentă de investiții private, dar gândiți-vă că marii investitori se vor orienta spre Bulgaria, care va atrage investiții greenfield, cele care creează
Noile prețuri ale vinietei, după ce Bulgaria a aderat la moneda euro. Ce trebuie să știe românii care merg în vacanță sau tranzitează țara vecină
Bulgaria a intrat în zona euro, de la 1 ianuarie 2026, astfel că și vinieta va fi plătită în moneda europeană. Vinieta este necesară pentru utilizarea rețelei de drumuri cu plată din Bulgaria și poate fi cumpărată online, inclusiv cu afișarea prețurilor în euro, potrivit Mediafax. În contextul trecerii la moneda euro, autoritățile bulgare au prezentat deja prețurile vinietelor. Conversia în euro se bazează pe cursul fix stabilit pentru trecerea de la leva la euro (1 EUR = 1,95583 BGN), potrivit informațiilor de pe platforma oficială dedicată adoptării monedei unice. FOTO – Caracter ilustrativ Pentru autoturisme (până la 3,5 t), prețurile oficiale ale vinietei electronice sunt: Vinietă de weekend: 5,11 euro (valabilă vineri de la 12:00 până duminică la 23:59) 7 zile: 7,67 euro 1 lună: 15,34 euro 3 luni: 27,61 euro 1 an: 49,60 euro Cât ar însemna în lei (orientativ): la cursul BNR din 31.12.2025 (1 EUR = 5,0985 lei), vinieta de weekend ar fi aproximativ 26,05 lei, cea de 7 zile 39,11 lei, iar cea lunară 78,21 lei (sumele pot diferi în funcție de cursul aplicat de bancă la plata cu cardul). FOTO – Caracter ilustrativ Ce tip de vinietă să alegi, în funcție de tranzit Tranzit rapid (dus-întors într-un weekend): de multe ori ajunge vinieta de weekend (dar ai grijă la intervalul fix de valabilitate: începe vineri la 12:00). Sejur de 7–10 zile (vacanță la mare / drum spre Grecia + întoarcere): de regulă, cea mai practică este vinieta de 7 zile sau de 1 lună dacă depășești o săptămână. Mai multe ieșiri în Bulgaria într-un an (city-break-uri, Grecia de mai multe ori): merită vinieta anuală.
România, tot mai aproape de moneda EURO?! Oficial BNR: La sfârșitul anului vom dispune de întreaga tehnologie necesară tipăririi bancnotelor euro
România va avea, până la finalul acestui an, toată tehnologia necesară pentru tipărirea bancnotelor euro, anunță Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. „În ceea ce privește procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroși să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârșitul acestui an, în urma unor investiții ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puțin”, spune oficialul BNR El a precizat că investițiile au inclus prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru creșterea durabilității matrițelor. Producția efectivă depinde însă de acreditări și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. „Desigur, producția efectivă va fi condiționată de obținerea acreditărilor necesare și de evoluții pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiția de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanțiale. În ceea ce privește designul, monedele euro au o față comună, valabilă pentru toate statele membre, și una specifică țării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma și respecta toate recomandările și cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru fața specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin”, adaugă Popa pentru Agerpres. România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro Este concluzia Comisiei Europene, în urma evaluării privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă şi luând în considerare factorii relevanţi suplimentari pentru convergenţa şi integrarea economică, potrivit unui comunicat publicat în iunie 2024 de Executivul comunitar. Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro, potrivit informațiilor Digi 24. Acestea sunt cele şase state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro. Mai exact, Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung. Foto: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Bulgaria ar putea adera la zona euro în 2026. Președintele țării e reticent și cere un referendum național. Reacția dură a premierului Jeliazkov
Bulgaria este tot mai aproape de a deveni al 21-lea stat membru al zonei euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Cu toate astea, președintele bulgar este reticent și cere un referendul național. Premierul reacționează dur la „fricile” prezidențiale. Potrivit unei analize publicate de Politico, oficialii bulgari se așteaptă ca Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană să aprobe aderarea țării la moneda unică europeană, într-un raport care va fi publicat săptămâna viitoare. Aderarea la zona euro ar marca o etapă importantă în integrarea europeană a Bulgariei, susțin autoritățile de la Sofia. Potrivit fostului vicepremier Atanas Pekanov, adoptarea euro ar „întări suveranitatea Bulgariei” și i-ar permite țării să participe la procesul decizional din cadrul Băncii Centrale Europene. Experții economici subliniază că trecerea la euro va stimula relațiile comerciale cu celelalte state din Uniunea Europeană, va reduce costurile de tranzacționare și va atrage investiții. Totodată, influența Bulgariei în instituțiile europene va crește odată cu participarea directă în politicile monetare ale zonei euro. Temeri privind creșterea prețurilor Cu toate acestea, nu lipsesc vocile critice. Analiștii avertizează că introducerea euro ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor, mai ales în faza inițială a tranziției. Acest fenomen a fost observat și în alte state care au adoptat euro, precum Slovacia, Estonia sau Lituania. Potrivit experților, efectele vor fi resimțite mai puternic în zonele rurale, unde populația are venituri mai mici și acces redus la alternative comerciale. Prețurile bunurilor de bază, precum legumele sau produsele alimentare esențiale, ar putea înregistra creșteri vizibile. Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat în luna mai că dorește organizarea unui referendum pentru amânarea aderării la zona euro. Totuși, ideea are șanse reduse de reușită, întrucât Curtea Constituțională ar putea respinge inițiativa. Radev a criticat în trecut deciziile Curții, acuzând lipsa de imparțialitate. Premierul Rossen Jeliazkov a respins ideea unui astfel de referendum, afirmând că o asemenea dezbatere publică „manipulează oamenii și bagă frica în ei”, în condițiile în care adoptarea monedei euro ar aduce beneficii competitivității economiei. Inflația, criteriu esențial pentru aderare Pentru a intra în zona euro, Bulgaria trebuie să respecte criteriul stabilit de UE privind inflația. Rata medie anuală a inflației, între aprilie 2024 și aprilie 2025, trebuie să fie cu cel mult 1,5% mai mare decât cea din cele trei state membre cu cea mai mică inflație. În prezent, aceste state sunt Irlanda (1%), Italia (1,4%) și Luxemburg (1,6%). Deși Bulgaria a reușit să reducă inflația de la 4,7% în 2023 la 2,6% în 2024, prognozele arată o creștere până la 3,6% până la finalul anului, din cauza majorării TVA aplicat mai multor bunuri. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Ratele la bancă ar putea crește pentru toți românii, pentru că în acest an moneda euro poate să depășească pragul de 5 lei în acest an
Ratele bancare vor crește pentru toți românii pentru că moneda euro ar putea depăși pragul de 5 lei în acest an. Se vor scumpi atât importurile, implicit alimentele, băuturile, cât și chiriile. Tot mai mulți experți în piața financiară avertizează că leul va pierde în acest an teren în fața euro. Creșterea valorii euro va duce implicit la creșterea prețurilor, informează Digi 24, care precizează că raportul CFA România, Organizația Profesioniștilor în Investiții, arată că în următoarele șase luni moneda euro ar putea ajunge la 5,03 lei, iar în 12 luni la 5,10 lei. Astfel, creșterea rapidă a monedei euro va afecta nivelurile ratelor bancare, prețul mașinilor și al apartamentelor. Dacă ne uităm la inflație, aceasta rămâne ridicată și, conform prognozei Băncii Naționale a României (BNR), în vara acestui an ar putea ajunge la 5,3%, ceea ce înseamnă o creștere ușoară față de acum. Cu acest procent, în medie vor crește și prețurile, fie că vorbim de fructe, legume, carne, servicii, transport și chirii. De exemplu, o inflație de 5,3% înseamnă că o chirie de 2.000 lei ar putea crește cu 106 lei, iar prețul unui kilogram de carne de porc ar putea crește cu mai mult de 2 lei. Moneda euro se tranzacționează astăzi, potrivit BNR, la valoarea de 4,97 lei, valoare care este în creștere față de cea înregistrată marți. Sursa Foto – caracter ilustrativ: Mediafax Foto Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele