Google luptă să nu fie destructurată: riscă să piardă Chrome și controlul global asupra căutărilor online
Gigantul american Google se află în fața uneia dintre cele mai dure confruntări juridice din istoria sa. După ce a fost găsit vinovat de practici anticoncurențiale pe piața motoarelor de căutare online, compania din Mountain View încearcă să evite o măsură extremă: destructurarea parțială a imperiului său digital. Într-o ultimă pledoarie susținută pe 30 mai în fața unui judecător federal din Washington, reprezentanții Google au încercat să convingă instanța că o decizie radicală ar putea avea efecte nedorite, atât pentru consumatori, cât și pentru ecosistemul tehnologic global. Procesul este rezultatul unei anchete de amploare declanșate de Departamentul Justiției din SUA, care acuză Google că a abuzat de poziția sa dominantă pentru a-și consolida monopolul pe piața căutărilor online. Printre măsurile cerute de autorități se numără separarea forțată a browserului Chrome de companie, interzicerea acordurilor de exclusivitate cu producători de telefoane mobile și obligarea Google să partajeze datele utilizate pentru generarea rezultatelor din motorul său de căutare. Guvernul american cere o despărțire forțată de Chrome și sfârșitul înțelegerilor cu Apple În centrul litigiului se află strategia prin care Google și-a asigurat poziția privilegiată de motor de căutare implicit pe majoritatea dispozitivelor mobile. Departamentul de Justiție a dezvăluit că Google plătește anual peste 20 de miliarde de dolari către Apple pentru ca motorul său de căutare să fie instalat implicit pe iPhone-uri. Această practică, spun autoritățile, limitează drastic șansele competitorilor de a câștiga cotă de piață și îngrădește libertatea de alegere a utilizatorilor. Procurorii guvernamentali au susținut că Apple a cerut în mod repetat o flexibilitate mai mare, dar Google a refuzat categoric: „Fără instalare implicită, nu există partajare de venituri”, a declarat avocatul guvernului, David Dahlquist, citând documente din dosar. În aceste condiții, guvernul american cere judecătorului Amit Mehta să impună măsuri clare care să deschidă competiția: interzicerea acordurilor de exclusivitate, decuplarea serviciilor-cheie, precum Chrome, și deschiderea ecosistemului pentru competitori mai mici. Google vine cu măsuri de compromis, dar miza e uriașă În replică, Google a propus soluții mai puțin drastice, precum posibilitatea ca producătorii de telefoane să instaleze magazinul Google Play fără obligația de a include și Chrome sau motorul de căutare. Compania susține că aceste concesii ar menține echilibrul în ecosistemul Android fără a afecta radical funcționalitatea serviciilor. Pentru Google, miza acestui proces depășește granițele pieței americane. Divizia de căutare este una dintre cele mai profitabile ale companiei, iar amenințarea unei destructurări planează într-un moment în care Google se confruntă deja cu presiuni semnificative din partea noilor generații de asistenți AI, precum ChatGPT sau Perplexity, care propun alternative la căutarea clasică pe internet. Judecătorul Amit Mehta a declarat compania vinovată de monopol încă din august 2023, iar audierile finale din această lună sunt menite să stabilească dimensiunea și natura sancțiunilor. Decizia finală este așteptată până în luna august 2025 și ar putea deveni un precedent istoric în reglementarea marilor platforme tehnologice.
Lovitură istorică în justiție pentru Google. Oficial, compania a fost declarată monopol pe publicitatea online. Ce urmează după verdict
Un judecător federal din Virginia a stabilit că Google a construit ilegal o poziție de monopol pe piața publicității online, într-un proces considerat istoric împreună cu Departamentul de Justiție al Statelor Unite. Decizia marchează a doua mare victorie a autorităților americane împotriva gigantului tech în mai puțin de un an, scrie CNN. Această hotărâre, ce vizează segmentul de 31 de miliarde de dolari din afacerea publicitară a Google, poate redesena radical modul înveste funcționează ecosistemul online și ar putea forța compania să-și vândă o parte din afacerea de publicitate digitală. Un monopol mascat prin tehnologie Judecătoarea Leonie Brinkema a decis că Google a folosit o combinație de instrumente proprii — servere de reclame și schimburi de anunțurile — pentru a-și consolida și proteja poziția dominantă în fața concurenȞi. Aceste tehnologii decid ce reclame apar pe milioane de site-uri din lume. Departamentul de Justiție a acuzat Google de ani de zile că a exploatat împotriva competiției rolul său central în infrastructura publicitară online. Prin controlul ambelor capete ale pieței — atât din partea advertiserilor, cât și din cea a editorilor — compania ar fi creat un conflict de interese uriaș. Reacția Google și implicațiile deciziei Google a respins acuzațiile și a transmis că va contesta decizia. „Am câștigat jumătate din acest caz și vom face apel împotriva celeilalte jumătăți”, a declarat Lee-Anne Mulholland, vicepreședintele pentru afaceri de reglementare al companiei. Ea a subliniat că instrumentele pentru advertiseri și achizițiile, precum DoubleClick, nu afectează competiția. „Editorii aleg Google pentru că instrumentele noastre sunt simple, accesibile și eficiente”, a spus ea. Totuși, judecătoarea Brinkema a argumentat că practicile Google au „privat rivalii de posibilitatea de a concura” și au „păgubit semnificativ editorii, procesul competitiv și, în cele din urmă, consumatorii de informații de pe web-ul deschis”. Ce urmează pentru gigantul Alphabet Verdictul vine în contextul împreună cu alte două decizii nefavorabile pentru Google în mai puțin de un an: una care a vizat monopolul motorului de căutare, și alta privind magazinul de aplicații propriu. În total, cele trei hotărâri trasează un tablou critic pentru viitorul companiei. Dacă apelurile împreuna cu alte procese în curs nu vor întoarce decizia, Google ar putea fi obligat să-și vândă unele divizii sau să-și restructureze complet modelul de afaceri publicitar. Această decizie face parte dintr-un val mai amplu de acțiuni ale autorităților americane de a limita influența companiilor Big Tech, printre care Meta, Amazon, Apple și Alphabet. Pe termen lung, acest proces ar putea schimba fundamental modul în care sunt gestionate reclamele online, dar și raportul de forțe între marii giganți tech și micii editori web care depind de platforme precum Google pentru a se susține financiar.