Studiu: Munca de noapte crește riscul de cancer
Munca în ture de noapte poate duce la cancer mamar agresiv. Un studiu al Universității Texas A&M face lumină asupra legăturii dintre perturbarea ritmului circadian și progresia cancerului. Perturbarea ceasului biologic favorizează cancerul Cercetătorii au descoperit că ritmurile circadiene perturbate modifică structura glandelor mamare și slăbesc apărarea imunitară. Modelele cu ritm circadian perturbat au dezvoltat cancer la 18 săptămâni, față de 22 săptămâni în condiții normale. Tumorile au fost mult mai agresive și s-au răspândit la plămâni. Sistemul imunitar a fost activ restricționat, creând condiții favorabile pentru supraviețuirea celulelor canceroase. LILRB4: comutatorul de oprire al sistemului imunitar Cercetătorii au identificat o moleculă cheie: receptorul LILRB4. Acesta acționează ca un punct de control imunitar. În cazul cancerului, LILRB4 devine periculos și suprimă răspunsul imun. „LILRB4 acționează ca un comutator de oprire al sistemului imunitar”, a spus dr. Tapasree Roy Sarkar, conducătorul studiului. Când cercetătorii au țintit LILRB4, micromediul tumoral a devenit mai puțin imunosupresiv. Blocarea LILRB4 reduce metastazele Dezactivarea acestui punct de control imunitar a redat sistemului capacitatea de a riposta. Chiar și în condiții circadiene perturbate, răspândirea cancerului a scăzut semnificativ. „Am observat o reducere semnificativă a metastazelor canceroase și a creșterii tumorale”, a explicat Sarkar. 12-35% dintre americani, expuși riscului Se estimează că 12-35% dintre americani lucrează în ture neregulate. Aceștia includ lucrători în tura de noapte, însoțitori de zbor și călători frecvenți. Perturbarea cronică a ritmului circadian nu doar corelează cu riscul de cancer, ci poate determina activ progresia bolii. Studiul oferă unele dintre cele mai puternice dovezi în acest sens. Noi strategii terapeutice Descoperirea deschide uși către terapii țintite pentru pacienții expuși la risc circadian cronic. Următorul obiectiv al cercetătorilor este să înțeleagă cum pot inversa efectele perturbării circadiene la oameni. „Acest studiu redefinește somnul și sincronizarea ca factori puternici în progresia și tratamentul cancerului”, a concluzionat Sarkar. Studiul a fost publicat în revista Nature Oncogene.
Salarii exorbitante în profesii noi până în 2030. Studenții de acum s-ar putea regăsi în industrii care abia există astăzi
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, crede că următorul deceniu va redefini chiar și aspectul unei cariere. Nu fără perturbări semnificative mai întâi. Într-un interviu recent, Altman a descris un viitor în care studenții de astăzi ar putea intra în profesii complet noi, foarte bine plătite, până la jumătatea anilor 2030, conform moneycontrol.com. Cariere în industrii care nu există încă Altman a descris perioada care urmează ca fiind potențial cea mai interesantă din istorie pentru a începe o carieră. Un student care va absolvi în jurul anului 2035 s-ar putea să nu intre deloc pe piața muncii convenționale. În loc să aplice pentru posturi de birou sau să urce pe scara ierarhică a companiilor, aceștia s-ar putea regăsi lucrând în industrii care abia există astăzi. Salariile și oportunitățile vor fi mult peste normele actuale. Explorarea spațiului și tehnologii de frontieră El a sugerat că unele roluri ar putea fi legate de explorarea spațiului și alte tehnologii de frontieră. Altman descrie un scenariu în care absolvenții s-ar putea alătura misiunilor de explorare a sistemului solar în locuri de muncă extrem de bine plătite. Acest tip de oportunități vor apărea odată ce sistemele de IA vor prelua o mare parte din munca de rutină și bazată pe cunoștințe de astăzi. Tranziția dureroasă Optimismul său a venit cu o rezervă clară. Altman a recunoscut fără ocolișuri că tranziția nu va fi ușoară. Promisiunea unor salarii exorbitante și a unor cariere noi vine abia după ce IA va remodela fundamental piața muncii. Multe roluri la începutul carierei, în special cele bazate pe sarcini repetitive sau previzibile, vor dispărea probabil complet înainte ca noi categorii de muncă să le ia locul. Generația Z, cea mai bine poziționată Altman a spus că îi invidiază pe cei care își încep cariera acum, în special pe cei din generația Z. Aceștia intră pe piața muncii chiar la începutul acestei transformări. Din perspectiva sa, vor fi mai bine poziționați pentru a se adapta, a experimenta și a profita de valul schimbării, pe măsură ce instrumentele bazate pe IA devin mai puternice. El a glumit că generațiilor viitoare ar putea să le fie milă de profesioniștii de astăzi, care au îndurat o muncă plictisitoare și demodată. IA va înlocui și CEO-ul OpenAI Într-o conversație separată, Altman a recunoscut deschis că se așteaptă ca IA să îl înlocuiască în cele din urmă din funcția de director executiv. În loc să considere acest lucru o amenințare, el l-a prezentat ca un obiectiv. Altman a spus că ar fi un eșec dacă OpenAI nu ar fi printre primele companii majore conduse de un sistem AI la nivel înalt. El crede că este doar o chestiune de câțiva ani până când sistemele de IA vor fi capabile să conducă departamente importante.
Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului
De la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui republican Donald Trump, Statele Unite trec printr-un fenomen cunoscut drept „economia în formă de K”. Ce reprezintă? Partea superioară a literei K se referă la americanii din marile corporații tech, bănci și companiile de energie (în special cele pe bază de combustibilii fosili tot mai promovați în agenda prezidențială a lui Trump). Veniturile și averile lor sunt în creștere. Partea de jos a literei se referă la americanii de rând cu venituri mici, cei care activează în industriile non-tech (HoReCa, turism, educație, medicină, construcții etc.). Ce înseamnă, de fapt, „economia în formă de K”? Înseamnă că evoluția economiei este pozitivă, însă beneficiază doar americanii cu venituri mari din corporațiile tech, iar clasa muncitoare și clasa de mijloc din domeniile non-tech se confruntă cu creșteri mai lente și reduse ale veniturilor și cu scumpiri „Blue-Collar” Americanii de rând nu sunt numai susținători ai Partidului Democrat, dar și ai Partidului Republican. Muncitorii din construcții, din fabrici, logistică, electricienii, șoferii de camioane, mecanicii auto, țesătorii, fermierii, tâmplarii, lucrătorii comerciali, chelnerii, minerii, gunoierii etc. alcătuiesc clasa muncitoare cunoscută ca „blue-collar worker” (pentru că majoritatea poartă salopete albastre cu guler și practică muncă manuală). Din această categorie fac parte și lucrătorii din industria ospitalității (HoReCa). Majoritatea au votat cu Donald Trump și Partidul Republican la alegerile din noiembrie 2024, sperând la un nivel de trai mai bun, la locuri de muncă mai bine plătite și la stoparea externalizării producției către China sau India care a dus la șomaj. Clasa muncitoare este cea mai grav afectată de „economia de formă K” „White-Collar” Situația economică s-a îmbunătățit semnificativ, însă doar pentru marile corporații, pentru categoria de lucrători „white-collar worker” (pentru că majoritatea poartă cămăși albe). Aceștia activează în sectorul bancar, finanțe, analiza datelor, securitate cibernetică, management, tehnologie, inginerie, jurnalism, cercetare de piață, dezvoltare software și hardware, rețelele de socializare, comerț online, telecomunicații și inteligență artificială. În contrast cu „blue-collar worker”, un „white-collar worker” trebuie să aibă studii superioare la facultăți teoretice și aptitudini intelectuale. Majoritatea muncesc la birou și încasează venituri mai mari. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, miliardarii și-au crescut averile. Asta nu înseamnă că lucrătorii din domeniile de tip „white-collar” din clasa de mijloc sunt scutiți de creșterea costurilor de trai. Miliardarii din corporațiile tech și-au crescut averile de la revenirea lui Trump la Casa Albă Încrederea americanilor în Trump scade Într-o economie de tip K, americanii de rând cu venituri mici se confruntă cu creșteri lente sau reduse ale veniturilor, dar se lovesc și de scumpiri. Se construiesc centre de date și Inteligență Artificială, în timp ce fabricile continuă să concedieze muncitori. Chiar dacă creșterea economică a SUA de după pandemie este solidă, angajările sunt reduse, iar șomajul a crescut la 4,6%. Cresc cheltuielile de consum, vânzările de locuințe scad, iar optimismul consumatorilor americani se diminuează. Iar asta duce și la scăderea ratei de aprobare a președintelui Trump la 39%, potrivit unui sondaj citat de Reuters. Președintele SUA Donald Trump și și directorul companiei Nvidia, Jensen Huan Citește și: SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma „închiderii federale” din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump Trump favorizează specialiștii și lucrătorii asiatici din industriile tech. Într-un discurs ținut la un forum de investiții SUA-Arabia Saudită la care a participat și directorul companiei Nvidia, Jensen Huang, președintele s-a arătat vizibil iritat de valul de critici din partea susținătorilor MAGA, după ce administrația prezidențială a angajat asiatici pentru a-i învăța pe americani să fabrice baterii de litiu și cipuri pentru semiconductori. „Și acum ne învață oamenii cum să construim cipurile de computer. Jensen, nu știu cum poți să o faci când ai prieteni care nu știu cum arată cipurile. Eu îmi iubesc prietenii conservatori, dar avem nevoie de chinezi să ne dea indicații, asta este America Măreață. Avem un caz în Georgia. Bateriile sunt periculoase de făcut. Au investit 1 miliard de dolari pentru o fabrică și le-am spus să se oprească. Și acum angajăm oameni să ne arate cum să le fabricăm. Oamenii noștri sunt patrioți, dar nu sunt pricepuți pentru a pune fabricile în funcțiune. Îmi pare rău! Da, sunt în cădere la sondaje, dar avem oameni inteligenți care fac o treabă bună”. Citește și: Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI Efectele „economiei în formă de K” asupra consumatorilor de rând Financial Times scrie că a Trump ar putea fi învinuit de americanii loviți de „economia în formă de K” din cauza scumpirilor și a slăbirii pieței muncii. Analiza datelor Biroului de Statistică a Muncii realizată de Rezerva Federală din Atlanta arată că salariile pentru americanii cu veniturile mici au încetinit. „Chiar dacă rata inflației a scăzut față de nivelul post-pandemic, trebuie să crească salariile. Și pentru a crește salariile, trebuie să fie o piață a muncii foarte puternică”, a spus Rebecca Patterson, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe. Inflația din SUA a fost într-o continuă creștere după declanșarea pandemiei de COVID-19, de la 2,5% în februarie 2020 la 7,9% în februarie 2022. SUA au fost grav lovite de criza semiconductorilor din cauza cererii crescute de plăci video pentru minarea de criptomonede. După recesiunea economică provocată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, revenirea economică există doar pentru industriile tech. Pentru alte sectoare economice însă, criza economică continuă După invazia rusă a Ucrainei și sancționarea Rusiei, rezultând scumpirea gazului, a petrolului, fertilizatorilor și a cerealelor, inflația a crescut la un nivel record de 9,1% în iunie 2022. Iar din 2025, americanii de rând sunt loviți de politicile tarifare ale lui Trump împotriva mai multor țări, ceea ce a dus la scumpirea multor materiale de bază importate din China, UE, Canada, Mexic și India. Este prevăzută și o scumpire în lanț a electronicelor în 2026 din cauza cererii crescute a memoriilor RAM din partea companiilor care dezvoltă Inteligența Artificială. Americanii vor plăti mai mult pentru telefoane de anul viitor din cauza fenomenului de „AI Boom”, scrie
Angajații Generației Z, epuizați la locul de muncă mai mult decât orice altă categorie de vârstă. Care este cauza
Angajații din Generația Z resimt unele dintre cele mai ridicate niveluri de epuizare înregistrate vreodată. O nouă cercetare sugerează că ei sunt predispuși unor niveluri de stres fără precedent. În timp ce persoanele de toate vârstele spun că resimt epuizare, generația Z și millenialii anunță „vârful epuizării” la vârste tot mai fragede. În Statele Unite, un sondaj efectuat pe 2.000 de adulți a arătat că un sfert dintre americani sunt epuizați înainte de a împlini 30 de ani. Un studiu britanic a indicat, în mod similat, că epuizarea pe o perioadă de 18 luni după pandemia COVID-19 și a constatat că membrii Generației Z raportau niveluri de epuizare de 80%. La nivel global, un sondaj care a acoperit 11 țări și peste 13.000 de angajați și manageri din prima linie a arătat că lucrătorii din Generația Z erau mult mai predispuși să se simtă epuizați (83%) decât restul angajaților (75%). Un alt studiu internațional privind bunăstarea a constatat că aproape un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se confruntau cu un „stres imposibil de gestionat”, 98% dintre aceștia raportând cel puțin un simptom de epuizare. Ce este burnout-ul Burnout-ul poate varia de la o persoană la alta și de la o ocupație la alta. Burnout-ul apare atunci când există un conflict între ceea ce un lucrător așteaptă de la locul său de muncă și ceea ce îi cere de fapt locul de muncă. Această neconcordanță poate lua multe forme: sarcini de lucru ambigue, o supraîncărcare cu sarcini sau lipsa resurselor sau a competențelor necesare pentru a răspunde cerințelor unui rol. Această epuizare progresează în trei dimensiuni. În timp ce oboseala este adesea primul simptom vizibil al epuizării, al doilea este cinismul sau depersonalizarea, care duce la alienare și detașare față de propria muncă. Această detașare conduce la cea de-a treia dimensiune a epuizării: un sentiment tot mai scăzut de realizare personală sau de autoeficacitate. Recomandările autorului:
Inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din angajați
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii. Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare. Harta detaliată până la nivel de cod poștal Iceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării. Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal. Un geamăn digital pentru piața muncii „Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă. Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash. Peste 32.000 de competențe cartografiate Indicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe. Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari. 1,2 trilioane de dolari în salarii expuse Sub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea. Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice. Trei state au validat modelul Cercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma. Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg. Analiză detaliată la nivel de județ Senatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale. „Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea. „Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”. Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate. Nu doar în centrele tehnologice Indicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială. Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut. Protecție pentru munca fizică Balaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale. Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut. Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă. „Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în Semestrul European, prezentat azi la Strasbourg. Educația și formarea profesională sunt ridicate la cel mai înalt nivel de importanță politică și economică. Nu există competitiv
Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în Semestrul European, prezentat marți la Strasbourg. Educația și formarea profesională sunt ridicate la cel mai înalt nivel de importanță politică și economică. „Nu există competitivitate fără capital uman. Fără talent și fără o forță de muncă adaptată prezentului și viitorului, Europa nu poate livra creștere, inovație și prosperitate. Săptămâna aceasta, Comisia va deschide apelul pentru programul-pilot Garanția Europeană a Competențelor, prin care lucrătorii din domeniile aflate în tranziție vor fi sprijiniți să se recalifice pentru locurile de muncă ale viitorului – în energie verde, digitalizare, tehnologie sau apărare. Totodată, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, care urmează a fi lansată săptămâna viitoare, va consolida drepturile lucrătorilor, va sprijini salariile adecvate, condițiile bune de muncă, accesul la formare și tranziții profesionale sigure”, transmite Comisia. Aceste măsuri vor fi prezentate treptat în următoarele zece zile și reprezintă un pas decisiv pentru „o Europă mai competitivă, mai echitabilă și mai pregătită pentru transformările globale”.
Mânați de scumpiri. Un singur loc de muncă nu mai este suficient în România
Un singur loc de muncă nu mai asigură o viață prosperă în România. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Scăderea ușoară a inflației nu oprește creșterea prețurilor, iar românii aleg să muncească suplimentar pentru a se dezvolta personal sau pentru a-și asigura un trai mai bun. Este și cazul Alinei, angajată într-o agenție imobiliară cunoscută din Baia Mare. Aceasta a acumulat experiență internațională muncind ani la rând în străinătate și călătorind. Dorința de a rămâne activă a determinat-o să accepte un al doilea job, uneori chiar și al treilea, pentru a se bucura de un venit binemeritat. „Lucrez în cadrul a două şcoli de şoferi şi, din când în când, ca şi un al treilea job, sunt lector formator în cadrul unui centru de excelenţă din Baia Mare. Şi toate se îmbină pentru că atunci când îţi place ceea ce faci este ca şi cum nu ai munci. Pur şi simplu este real”, a spus aceasta, potrivit Observator. Un caz singular, și nu prea Situația nu este însă, generală. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Alți oameni muncesc suplimentar pentru a atinge un nivel de trai imposibil de susținut doar dintr-un salariu. „În ziua de azi toată lumea vrea să fie în pas cu moda sau să aibă cel mai nou telefon […] Consider ca tinerii îşi iau mai multe joburi, pentru că nu au un venit destul de mare din familie”, a spus un localnic. Întrebată ce sfaturi le-ar oferi tinerilor care simt că oscilează cu joburile, Alina a spus că „Să nu se plafoneze, să nu rămână în locuri unde simt că nu este bună energia”. Potrivit sociologilor, pentru a face față la două locuri de muncă nu contează volumul activității, ci absența pauzelor între ele. „Dacă o persoana simte sens, simte control, satisfacţie în ceea ce face, creierul activează acele mecanisme de adaptare care sunt benefice şi acest lucru se numşte ‘eu-stres’. Ei bine, în momentul în care se instalează starea de oboseală cronică, lipsa somnului, burnout, conflictul dintre roluri se numeşte ‘di-stres’, iar acest aspect este negativ, începem atunci să avem anumite probleme psihologice”, a spus psihologa Cecilia. Ardusătan. Doar 12 ore de muncă pe zi Conform statisticilor, pentru aproape 40% dintre oamenii care au mai multe joburi, al doilea loc de muncă aduce 20-30% din salariul principal, iar 13,4% obțin dublarea veniturilor. Pentru 4,3%, jobul part-time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal. În România, legea permite lucrul până la 40 de ore săptămânal. „Europenii au recomandat ca numărul maxim de ore lucrat pe zi să fie 12. Dar în legea românească nu există această limitare decât la acelaşi angajator. […] Sunt state care au micşorat norma de timp, de bază, de opt ore, sunt câteva state europene car au dus norma de 6 ore. În România, a rămas deocamdată pe standardul de opt ore”, a spus inspectorul șef ITM Maramureș, Dragoș Năcuță. Recomandarea autorului: Cele mai căutate locuri de muncă în România. Care este oferta pentru tinerii fără studii superioare
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
Țara europeană în care un instalator poate să câștige un salariu lunar de peste 4.000 de euro
Deși locurile de muncă din domeniile tehnice nu sunt atractive fiindcă presupune muncă fizică și rezistență la stres, sunt foarte bine plătite în zilele noastre. De exemplu, meseria de instalator este esențială și nu poate fi efectuată de roboți pentru mult timp. Salariul unui instalator în țările vest-europene poate asigura un nivel de trai decent. Tot ce trebuie să facă instalatorul este să verifice și să schimbe instalațiile tehnico-sanitare, potrivit CANCAN. Printre țările vest-europene în care instalatorii sunt bine recompensați se numără Spania. Un instalator spaniol în vârstă de 37 ani, Santi Villafruela, care a lucrat de la doar 14 ani, spune că la început câștiga 1.200 de euro. Acum câștigă mult mai mult, astfel că-i rămân 4.000 de euro după ce-și achită taxele de la stat. „Am trecut de la a câștiga 1.200 de euro pe lună la un salariu demn, care îmi permite să trăiesc, să călătoresc și să-mi fac mici plăceri. Este o muncă grea, fizică, și trebuie să-ți asumi toate riscurile și responsabilitățile. Salariul nu compensează întotdeauna munca depusă. Ești mereu pe teren, te lovești, te murdărești, stai ore întregi în poziții incomode. Un bun instalator ar trebui să câștige cel puțin 3.000 de euro pe lună”, a povestit bărbatul pentru platforma NoticiasTrabajo. „Diferența este că acum lucrez pentru mine, decid ce proiecte iau și cât timp îmi dedic familiei. Nu este ușor, dar merită”, a mai spus instalatorul. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cât câștigă acest indian, din cele două joburi din România: instalator și livrator: „Vreau să fiu român în câțiva ani”
Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033
Jeff Bezos, directorul companiei Amazon, ar putea accelera procesul de automatizare al pieței muncii din Statele Unite. Echipa de robotică de la Amazon este să automatizeze 75% din operațiunile sale. Potrivit New York Times , Amazon și-a triplat forța de muncă din 2018, ajungând la 1,2 milioane de angajați. Acum, conducerea companiei se așteaptă ca Amazon să evite angajarea a 160.000 de persoane în Statele Unite până în 2027. 600.000 de locuri de muncă ar urma să fie eliminate până în 2033. Automatizarea ar economisi circa 30 de cenți pentru fiecare livrare efectuată de Amazon. Amazon evită utilizarea termenilor „A.I.” și „automatizare” Documentele din interiorul companiei care au ajuns în posesia publicației New York Times nu conțin termeni precum „automatizare” sau „A.I.” în paragrafele despre robotică. În schimb, utilizează „tehnologie avansată”. Chiar și termenul de „robot” este înlocuit cu „cobot”. Publicația scrie că Amazon nu urmărește eliminarea oamenilor în totalitate prin automatizare, ci mai degrabă o colaborare între personalul uman și tehnologie. Kelly Nantel, purtătoarea de cuvânt a companiei Amazon, a notificat că Amazon plănuiește să angajeze 250.000 de oameni în viitorul apropiat. Planurile Amazon pentru automatizare ar putea avea un impact major asupra „gulerelor albastre” din Statele Unite și a servit ca un model pentru companii precum Walmart, cel mai mare angajator american. Ce planuri mai are Jeff Bezos Conducerea companiei este convinsă că automatizarea este la orizont. Miliardarul Jeff Bezos are planuri mari – el a declarat că „milioane de oameni vor trăi în spațiu din anul 2045, iar roboții vor munci pe Lună”, scrie Fortune. Sursa Foto: Amazon Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei