Gara de poveste a României, restaurată după aproape 150 de ani. Împărați și regi i-au trecut pragul
CFR Infrastructură a publicat primele imagini care prezintă viitoarea înfățișare a stației Băile Herculane, una dintre cele mai importante clădiri istorice ale stațiunii. Proiectul prevede restaurarea ansamblului istoric și adaptarea acestuia la cerințele actuale de confort, siguranță și accesibilitate, cu păstrarea elementelor arhitecturale care definesc identitatea gării. O gară inspirată de Schönbrunn Gara Băile Herculane a fost construită în perioada 1878–1886, după planurile inginerului austriac Auguste de Serres Wieczffinski. Potrivit informațiilor publicate de Primăria Băile Herculane, clădirea este considerată una dintre cele mai frumoase și mai romantice stații feroviare din România. Construită în stil baroc, gara are ca sursă de inspirație un pavilion ridicat în 1759 pentru împăratul Francisc I și Maria Tereza, în complexul Schönbrunn din Viena. Clădirea a fost inaugurată la 20 mai 1878, odată cu linia de cale ferată Timișoara–Caransebeș–Orșova. Gara prin care au trecut Franz Joseph și Sissi Istoria gării este legată și de personalitățile care au ajuns la Băile Herculane. Potrivit Primăriei Băile Herculane, pragul gării a fost trecut de Franz Joseph, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al României. Un document al Primăriei menționează, de asemenea, că, înainte de a deveni gară, construcția reprezenta casa de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei. Gara și clădirea sa auxiliară sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, grupa A. Cum va fi restaurată gara Proiectul de restaurare include lucrări ample la clădirea principală și la clădirea auxiliară. Printre intervențiile prevăzute se numără: • consolidarea și restaurarea clădirilor; • repararea cupolei, cu păstrarea solzilor metalici colorați și a elementelor decorative originale; • restaurarea fațadelor, a tâmplăriei din lemn și a elementelor decorative din piatră; • restaurarea pardoselilor din mozaic policrom, a picturilor și a componentelor artistice din sala centrală; • restaurarea pergolelor istorice, a balustradelor din fier forjat, a lampadarelor și a ceasului exterior; • reabilitarea platformei aferente liniei 1, pe o suprafață de aproximativ 2.940 de metri pătrați; • instalarea unor sisteme moderne de informare a călătorilor, sonorizare și supraveghere video; • refacerea instalațiilor electrice, sanitare și termice; • amenajarea unor trasee accesibile pentru persoanele cu dizabilități; • amenajarea spațiilor verzi și păstrarea vegetației cățărătoare de pe pergole; • realizarea unei parcări cu 11 locuri, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități. Clădirea principală va păstra funcțiunile destinate călătorilor, inclusiv sala de așteptare și spațiile pentru informare. Clădirea auxiliară va fi restaurată și reconfigurată pentru a găzdui un centru de instruire destinat personalului feroviar. Investiție de peste 17 milioane de lei Contractul de proiectare și execuție are o valoare de 17.007.003 lei, fără TVA, și a fost atribuit asocierii GDO MOV IMPEX SRL – GLB TRANSARK SRL. Durata contractuală este de 9 luni pentru proiectare și 17 luni pentru execuția lucrărilor, urmată de o perioadă de garanție de 60 de luni. Prin proiect, una dintre cele mai cunoscute clădiri ale patrimoniului feroviar românesc urmează să fie readusă la aspectul său istoric, în timp ce spațiile destinate călătorilor vor fi adaptate standardelor actuale de confort, siguranță și accesibilitate.
Un monument industrial unic din România va renaște după ani de degradare. Investiția depășește 9 milioane de lei
Ruinele forjei din orașul Vlahița, județul Harghita, sunt mărturie a activității industriale care a adus faimă și prosperitate orașului timp de un veac și jumătate. Monument istoric important pentru comunitate, Forja Veche din Vlăhița va fi reabilitată și transformată în centru cultural multifuncțional. Finanțarea va fi asigurată în cadrul unui program derulat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și depășește 9,1 milioane de lei. „Proiectul de reabilitare a Forjei Vechi din Vlăhița contribuie atât la revitalizarea unui vechi meșteșug, la reabilitarea unui monument istoric, cât și la stimularea culturii, turismului și economiei locale. Acesta este al doilea proiect finanțat prin PR Centru la Vlăhița, primul vizând mobilitatea urbană nemotorizată, respectiv construirea de piste de biciclete și reabilitarea infrastructurii pentru pietoni. Valoarea totală a celor două proiecte este de peste 23 de milioane de lei”, a declarat Simion Crețu, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru. Monument istoric în ruină Aflată de ani de zile în stare avansată de degradare, Forja Veche este unul dintre cele mai valoroase monumente de patrimoniu industrial din Harghita. Potrivit ADR Centru, este ultima forjă de acest fel care a funcționat în Europa și păstrează arhitectura industrială specifică secolelor XVIII-XIX. În astfel de forje se realizau, în general unelte agricole, piese pentru căruțe și căi de transport, elemente pentru construcții sau diverse obiecte din fier necesare gospodăriilor și atelierelor. Forja reprezenta ultima etapă a procesului de prelucrare, în care fierul era încălzit și modelat cu ajutorul ciocanelor, multe dintre ele acționate de energia apei. Ce prevede proiectul Proiectul de restaurare vizează reconstrucția halei de producție, care va servi ca loc pentru activități culturale și comemorarea activității de odinioară. Se va reconstrui de manieră funcțională și unul dintre ciocanele forjei, ca exponat esențial al expoziției permanente. De asemenea, va fi creat și un spațiu pentru expoziții temporare, activități comunitare, iar sala mare este capabilă să asigure spațiu pentru un număr de până la 180 locuri pentru spectacole, conferințe etc. Vor fi amenajate și spații pentru ateliere meșteșugărești și întregul ansamblu va avea toate rețelele de utilități și echipamentele necesare unui centru cultural multifuncțional. Totodată, în exterior va fi montat un sistem de colectare a apelor pluviale în vederea reducerii consumului de apă potabilă și vor fi amenajate căile de acces.
Tot mai multe monumente comemorative sunt ridicate în zone care ar trebui protejate de lege. Conf. univ. dr. arh. Vasile Cotiugă: Este o abordare greșită
Un profesor al Facultății de Istorie vorbește despre fenomenul monumentelor comemorative construite, în mod ilegal, în zone de importanță istorică. Conf. univ. dr. arh. și cercetător Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie, Departamentul de Istorie veche și Arheologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași, a vorbit despre impactul negativ pe care l-au avut intervențiile asupra Dealului Cătălina din localitatea Cotnari. Crucea de pe Dealul Cătălina, construită ilegal Vasile Cotiugă, conf. univ. dr. arh. și cercetător în cadrul Facultății de Istorie a UAIC Iași, a vorbit despre faptul că apariția crucii metalice de pe Dealul Cătălina, loc unde se află situl arheologic „Cetatea de la Cotnari”, nu este potrivită și, mai ales, nu este legală. „Pe valul de apărare de pământ, din partea de sud-est a cetății, a răsărit, de te miri unde, o cruce pe care s-a scris «Eroii Neamului». Prin aceasta se dorea să punem în valoare că, iată, comunitatea cinstește memoria eroilor”, a explicat conf. univ. dr. arh. Vasile Cotiugă. De asemenea, profesorul explică și că acest gen de inițiative, de a construi monumente în zone de importanță istorică, nu sunt de bun augur. „Dragilor – și spun asta către cei care au asemenea inițiative – nu, nu sunt inițiative de bun augur, nu sunt inițiative frumoase. Ce se realizează sunt doar niște banale cruci de beton sau cale ferată, pe care se instalează niște neoane sau niște leduri actualmente, și care reprezintă, vezi Doamne, niște monumente ale eroilor. Nu, nu fac cinste pentru nimeni asemenea monumente”, a continuat dr. Vasile Cotiugă. Potrivit specialistului, realizarea oricărui monument comemorativ se face strict prin lege, cu aprobări oficiale, proiect tehnic și avizul comisiilor de specialitate. „Realizarea de opere comemorative, cum se numesc astfel de monumente, stă sub jurisdicția legii; trebuie ca proiectul să fie aprobat de către comisiile create, formate prin această lege, să fie autorizații de construcție și totul să se desfășoare cât mai corect”, a declarat specialistul. Amplasarea crucii pe un sit istoric este considerată o intervenție gravă: „Este ridicată fără nicio respectare a legislației arheologice, fără nicio supraveghere. Astfel de cruci răsar în mai multe zone, din păcate”, continuă profesorul. Dr. Vasile Cotiugă precizează că nu este împotriva monumentelor de acest fel, însă este de părere că ar trebui să fie construite în locuri special destinate lor. „Este o abordare greșită, nu face cinste eroilor care au căzut pe câmpul de luptă” Vasile Cotiugă, conf. univ. dr. arh. la Facultatea de Istorie, a tratat și un subiect mai puțin discutat, și anume faptul că se realizează adesea o confuzie între simbolistica militară și cea religioasă. „Crucea simbolizează credința noastră, dar nu neapărat jertfa supremă. Da, am luptat sub semnul crucii și chiar în imnul național se vorbește de lucrul acesta, dar simbolul jertfei de sânge, pe care soldații o dau pe câmpul de luptă, stă sub semnul acvilei, care este reprezentată cu aripa ruptă. Este cel mai prezent simbol în toate culturile europene”, a declarat conf. univ. dr. arh. Vasile Cotiugă în cadrul emisiunii BZI LIVE. Acesta spune că s-a confruntat în trecut cu reacții de tipul: „de ce să stea cioara aceea în vârful monumentului și să nu punem o cruce?”. Dar subliniază: „Este o abordare greșită, nu face cinste eroilor care au căzut pe câmpul de luptă”. De asemenea, specialistul vorbește despre faptul că acest fenomen al crucilor improvizate nu este nou și oferă drept exemple crucea ridicată la Cucuteni sau cea ridicată pe dealul Cetățuia, chiar lângă Biserica lui Luca Vodă, devenită monument istoric. „Și la Cucuteni avem o cruce, iar în Iași, de vreo două zile, a răsărit, de te miri de unde, o cruce luminoasă pe dealul Cetățuia, în dreptul monumentului istoric care este dat de Mănăstirea Cetățuia, biserică a lui Luca Vodă. Și această cruce, pe care o vedem seara luminând ba în verde, ba în albastru, ba în galben, ar trebui să reprezinte în inima unora sau în mintea altora un mare monument al creștinătății. Nu, nu reprezintă nicidecum un monument care să ne facă cinste”, a explicat conf. univ. dr. arh. de la Facultatea de Istorie, Vasile Cotiugă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate