Noul plan de pace propus de SUA ajunge la Moscova: Putin decide următorul pas
Toate privirile internaționale se îndreaptă în aceste zile spre Moscova, unde discuțiile privind un nou plan de pace pentru Ucraina intră în faza decisivă. Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, se întâlnește marți cu Vladimir Putin pentru a prezenta și negocia un plan de pace în 19 puncte, susținut de Washington. Potrivit CNBC, Kremlinul a confirmat întâlnirea, alimentând speculațiile privind o posibilă deschidere a Rusiei către un acord. Moscova, în fața planului revizuit Ucraina a transmis deja un sprijin preliminar asupra propunerilor, fără a semna însă un acord final. Gestul pune presiune pe Kremlin pentru a răspunde. Noul plan prezentat la Moscova este o versiune revizuită a documentului inițial de 28 de puncte, elaborat doar de SUA și Rusia, fără participarea Kievului. După runda de discuții intense dintre oficiali americani și ucraineni, Rusia urmează să „aibă ultimul cuvânt asupra modificărilor”, într-un moment-cheie pentru negocieri. Kremlinul nu renunță la teritorii Vladimir Putin a adoptat până acum un ton prudent, spun analiștii politici. Într-o declarație publică, liderul rus a recunoscut că „în general, suntem de acord că acesta poate fi baza unor acorduri viitoare”. Declarația sa arată că propunerile nu sunt respinse din start. Totuși, Kremlinul nu renunță la ambiția sa strategică majoră: controlul total asupra regiunii Donbas. Șeful Rusiei a subliniat și că luptele vor înceta doar dacă Ucraina își retrage trupele din zonele pe care Moscova le consideră „esențiale” pentru interesele sale. El a afirmat răspicat că, în caz contrar, „își va atinge obiectivele prin forță”. Puține șanse de compromis Atmosfera creată în Rusia de influenceri militari și comentatori pro-Kremlin arată că presiunea internă este departe de a încuraja concesii. Analiștii de la Institutul american pentru Studiul Războiului notează că, mulți dintre aceștia nu cred într-un compromis. „Kremlinul va respinge probabil o încetare a focului sau orice variantă a planului propus de SUA”. Oficialii ruși consideră aceste eforturi drept „neimportante și un obstacol pentru obiectivele Rusiei”. SUA își ajustează poziția În paralel, Washingtonul încearcă să-și clarifice poziția după mai multe luni de mesaje contradictorii privind eventualele concesii teritoriale ale Ucrainei. Președintele Donald Trump a variat între sprijinul pentru recuperarea integrală a teritoriilor și deschiderea către cedările teritoriale. După întâlnirile din Florida, secretarul de stat Marco Rubio a descris procesul drept „delicat”, dar a subliniat că progresele sunt reale. „A fost o sesiune foarte productivă… cred că s-au făcut noi progrese”. Va juca Putin după regulile acestui plan? În ciuda semnalelor moderate și a disponibilității declarate la dialog, poziția Rusiei rămâne ambivalentă, susțin analiștii. Ca stat perceput în avantaj militar, Moscova nu se grăbește să accepte un acord care nu îi va satisface obiectivele teritoriale. Întrebarea este dacă Moscova este dispusă să negocieze sincer sau folosește momentul pentru a câștiga timp și avantaje strategice.
Rușii au încercat să-și creeze propriul lor premiu Nobel. Istoric rus: Adevăratul premiu Nobel și-a pierdut relevanța
Kremlinul încearcă să-și creeze propriul „premiu Nobel” de când relațiile dintre Rusia și Occident s-au răcit în urma războiului din Ucraina. În Rusia s-a reluat preocuparea pentru înlocuirea importurilor din Vest. Propunerea vine după ce Rusia s-a retras permanent de la „Eurovision” și și-a reluat propriul concurs muzical din timpul epocii sovietice: Intervision . Ideea de a crea un echivalent rusesc al premiului Nobel este promovată de politicianul, romancierul și liderul paramilitar Zahar Prilepin și a istoricului și diplomatului Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus Vladimir Putin. Rusia vrea să formeze o coaliție internațională împotriva monopolului occidental asupra culturii Rușii propun să li se alăture inițiativei lor China, India, state din America de Sud și din Africa cu scopul de a combate monopolul Occidentului asupra literaturii, fizicii, economiei și medicinei. Vladimir Medinski a susținut ideea și a declarat că adevăratul premiu Nobel „își pierde pozițiile” și deja „concurează cu premiul Nobel pentru pace în marginalitate”, potrivit Mezha. Totodată, în Rusia aproape nu au mai rămas oameni de știință și scriitori care să nu fi cedat în fața Kremlinului. Pe cei pe care nu i-au reușit să-i elimine, îi încarcerează. Lista laureaților Nobel din Rusia Din 1895 până în prezent, 28 de ruși au primit premii Nobel. Printre aceștia s-au enumerat savanți, medici, scriitori și un conducător de stat. Ivan Pavlov – fiziolog și medic rus, premiat în 1904 penru cetcetările aspra sistemului digestiv; Henryk Sienkiewicz – romancier și nuvelist polonez născut în satul Wola în timpul dominației Imperiului Rus, autor al romanelor „Quo Vadis”, „Prin foc și sabie”, „Potopul” și „Pan Wołodyjowski”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905 Ilia Ilici Mecinikov – microbiolog, anatomist și zoologrus de origine moldovenească, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină datorită contribuției sale la cercetări asupra sistemului imunitar; Ivan Bunin- priul scriitor de origine rusă care a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1933; Nikolai Seminonov -fizician și chimist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1956 pentru contribuția sa la înțelegerea mecanismului reacțiilor chimice; Boris Pasternak – laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958, autor al romanului „Doctor Jivago”; Igor Tamm – fizician care a explicat efectul radiației Cerenkov, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958; Sursa Foto: Wikipedia Commons/Kremlin.ru Autorul recomandă: Rusia trimite pe front soldați „de unică folosință”: fără căști și fără protecție elementară. Mulți mor înainte să ajungă în tranșee
Liderii europeni critică vizita recentă a lui Viktor Orbán și Vladimir Putin la Moscova
Liderii europeni au reacționat vineri față de vizita premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În cadrul unei conferințe de presă cu omologul său sloven la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a spus că Orbán s-a prezentat la Kremlin „fără un mandat european”. Friedrich Merz a spus că nu a fost surprins de deciziile lui Orbán, din motiv că nu este prima dată când acestea acționează independent. El se îndoiește, totuși, că prim-ministrul maghiar va contribui la oprirea războiului din Ucraina. Viktor Orbán „are propriile idei despre cum să se încheie acest război. Până acum, acestea nu au fost realizate”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german a spus că este rezervat privind șansele că Orbán „va avea mai mult succes de data aceasta decât ultima dată”. Ultima vizită a lui Viktor Orbán la Moscova a avut loc în iulie 2024, când a declarat că este într-o „misiune de pace”. Prim-ministrul sloven Robert Golob a susținut punctul de vedere al lui Merz, și speră că vizita lui Viktor Orbán „nu va cauza daune majore”. „Nu ne așteptăm la niciun beneficiu sau avantaj de pe urma acestei vizite”, a spus Golob. Întâlnirea dintre Putin și Orbán În întâlnirea cu Vladimir Putin, Viktor Orbán a declarat că Budapesta ar putea organiza un summit între Rusia și Statele Unite pentru a discuta un plan de pace în Ucraina. „Ungaria este interesată de pace… Ungaria este pregătită să găzduiască astfel de discuții și să ofere asistență pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, i-a spus Orbán președintelui rus. Președintele Rusiei i-a mulțumit lui Orbán și a mai declarat că ideea de a considera Ungaria ca potențială locație pentru o întâlnire a venit de la Washington. „A fost propunerea lui Donald [Trump]. El a spus imediat: «Amândoi avem relații bune cu Ungaria, dumneavoastră aveți, și la fel și eu, așa că propun această opțiune»”, a spus Putin. Președintele rus a mai spus că ar fi „încântat” să vină la Budapesta în cazul în care „negocierile cu SUA vor duce la acest lucru”.
Euronews: Viktor Orban ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin la Moscova vineri
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews. Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace. Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova. Implicațiile europene ale unei întâlniri În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”. Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil. În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”. Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Lux și opulență de lângă Moscova: Un „Versailles” secret pentru oligarhii Kremlinului
Situată pe „Dealul Păsărilor”, această fostă proprietate sovietică, acum sub controlul administrației prezidențiale (FSO), găzduiește figuri proeminente precum Roman Abramovich, Valery Gerasimov și Sergei Shoigu. Aceștia beneficiază de reședințe somptuoase, un stil de viață similar celui de la curtea imperială, completat de o securitate strictă și reguli absolutiste, scrie La Stampa. Chiriașii și costurile palatelor Printre rezidenții notabili se numără și Suleiman Kerimov, Gennady Timchenko și Dmitry Mazepin. Fiecare dintre aceștia plătește aproximativ 3,1 milioane de ruble (aproximativ 33.000 de euro) lunar pentru a locui în aceste proprietăți. Serviciile speciale ruse asigură atât protecția, cât și un mijloc de control asupra loialității interne a oligarhilor și generalilor. Lux sovietic transformat în avere personală Multe dintre aceste palate, construite inițial în anii ’50 pentru oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist și care au găzduit anterior lideri precum Fidel Castro sau Nikita Hrușciov, au fost acum transformate în reședințe private pentru apropiații lui Putin. Acest fapt subliniază paradoxul dintre fosta retorică egalitaristă a Uniunii Sovietice și opulența de care se bucură elita rusă de astăzi. Pe măsură ce Rusia continuă conflictul din Ucraina, iar economia internă se confruntă cu presiunea sancțiunilor, oligarhii și generalii trăiesc într-un lux protejat, devenind un simbol al discrepanței imense între suferința populației și beneficiile acordate elitei de la Kremlin. „Dealul Păsărilor” transcende rolul de simplă reședință, devenind un monument al puterii absolute și al favoritisului politic în Rusia contemporană.
Ion Cristoiu: Ucrainenii se poartă nu noi ca niște STĂPÂNI
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Acesta susține că înțelege problema fasciștilor din Ucraina. Jurnalistul menționează că Ucraina nu se află în conflict doar cu Rusia. Ucraina, adaugă acesta, este într-un conflict și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina, susține jurnalistul, ar fi trecut de partea Germaniei și ar fi comis atrocități. Acesta susține că au făcut pogromuri, fiindcă sunt pur antisemiți. Cristoiu menționează un eveniment în care un mareșal URSS ar fi fost omorât de ucraineni. Impresia că URSS înseamnă Rusia este una greșită, concluzionează jurnalistul. „Acum îl înțeleg și eu pe Putin cu fasciștii. Deci există în rândul ucrainenilor niște tipi… Să îți mai spun un lucru. Conflictul lor nu este numai cu Rusia, ci este și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cum a început războiul, ei au trecut de partea nemților. Ei au făcut pogromuri, ei sunt antisemiți, adică partea lor fascistă. Ei erau în Uniunea Sovietică. Ei l-au aruncat, l-au omorât pe Vatunin (n.r. Nikolai Feodorovici Vatunin) în 1944, care era Mareșal al Uniunii Sovietice. Noi avem impresia că Uniunea Sovietică este Rusia. Nu e adevărat, Marius Tucă. În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni. Ucrainenii se poartă cu noi ca niște stăpâni. Noi cum găsim un stăpân, imediat facem…”, a explicat jurnalistul.
Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
România a dat Rusiei 90 de tone de aur. BNR: Este o datorie morală să fie recuperat
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a declarat într-un interviu pentru postul public de televiziune polonez, TVPWorld, că recuperarea Tezaurului României este o chestiune de datorie morală. „Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, declară Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World. „Nu am uitat și nu am cedat în această luptă”, spune Păunescu. „Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.” 8 miliarde de euro România estimează că Tezaurul de aur valorează în prezent aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, la Elțîn și Putin: liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă. Au avut un oarecare succes – majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956 – dar nu și rezervele de aur. „De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau „explicații”, spune Păunescu, „cum ar fi că comoara fusese deja returnată… că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece s-a reunificat cu Basarabia în 1918 sau că Franța sau Germania au luat acest aur din Rusia după Primul Război Mondial”. Cum au ajuns cele 90 de tone de aur la Moscova În decembrie 1916, România, aflată într-o situație critică după ce trupele Puterilor Centrale ocupaseră Bucureștiul, a decis să mute rezervele sale de aur și alte valori în Rusia țaristă. Două trenuri încărcate cu comori românești au fost transportate la Moscova, primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917. Au fost semnate declarații și inventare între BNR și Banca Națională a Rusiei, care confirmau că obiectele de valoare aparțineau României, dar apoi a venit Revoluția din Octombrie. Preluând puterea în Rusia la sfârșitul anului 1917, bolșevicii lui Vladimir Lenin au răsturnat ordinea mondială: au scos Rusia din război și au instituit o formă de guvernare cu totul nouă, semănând teroarea în regatele și imperiile care încă mai rezistau la începutul secolului al XX-lea în Europa. Pentru conducătorii României, Rusia nu mai era un aliat, iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile. Se spune că Lenin a promis să le înapoieze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Întreg interviul pe TVP World.
Zelenski a ajuns la Washington pentru a dicuta cu președintele Trump
Președintele Volodimir Zelenski a ajuns la Washington joi, înaintea întrevederii programate cu omologul său american, Donald Trump. Vizita are loc pe fondul discuțiilor privind o posibilă livrare de rachete Tomahawk, capabile să lovească ținte la o distanță de până la 2.500 de kilometri, potrivit Kyiv Independent. Zelenski a anunțat sosirea sa pe rețelele sociale și a precizat că va insista ca Washingtonul să aprobe transferul acestor arme către Kiev. „Sperăm că impulsul creat pentru oprirea terorii și războiului în Orientul Mijlociu va contribui și la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean, adăugând că doar zvonurile despre „Tomahawk-uri” au determinat Moscova să manifeste disponibilitate pentru reluarea dialogului. Already in Washington. Today, I am having meetings with representatives of defense companies – producers of powerful weapons that can definitely strengthen our protection. In particular, we will discuss additional supplies of air defense systems. I will also meet today with… pic.twitter.com/MRFmPARkq1 — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 16, 2025 Zelenski va avea în cursul zilei de joi mai multe întâlniri cu reprezentanți ai industriei de apărare și energie din SUA, urmând ca vineri să aibă loc discuțiile oficiale la Casa Albă. Vizita are loc la doar câteva ore după o convorbire telefonică de două ore și jumătate între Donald Trump și Vladimir Putin, în urma căreia cei doi lideri au convenit organizarea unei întâlniri la nivel înalt, săptămâna viitoare, la Budapesta.
Giorgia Meloni la ONU: Moscova a călcat în picioare ONU. Israelul a mers prea departe
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a lansat atacuri dure împotriva atât Rusiei, cât și Israelului în discursul său de 16 minute în fața Adunării Generale a ONU, criticând încălcările dreptului internațional de către ambele țări. Meloni a acuzat Rusia, „membru permanent al Consiliului de Securitate”, că „a călcat în picioare în mod deliberat articolul 2 din Carta ONU, încălcând integritatea și independența politică a unui alt stat suveran, cu intenția de a-i anexa teritoriul”, transmite agenția ANSA. Ea a subliniat că Moscova „nu este dispusă să ia în considerare în mod serios nicio invitație de a se așeza la masa negocierilor de pace”. Referitor la conflictul din Gaza, după ce a condamnat atacurile Hamas din 7 octombrie, prim-ministrul italian a criticat aspru răspunsul israelian. Meloni a acuzat Israelul că a depășit „limitele principiului proporționalității” în răspunsul său la Hamas, ajungând să „încalce regulile umanitare și să provoace un masacru în rândul civililor”. „O alegere pe care Italia a calificat-o în repetate rânduri ca fiind inacceptabilă și care va determina votul nostru în favoarea unor sancțiuni propuse de Comisia Europeană împotriva Israelului”, a declarat ea. Meloni a cerut Israelului „să iasă din capcana acestui război: trebuie să o facă pentru istoria poporului evreu, pentru democrația sa, pentru cei nevinovați, pentru valorile universale ale lumii libere din care face parte”. Prim-ministrul a susținut soluția celor două state, declarând că „Israelul nu are dreptul să împiedice nașterea unui stat palestinian mâine, nici să construiască noi așezări în Cisiordania pentru a împiedica acest lucru”. Totuși, ea a specificat că recunoașterea Palestinei trebuie să aibă „două condiții prealabile esențiale”: eliberarea tuturor ostaticilor și excluderea Hamas din funcțiile guvernamentale. În discursul său, Meloni a criticat și „ecologismul nesustenabil” care „a distrus aproape sectorul auto din Europa, a creat probleme în SUA, a provocat pierderi de locuri de muncă”. Ea a avertizat că „planurile verzi” conduc la dezindustrializare cu mult înainte de decarbonizare. Premierul a denunțat inadecvarea arhitecturii ONU după 80 de ani de la înființare, întrebând: „am reușit?” să prevenim conflictele. „Cu toții știți răspunsul, pentru că este în știri și este nemilos”, a adăugat ea, citând descrierea Papei Francisc a unui „al treilea război mondial” purtat „în bucăți”.