Etichetă: munca

Prima țară din Uniunea Europeană care va introduce ziua de lucru de 13 ore

Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din Grecia ar putea să lucreze mai mult în curând. Țara urmează să devină primul stat membru din UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat. Parlamentul urmează să voteze miercuri legea, în contextul unor manifestații planificate la nivel național. În ciuda opoziției, se preconizează că proiectul de lege va fi adoptat cu ușurință, cu voturile partidului de guvernământ Noua Democrație. De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-stânga a transformat piața muncii din țară în una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot lucra după un nou program de șase zile, cu un supliment de 40% plătit pe lângă salariul obișnuit pentru a șasea zi lucrătoare. Măsura, care contravine tendinței de reducere a săptămânii de lucru în unele țări europene, a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației Greciei și deficitului major de lucrători calificați. Grevă generală în Grecia Grecia a fost cuprinsă marți de o grevă generală, a doua de luna aceasta, sindicatele au cerut retragerea noii legislații. Majoritatea transporturilor publice și a serviciilor publice au fost paralizate în urma protestelor de amploare. „«Programul de lucru flexibil» înseamnă în practică «abolirea zilei de lucru de opt ore», distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea exploatării excesive”, a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY, într-un comunicat. Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, în maximum 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, pe baza unei medii de patru luni și a unui număr maxim de ore suplimentare de 150 de ore. Însă săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare vor fi, în general, mai bine compensate, cu un bonus de 40%. Recomandările autorului:

Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă

Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei. Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică. Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu. Care erau estimările Proiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed. Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior. Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale. Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă. Economiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie. Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță. Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie. Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.

România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Preferând să fie întreținuți de părinți, nu muncesc și nici nu studiază

Unul din cinci tineri din România nu fac NIMIC: nici nu muncesc, nici nu studiază. Cifrele sunt alarmante. 20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea acasă, întreținuți de părinți, în loc să exploreze  site-urile de anunțuri cu oferte de muncă sau să urmeze măcar o facultate de profil teoretic pentru a aspira la munca de birou. De asemenea, România este prima țară din Uniunea Europeană care are de suferit de pe urma fenomenului „Generația Boomerang”. Însă, mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ sau vreun curs de pregătire profesională (NEET), relevă datele Eurostat. Procentul se ridică la 19,4%, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%.  România se află încă departe de obiectivul UE  pentru scăderea procentului tinerilor șomeri sub 9% până în 2030, iar unele ţări au atins deja obiectiv, precum Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%). Ce este „Generația Boomerang”? „Generația Boomerang” este un termen utilizat pentru tinerii mileniali și zoomeri care au absolvit liceul și facultatea la începutul secolului 21 și care ajung să locuiască în continuare cu părinții. Majoritatea rămân șomeri fiindcă își aleg un anume profil teoretic (drept, medicină, litere), dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniu, fie pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă, fie pentru că nu corespund cerințelor. După ce au studiat la un liceu timp de 4 ani, fie timp de 3-5 ani la universitate, se întorc ca un „boomerang” acasă, să locuiască cu părinți. Alții își găsesc de muncă, însă cu venituri mult prea modeste pentru a-și permite să trăiască independent. Ei își motivează decizia din cauza chiriilor crescute, fie din cauza scumpirii locuințelor. Mulți alții sunt singuri pentru că nu reușesc să-și caute parteneri de viață. Sondajul Eurostat din 2024 arată că tinerii europeni pleacă de acasă, în medie, de la 26 de ani. În România, majoritatea pleacă din casa părintească abia de la 28 ani, în timp ce în Finlanda, tinerii își iau viața în propriile mâini încă de la 21 ani. Cel mai greu de urnit sunt spaniolii și grecii. Educația precară și școala românească de stat ar fi principalele cauze Mulți tineri șomeri nu știu să facă aproape nimic și nu corespund cerințelor actuale de pe piața muncii, neavând parte de o educație adecvată în școlile de stat românești. Școala românească nu prea i-a pregătit pe tineri pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv, nici pentru domeniile tehnice.  Și în ciuda neajunsurilor, sunt totuși tineri care se străduiesc, sperând la o viață mai bună, prin a munci în afară sau lucrând la negru, fie lucrează ca nomazi digitali. „O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali”, explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare. Pretențiile angajatorilor cresc de la an la an pe măsură ce ia amploare automatizarea digitală.  În foarte multe anunțuri de angajare este solicitată EXPERIENȚA sau o vechime în muncă de circa 2-3 ani. Iar experiența nu se acumulează stând acasă, pe banii părinților.  Când vine vorba de locuri de muncă în producție, construcții, livrare comenzi și în salubritate, pentru că tinerii români tind să aibă pretenții la salarii mari, mai multe zile libere și bonusuri, angajatorii preferă forța de muncă ieftină din Asia. „Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă”, a mai spus acesta, pentru Fanatik. De asemenea, mulți tineri ajung șomeri după ce termină o facultate fiindcă iau decizii proaste în alegerea profilului, fie o fac pentru că se lasă îndrumați de părinți. „Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo”, a conchis Radu Cristian Proca. Alte cauze: comunismul și pandemia În România, fenomenul „generației boomerang” ar fi fost cauzat și de comunism. În perioada comunistă, dar și la puțin timp după revoluție, mulți români din generația decrețeilor au obținut apartamente la costuri reduse cu ajutorul statului. Ulterior, locuințele s-au scumpit enorm.  Tinerii profită de avantajul de a locui cu părinții (mulți o fac chiar gratuit, alții cotizează la plata utilităților) în locuințele achiziționate din perioada comunistă, fără a se mai îndatora la bănci pentru a-și cumpăra apartamente proprii. O altă cauză pentru gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19. În 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor. Însă, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”

Motivul pentru care un bărbat de 81 de ani refuză să renunțe la muncă. Și soția lui încă lucrează: Nu o fac pentru salariu

Mike Plummer, un bărbat de 81 de ani, refuză să renunțe la muncă. Deși se află la pensie de mai bine de două decenii, bărbatul continuă să fie activ în câmpul profesional. Și soția sa, care are 74 de ani, încă lucrează. Un bărbat originar din Florida, SUA, refuză să părăsească câmpul muncii la vârsta de 81 de ani. Alături de soția sa, în vârstă de 74 de ani, lucrează la un magazin din Jacksonville. Deși bărbatul a ieșit la pensie, oficial, în 1999, a refuzat să părăsească activitatea profesională. Mike, un bărbat de 81 de ani, refuză să renunțe la muncă Soția lui lucrează cu jumătate de normă, iar Mike Plummer lucrează 2 zile pe săptămână, între 10:00 și 14:00. Mike Plummer a mărturisit că merge la muncă nu pentru bani, ci pentru a construi conexiuni. Bărbatul s-a pensionat în anul 1999 și a studiat ingineria.  De altfel, de-a lungul anilor, a reușit să obțină 3 diplome de master – inginerie, cercetare operațională și dezvoltare organizațională. În anii 1980, a lucrat pentru o companie „startup”. „Din punct de vedere financiar, nu trebuie să continuăm să lucrăm, dar nu avem planuri reale de a ne pensiona complet. Amândoi suntem întrebați des: «De ce mai lucrezi? Nu ai nevoie de bani». Dar la 70 și 80 de ani, prietenii mor sau au probleme medicale, iar tu pierzi acea conexiune socială. Eu lucrez pentru că trebuie să mă mișc constant, să construiesc conexiuni și să descopăr lucruri noi. Nu o fac pentru salariu. Este secretul meu pentru a îmbătrâni frumos”, a povestit Mike pentru publicația Business Insider. Autorul recomandă: S-a schimbat legea. Aceștia sunt românii care riscă să NU mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă Vârsta nu contează! Un pensionar de 94 de ani a reușit să-și găsească SUFLETUL pereche Un pensionar britanic, aparent un simplu vânzător de ziare, demascat ca „baron al DROGURILOR”. A strâns o avere de 52.000.000 de lire Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ

Microsoft a realizat o listă cu meseriile viitorului. Ce joburi vor dispărea din cauza revoluției A.I.

Apariția lui ChatGPT le-a adus oamenilor o nouă modalitate pentru găsirea informațiilor, planificări și îmbunătățirea comunicării. Pe de altă parte, tehnologia revoluționară vine cu un mare dezavantaj: ar putea duce la dispariția multor locuri de muncă.  Într-un raport realizat de Microsoft, s-a descoperit că munca la birou ar putea dispărea în viitor, deoarece inteligența artificială poate îndeplini o parte semnificativă din sarcinile angajaților din categoria „gulerele albe”. Prin examinarea a 200.000 de conversații anonime dintre utilizatorii din SUA și chatbot-ul Bing Copilot, colectate între ianuarie și septembrie 2024, cercetătorii au constatat într-un raport: „Am descoperit că cele mai frecvente activități de lucru pentru care oamenii solicită asistență din partea inteligenței artificiale implică colectarea de informații și scrierea acestora, în timp ce cele mai frecvente activități pe care le desfășoară inteligența artificială în sine sunt furnizarea de informații și asistență, scrierea, predarea și consilierea”. Pe baza constatărilor, acestea sunt primele 10 locuri de muncă cel mai puțin sigure din punct de vedere al inteligenței artificiale: Interpreții și traducătorii Istoricii Însoțitoarele de pasageri Reprezentanții de vânzări de servicii Scriitorii Reprezentanții de servicii pentru clienți Programatorii de instrumente CNC (controlere numerice computerizate) Operatorii telefonici Agenții de bilete și funcționari de călătorie Prezentatorii de știri DJ radio Potrivit CNBC, raportul a menționat și ocupațiile care ar putea să reziste la inteligența artificială, cel puțin, până la apariția roboților la scară largă. În mare, sunt ocupațiile care implică muncă fizică. Flebotomist Asistent medical Lucrător la îndepărtarea materialelor radioactive Zugrav și tencuitor Îmbălsămător Operator de instalații și sisteme Stomatolog Montator și reparator de termopane Mecanic naval Reparator de anvelope „Asta nu înseamnă că un robot va veni să vă ia locul de muncă mâine. Dar pentru a rămânecompetitivi pe piața muncii în continuă schimbare de astăzi, ar trebui să învățați tot ce puteți despre instrumentele de inteligență artificială și cum le puteți utiliza în beneficiul angajatorului dvs., a spus Jensen Huang, cofondator și CEO al Nvidia. „Fiecare loc de muncă va fi afectat. Este inevitabil”, a declarat Huang, în vârstă de 62 de ani, la Conferința Globală 2025 a Institutului Milken, pe 6 mai. Compania sa de 4,2 trilioane de dolari proiectează plăci video, dar și cipurile de computer care alimentează instrumente de inteligență artificială populare. „Nu îți vei pierde locul de muncă din cauza unei inteligențe artificiale, dar îți vei pierde locul de muncă din cauza cuiva care folosește inteligența artificială.” Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate

Amenzi mai mari pentru munca la NEGRU. Florin Manole: Este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm

Petre Florin Manole anunţă majorări ale amenzilor pentru firmele care plătesc angajaţi fără forme legale. Ministrul Muncii consideră că munca la negru reprezintă „o formă clară de exploatare” și subliniază că verificările recente au arătat că sute de persoane continuă să lucreze fără contracte. „Un lucru foarte important este că în pachetul doi, care va veni în câteva săptămâni, destul de curând, vom avea o creştere consistentă a amenzilor pentru munca la negru pe care le poate primi un angajator. Ele sunt deja consistente, dar trebuie să fie şi mai descurajatoare, şi o eliminare a plafonului. Astăzi, când vorbim, pentru fiecare lucrător un angajator poate să primească până la 10.000 de lei per angajat descoperit la negru, până la 200.000 de lei. Însă asta înseamnă un prag de 20 de angajaţi pe care îl poţi găsi pe un şantier, de exemplu. Ei bine, eliminăm acest prag, dacă ai 100, 50, limita nu trebuie să existe, trebuie să plăteşti pentru fiecare… nu greşeală, pentru fiecare infracţiune pe care o face, pentru că asta nu e o greşeală, nu e o greşeală să angajezi un om la negru. (…) Munca la negru nu este o greşeală, este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm decât se întâmplă acum şi va fi măsura asta în pachetul următor”, afirmă ministrul Muncii, vineri seară, la Antena 3. Aproape 400 de lucrători în sectorul construcțiilor identificaţi, ca fiind exploataţi pe piața muncii Florin Manole a prezentat și rezultatele unor controale recente privind munca fără forme legale. Potrivit acestuia, în construcții au fost aplicate sute de sancțiuni și descoperite aproape 400 de persoane angajate la negru. „Cu siguranţă Inspecţia Muncii trebuie să rămână vigilentă şi am avut acum două săptămâni o campanie de control tematic naţional pentru domeniul construcţiilor şi acolo au fost aplicate nişte sute de sancţiuni, au fost aproape 400 de oameni identificaţi ca fiind exploataţi, pentru că mie munca la negru mi se pare o formă clară de exploatare. Oamenii aceia sunt privaţi de dreptul la pensie, de exemplu, pentru că, necotizând, se vor trezi peste nişte ani, mai mulţi sau mai puţini, cu cotizaţii foarte mici la pensii şi cu dificultate în a-şi duce traiul, din acest motiv”. Problema nu se limitează doar la construcții. Ministrul a precizat că și în sectorul HoReCa au fost identificate recent aproape 200 de persoane plătite fără forme legale, iar angajatorii au primit amenzi totale de aproape 4 milioane de lei. „Angajatori abuzatori”, așa i-a descris Florin Manole pe cei care continuă să practice munca la negru. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Muncii despre șomajul crescut al tinerilor: Avem o problemă ca țară

„Suntem, într-adevăr, în situația de a avea o problemă ca țară. Europa, în general, are o problemă cu șomajul în rândul tinerilor și de aceea există o politică europeană pentru a încerca să se rezolve din această problemă. Specific, în țara noastră, o parte importantă a problemelor, în opinia mea, este dezechilibrul între rural și urban. Între accesul la educație pentru tinerii din mediul rural și tinerii din mediul urban. Mai puțin acces la educație, mai puțină educație, mai puțină pregătire profesională, mai puține aptitudini, mai puține șanse pe piața muncii.”, spune la Antena 3 CNN Florin Manole. El a povestit că la lansarea programului de internship la Guvern, unde erau 150 de tineri, a întrebat câți provin din mediul rural. Au ridicat mâna mai puțin de zece. „Sunt în contractare sume de aproape 800 de milioane de euro pentru programe care nu se referă doar la tineri, dar se referă și la tineri. Programe de ucenicie, programe care sprijină, dau un stimulant companiilor care angajează fie tinerii care nu au un loc de muncă, fie șomeri de lungă durată. Și doar anul trecut au fost peste 60.000 de persoane, încă o dată nu sunt doar tineri, e o plajă mai largă pentru că legea prevede genul ăsta de facilitate pentru mai multe categorii de oameni, dar numai anul trecut peste 60.000 de oameni au intrat în piața muncii prin intermediul acestor programe pe care Ministerul Muncii le-a avut. Pentru anii următori, până în 2029, sunt în continuare astfel de programe. Rămâne de văzut cât de eficient vom reuși să cheltuim acești bani, pentru că nu întotdeauna banii sunt singura resursă necesară. Uneori e important și ca banii să se cheltuiască corect”, a mai spus Manole.

În plină criză financiară, tot mai mulți tineri își caută joburi sezoniere

Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar. Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau  să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață. Tinerii vor independență financiară În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților. „Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus  Giulia Sână pentru Observator News.ro . Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă: „Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas. Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor. „Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a  declarat un patron de local. Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor

Cum poți să câștigi până la 5.000 de dolari pe lună cu ChatGPT, conform experților Forbes

Dacă ești freelancer, consultant sau creator de conținut, știi deja cât de frustrant poate fi să nu ai o sursă stabilă de venit. Un client plătește azi, dar luna viitoare poate să dispară. Fără predictibilitate, e greu să faci planuri: să iei un credit, să îți cumperi o mașină sau chiar să îți organizezi viața cu liniște. Aici intervine un concept simplu, dar extrem de eficient: MRR – Monthly Recurring Revenue, adică venit recurent lunar. Practic, îți transformi expertiza într-un produs sau serviciu pentru care oamenii plătesc lună de lună. Iar cu ajutorul ChatGPT, acest lucru devine mult mai ușor decât crezi, scrie Forbes. Ce este MRR și de ce contează Venitul recurent înseamnă bani care vin lunar, fără să fii nevoit(ă) să cauți mereu noi clienți sau proiecte. Gândește-te la el ca la un salariu personal, generat de propriile tale produse digitale sau servicii automatizate. Avantajele sunt evidente: Ai stabilitate financiară Îți poți planifica mai bine viața și afacerea Reduci stresul provocat de lipsa clienților Creezi o comunitate fidelă în jurul a ceea ce oferi Cum te ajută ChatGPT să ajungi la 5.000 $/lună ChatGPT devine asistentul tău virtual care: Te ajută să generezi idei de produse sau servicii lunare Îți scrie pagini de vânzare, emailuri, texte promoționale Îți sugerează pachete, prețuri și moduri de livrare Automatizează o mare parte din procesul de creare de conținut Cu alte cuvinte, economisești timp, energie și bani, dar obții rezultate mai bune. Idei de afaceri pe bază de abonament pe care le poți lansa cu ChatGPT Newsletter plătit – publică săptămânal articole utile din nișa ta Kituri digitale lunare – template-uri, fișiere, calendare de conținut, ghiduri Grup privat de membership – oferă acces la comunități exclusive sau mastermind-uri Servicii la abonament – consultanță, coaching sau suport lunar Content as a Service (CaaS) – oferă clienților articole SEO sau postări pentru social media Suport asincron – răspunsuri prin mesaje vocale sau email, fără programări Cele mai utile 5 prompturi pentru ChatGPT „Sunt expert în [nișa ta]. Clienții mei au probleme cu [probleme specifice]. Ce produse digitale lunare pot crea pentru a le rezolva problemele?” „Vreau să lansez un newsletter plătit despre [subiect]. Dă-mi idei de titluri și planuri de abonament.” „Propune un pachet digital lunar util pentru [ce rezolvă afacerea mea], care să ofere valoare reală abonaților.” „Ce pot oferi lunar pentru un abonament de 99 $ în domeniul [competența ta]?” „Cum pot convinge clienții actuali să treacă pe abonament lunar? Ce beneficii să le ofer și ce să scriu în emailul de ofertă?” Pașii concreți ca să începi chiar azi Alege o competență valoroasă pentru care clienții plătesc deja Găsește o formulă de abonament care ți se potrivește (newsletter, suport lunar, membership etc.) Folosește ChatGPT ca să creezi conținutul, mesajele și pachetele Promovează oferta prin LinkedIn, rețele sociale sau către clienții existenți Automatizează livrarea cu platforme ca Substack, Gumroad, ConvertKit, Kajabi Începe cu un produs simplu, pe care să îl îmbunătățești în timp Nu trebuie să fii expert de top ca să faci 5.000 $ pe lună. Ai nevoie doar de o abilitate cerută, o strategie bună și un instrument precum ChatGPT care să te ajute să scalezi.

80.000 de locuri de muncă au rămas vacante în sectorul turistic și HoReCa: De disperare, angajatorii recrutează activ chiar și în străinătate

În pragul începerii sezonului estival, Grecia se află într-o cursă contracronometru pentru a căuta angajați.  Potrivit The Guardian, sunt 80.000 de locuri de muncă vacante în sectorul turistic, iar țara apelează atât la șomeri, cât și la muncitori străini. Guvernul elen speră că grecii plecați în străinătate după criza financiară din 2010-2011 să se întoarcă. Restaurantele din Grecia caută bucătari și ospătari În fața tavernei Karyatis, într-o piațetă cu palmieri și plante decorative, sub Acropole, apare un anunț pe care scrie: „Angajăm personal – bucătari, ospătari, personal de bucătărie”. Proprietarii restaurantului au declarat pentru ziarul englez că „este din ce în ce mai greu” să găsească angajați. Turismul din Grecia este în creștere, dar în ultima vreme grecii preferă să facă muncă de birou sau chiar remote, de la 9 la 5. Ei refuză locurile de muncă care presupune ture de noapte sau lucrul în weekend, a spus Dimitris Stathokostopoulos, care conduce localul împreună cu fratele său. Ca ei, sunt o mulțime de proprietari de restaurante care vor să mențină industria pe linia de plutire. De curând a fost o grevă generală și peste 15.000 de oameni au manifestat la Atena și Salonic. Cu câteva săptămâni înainte ca turiștii să sosească, 80.000 de posturi trebuie ocupate în sectorul alimentar și hotelier. HoReCa este coloana vertebrală a unei industrii care, reprezentând 25% din PIB pentruj Grecia. Hotelurile elene au personal scăzut Hotelierii caută cu disperare recepționeri, femei de serviciu, salvamari, portari, ospătari și bucătari, iar pe insulele foarte căutate precum Creta și Rodos, hotelierii își „împrumută” sau își „fură” angajații unii altora, promițând salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Este parțial o moștenire a pandemiei de Covid-19, care s-a resimțit în toată Europa, dar în Grecia problema este deosebit de acută. Este o lipsă fără precedent de lucrători calificați și cu experiență, mai ales în industria hotelieră și alimentară, ca urmare a exodului de angajați din perioada lockdown-ului. Mulți nu s-au mai întors. Drept urmare, se estimează că este nevoie acum de aproximativ 80.000 de angajați, potrivit spuselor lui Giorgos Hotzoglou, președintele Federației Panhelenice a Lucrătorilor din Alimentație Publică și Turism (POEET). Din cauza deportărilor, s-ar putea ajunge la 750.000 de posturi vacante până în 2050 Este de neconceput, dar din cauza numărului tot mai mare de deportări, statisticile arată că în Grecia vor trebui ocupate 750.000 de posturi până în 2050, a declarat Sofia Kouvelaki, care conduce Home Project, o organizație care sprijină copiii refugiați și migranți din Atena. Până în 2028, ministerul turismului din Atena a prognozat 40 de milioane de vizitatori, aproape de patru ori mai mult decât populația țării, ca urmare a creșterii numărului de sosiri, în principal din piețele emergente din India și China. Grecia a început să recruteze activ în străinătate, organizând târguri de locuri de muncă în Germania, Olanda și Marea Britanie. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: EXCLUSIV | Ce trebuie să știi dacă mergi în vacanță în Grecia. De unde să pui benzină ca să nu ai costuri prea mari. Sfaturile unui român din Thasos Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele