Microsoft a realizat o listă cu meseriile viitorului. Ce joburi vor dispărea din cauza revoluției A.I.
Apariția lui ChatGPT le-a adus oamenilor o nouă modalitate pentru găsirea informațiilor, planificări și îmbunătățirea comunicării. Pe de altă parte, tehnologia revoluționară vine cu un mare dezavantaj: ar putea duce la dispariția multor locuri de muncă. Într-un raport realizat de Microsoft, s-a descoperit că munca la birou ar putea dispărea în viitor, deoarece inteligența artificială poate îndeplini o parte semnificativă din sarcinile angajaților din categoria „gulerele albe”. Prin examinarea a 200.000 de conversații anonime dintre utilizatorii din SUA și chatbot-ul Bing Copilot, colectate între ianuarie și septembrie 2024, cercetătorii au constatat într-un raport: „Am descoperit că cele mai frecvente activități de lucru pentru care oamenii solicită asistență din partea inteligenței artificiale implică colectarea de informații și scrierea acestora, în timp ce cele mai frecvente activități pe care le desfășoară inteligența artificială în sine sunt furnizarea de informații și asistență, scrierea, predarea și consilierea”. Pe baza constatărilor, acestea sunt primele 10 locuri de muncă cel mai puțin sigure din punct de vedere al inteligenței artificiale: Interpreții și traducătorii Istoricii Însoțitoarele de pasageri Reprezentanții de vânzări de servicii Scriitorii Reprezentanții de servicii pentru clienți Programatorii de instrumente CNC (controlere numerice computerizate) Operatorii telefonici Agenții de bilete și funcționari de călătorie Prezentatorii de știri DJ radio Potrivit CNBC, raportul a menționat și ocupațiile care ar putea să reziste la inteligența artificială, cel puțin, până la apariția roboților la scară largă. În mare, sunt ocupațiile care implică muncă fizică. Flebotomist Asistent medical Lucrător la îndepărtarea materialelor radioactive Zugrav și tencuitor Îmbălsămător Operator de instalații și sisteme Stomatolog Montator și reparator de termopane Mecanic naval Reparator de anvelope „Asta nu înseamnă că un robot va veni să vă ia locul de muncă mâine. Dar pentru a rămânecompetitivi pe piața muncii în continuă schimbare de astăzi, ar trebui să învățați tot ce puteți despre instrumentele de inteligență artificială și cum le puteți utiliza în beneficiul angajatorului dvs., a spus Jensen Huang, cofondator și CEO al Nvidia. „Fiecare loc de muncă va fi afectat. Este inevitabil”, a declarat Huang, în vârstă de 62 de ani, la Conferința Globală 2025 a Institutului Milken, pe 6 mai. Compania sa de 4,2 trilioane de dolari proiectează plăci video, dar și cipurile de computer care alimentează instrumente de inteligență artificială populare. „Nu îți vei pierde locul de muncă din cauza unei inteligențe artificiale, dar îți vei pierde locul de muncă din cauza cuiva care folosește inteligența artificială.” Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Amenzi mai mari pentru munca la NEGRU. Florin Manole: Este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm
Petre Florin Manole anunţă majorări ale amenzilor pentru firmele care plătesc angajaţi fără forme legale. Ministrul Muncii consideră că munca la negru reprezintă „o formă clară de exploatare” și subliniază că verificările recente au arătat că sute de persoane continuă să lucreze fără contracte. „Un lucru foarte important este că în pachetul doi, care va veni în câteva săptămâni, destul de curând, vom avea o creştere consistentă a amenzilor pentru munca la negru pe care le poate primi un angajator. Ele sunt deja consistente, dar trebuie să fie şi mai descurajatoare, şi o eliminare a plafonului. Astăzi, când vorbim, pentru fiecare lucrător un angajator poate să primească până la 10.000 de lei per angajat descoperit la negru, până la 200.000 de lei. Însă asta înseamnă un prag de 20 de angajaţi pe care îl poţi găsi pe un şantier, de exemplu. Ei bine, eliminăm acest prag, dacă ai 100, 50, limita nu trebuie să existe, trebuie să plăteşti pentru fiecare… nu greşeală, pentru fiecare infracţiune pe care o face, pentru că asta nu e o greşeală, nu e o greşeală să angajezi un om la negru. (…) Munca la negru nu este o greşeală, este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm decât se întâmplă acum şi va fi măsura asta în pachetul următor”, afirmă ministrul Muncii, vineri seară, la Antena 3. Aproape 400 de lucrători în sectorul construcțiilor identificaţi, ca fiind exploataţi pe piața muncii Florin Manole a prezentat și rezultatele unor controale recente privind munca fără forme legale. Potrivit acestuia, în construcții au fost aplicate sute de sancțiuni și descoperite aproape 400 de persoane angajate la negru. „Cu siguranţă Inspecţia Muncii trebuie să rămână vigilentă şi am avut acum două săptămâni o campanie de control tematic naţional pentru domeniul construcţiilor şi acolo au fost aplicate nişte sute de sancţiuni, au fost aproape 400 de oameni identificaţi ca fiind exploataţi, pentru că mie munca la negru mi se pare o formă clară de exploatare. Oamenii aceia sunt privaţi de dreptul la pensie, de exemplu, pentru că, necotizând, se vor trezi peste nişte ani, mai mulţi sau mai puţini, cu cotizaţii foarte mici la pensii şi cu dificultate în a-şi duce traiul, din acest motiv”. Problema nu se limitează doar la construcții. Ministrul a precizat că și în sectorul HoReCa au fost identificate recent aproape 200 de persoane plătite fără forme legale, iar angajatorii au primit amenzi totale de aproape 4 milioane de lei. „Angajatori abuzatori”, așa i-a descris Florin Manole pe cei care continuă să practice munca la negru. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Ministrul Muncii despre șomajul crescut al tinerilor: Avem o problemă ca țară
„Suntem, într-adevăr, în situația de a avea o problemă ca țară. Europa, în general, are o problemă cu șomajul în rândul tinerilor și de aceea există o politică europeană pentru a încerca să se rezolve din această problemă. Specific, în țara noastră, o parte importantă a problemelor, în opinia mea, este dezechilibrul între rural și urban. Între accesul la educație pentru tinerii din mediul rural și tinerii din mediul urban. Mai puțin acces la educație, mai puțină educație, mai puțină pregătire profesională, mai puține aptitudini, mai puține șanse pe piața muncii.”, spune la Antena 3 CNN Florin Manole. El a povestit că la lansarea programului de internship la Guvern, unde erau 150 de tineri, a întrebat câți provin din mediul rural. Au ridicat mâna mai puțin de zece. „Sunt în contractare sume de aproape 800 de milioane de euro pentru programe care nu se referă doar la tineri, dar se referă și la tineri. Programe de ucenicie, programe care sprijină, dau un stimulant companiilor care angajează fie tinerii care nu au un loc de muncă, fie șomeri de lungă durată. Și doar anul trecut au fost peste 60.000 de persoane, încă o dată nu sunt doar tineri, e o plajă mai largă pentru că legea prevede genul ăsta de facilitate pentru mai multe categorii de oameni, dar numai anul trecut peste 60.000 de oameni au intrat în piața muncii prin intermediul acestor programe pe care Ministerul Muncii le-a avut. Pentru anii următori, până în 2029, sunt în continuare astfel de programe. Rămâne de văzut cât de eficient vom reuși să cheltuim acești bani, pentru că nu întotdeauna banii sunt singura resursă necesară. Uneori e important și ca banii să se cheltuiască corect”, a mai spus Manole.
În plină criză financiară, tot mai mulți tineri își caută joburi sezoniere
Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar. Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață. Tinerii vor independență financiară În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților. „Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro . Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă: „Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas. Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor. „Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local. Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes
Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.
80.000 de locuri de muncă au rămas vacante în sectorul turistic și HoReCa: De disperare, angajatorii recrutează activ chiar și în străinătate
În pragul începerii sezonului estival, Grecia se află într-o cursă contracronometru pentru a căuta angajați. Potrivit The Guardian, sunt 80.000 de locuri de muncă vacante în sectorul turistic, iar țara apelează atât la șomeri, cât și la muncitori străini. Guvernul elen speră că grecii plecați în străinătate după criza financiară din 2010-2011 să se întoarcă. Restaurantele din Grecia caută bucătari și ospătari În fața tavernei Karyatis, într-o piațetă cu palmieri și plante decorative, sub Acropole, apare un anunț pe care scrie: „Angajăm personal – bucătari, ospătari, personal de bucătărie”. Proprietarii restaurantului au declarat pentru ziarul englez că „este din ce în ce mai greu” să găsească angajați. Turismul din Grecia este în creștere, dar în ultima vreme grecii preferă să facă muncă de birou sau chiar remote, de la 9 la 5. Ei refuză locurile de muncă care presupune ture de noapte sau lucrul în weekend, a spus Dimitris Stathokostopoulos, care conduce localul împreună cu fratele său. Ca ei, sunt o mulțime de proprietari de restaurante care vor să mențină industria pe linia de plutire. De curând a fost o grevă generală și peste 15.000 de oameni au manifestat la Atena și Salonic. Cu câteva săptămâni înainte ca turiștii să sosească, 80.000 de posturi trebuie ocupate în sectorul alimentar și hotelier. HoReCa este coloana vertebrală a unei industrii care, reprezentând 25% din PIB pentruj Grecia. Hotelurile elene au personal scăzut Hotelierii caută cu disperare recepționeri, femei de serviciu, salvamari, portari, ospătari și bucătari, iar pe insulele foarte căutate precum Creta și Rodos, hotelierii își „împrumută” sau își „fură” angajații unii altora, promițând salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Este parțial o moștenire a pandemiei de Covid-19, care s-a resimțit în toată Europa, dar în Grecia problema este deosebit de acută. Este o lipsă fără precedent de lucrători calificați și cu experiență, mai ales în industria hotelieră și alimentară, ca urmare a exodului de angajați din perioada lockdown-ului. Mulți nu s-au mai întors. Drept urmare, se estimează că este nevoie acum de aproximativ 80.000 de angajați, potrivit spuselor lui Giorgos Hotzoglou, președintele Federației Panhelenice a Lucrătorilor din Alimentație Publică și Turism (POEET). Din cauza deportărilor, s-ar putea ajunge la 750.000 de posturi vacante până în 2050 Este de neconceput, dar din cauza numărului tot mai mare de deportări, statisticile arată că în Grecia vor trebui ocupate 750.000 de posturi până în 2050, a declarat Sofia Kouvelaki, care conduce Home Project, o organizație care sprijină copiii refugiați și migranți din Atena. Până în 2028, ministerul turismului din Atena a prognozat 40 de milioane de vizitatori, aproape de patru ori mai mult decât populația țării, ca urmare a creșterii numărului de sosiri, în principal din piețele emergente din India și China. Grecia a început să recruteze activ în străinătate, organizând târguri de locuri de muncă în Germania, Olanda și Marea Britanie. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: EXCLUSIV | Ce trebuie să știi dacă mergi în vacanță în Grecia. De unde să pui benzină ca să nu ai costuri prea mari. Sfaturile unui român din Thasos Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Companiile din România trec la programul de lucru de 4 zile pe săptămână din cauza dificultăților economice. Măsura vine cu un COST semnificativ
Fiindcă se confruntă cu o scădere a încasărilor, 119 companii din România trec la programul de lucru de patru zile în loc să facă disponibilizări masive ori să își închidă porțile. Măsura vine însă la pachet și cu o reducere a salariilor. Printre companiile respective se numără și un producător de componente pentru Mercedes și Tesla, din Ghimbav-Brașov. Confruntată cu o scădere a comenzilor, compania a anunțat inițial că va disponibiliza 600 de angajați. În urma analizelor, a renunțat la această măsură și a decis modificarea programului de lucru de la 5 la 4 zile pentru 250 de angajați ai departamentului de inginerie digitală. Salariile lor vor fi reduse cu 20%. Măsura este temporară și a fost discutată cu salariații, susțin reprezentanţii companiei. „Aceste companii au nevoie de angajați foarte specializaţi pe care îi găsești foarte greu și pe care ar trebui să îi ții pe termen lung pentru că atunci când lucrurile or să meargă mai bine vrei să ai cu cine să lucrezi”, a declarat Andrei Perianu, analist economic. Și societățile de stat au trecut la programul de lucru de 4 zile, precum CFR Marfă, compania cu peste 3.200 de angajați care ar fi trebuit să dispară în vară pentru a face loc nou înființatei Carpatica Feroviar. Reducând programul, societatea feroviară a putut evita un val de concedieri. „Reducerile au fost proporționale, deci cu 20 la sută pe fondul de salarii, ceea ce a ținut în echilibru societatea și a reușit să își plătească obligațiile către toți furnizorii”, a declarat Iulian Măntescu, Liderul Federației Sindicatelor mecanicilor de locomotivă, pentru Știrile PRO TV. „Factorii externi care duc la o decizie de reducere a costurilor cu angajaţii ţin de rezultatele companiei, profit, cifra de afaceri, constrângeri şi perioada actuală care după cum ştim e destul de provocatoare pentru forte multe industrii”, a spus Oana Botolan, specialist Resurse Umane. Citește și: Săptămână de lucru cu doar 4 zile, din 2025. Peste 1.000.000 de români s-ar putea bucura de noua lege Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele