Inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din angajați
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii. Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare. Harta detaliată până la nivel de cod poștal Iceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării. Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal. Un geamăn digital pentru piața muncii „Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă. Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash. Peste 32.000 de competențe cartografiate Indicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe. Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari. 1,2 trilioane de dolari în salarii expuse Sub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea. Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice. Trei state au validat modelul Cercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma. Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg. Analiză detaliată la nivel de județ Senatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale. „Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea. „Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”. Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate. Nu doar în centrele tehnologice Indicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială. Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut. Protecție pentru munca fizică Balaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale. Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut. Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă. „Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în Semestrul European, prezentat azi la Strasbourg. Educația și formarea profesională sunt ridicate la cel mai înalt nivel de importanță politică și economică. Nu există competitiv
Pentru prima dată, capitalul uman devine un mecanism strategic în Semestrul European, prezentat marți la Strasbourg. Educația și formarea profesională sunt ridicate la cel mai înalt nivel de importanță politică și economică. „Nu există competitivitate fără capital uman. Fără talent și fără o forță de muncă adaptată prezentului și viitorului, Europa nu poate livra creștere, inovație și prosperitate. Săptămâna aceasta, Comisia va deschide apelul pentru programul-pilot Garanția Europeană a Competențelor, prin care lucrătorii din domeniile aflate în tranziție vor fi sprijiniți să se recalifice pentru locurile de muncă ale viitorului – în energie verde, digitalizare, tehnologie sau apărare. Totodată, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, care urmează a fi lansată săptămâna viitoare, va consolida drepturile lucrătorilor, va sprijini salariile adecvate, condițiile bune de muncă, accesul la formare și tranziții profesionale sigure”, transmite Comisia. Aceste măsuri vor fi prezentate treptat în următoarele zece zile și reprezintă un pas decisiv pentru „o Europă mai competitivă, mai echitabilă și mai pregătită pentru transformările globale”.
Mânați de scumpiri. Un singur loc de muncă nu mai este suficient în România
Un singur loc de muncă nu mai asigură o viață prosperă în România. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Scăderea ușoară a inflației nu oprește creșterea prețurilor, iar românii aleg să muncească suplimentar pentru a se dezvolta personal sau pentru a-și asigura un trai mai bun. Este și cazul Alinei, angajată într-o agenție imobiliară cunoscută din Baia Mare. Aceasta a acumulat experiență internațională muncind ani la rând în străinătate și călătorind. Dorința de a rămâne activă a determinat-o să accepte un al doilea job, uneori chiar și al treilea, pentru a se bucura de un venit binemeritat. „Lucrez în cadrul a două şcoli de şoferi şi, din când în când, ca şi un al treilea job, sunt lector formator în cadrul unui centru de excelenţă din Baia Mare. Şi toate se îmbină pentru că atunci când îţi place ceea ce faci este ca şi cum nu ai munci. Pur şi simplu este real”, a spus aceasta, potrivit Observator. Un caz singular, și nu prea Situația nu este însă, generală. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe locuri de muncă, dar nu toți caută activitate constantă, pentru mulți, motivația reprezentând-o veniturile care nu mai acoperă scumpirile din ultima perioadă. Alți oameni muncesc suplimentar pentru a atinge un nivel de trai imposibil de susținut doar dintr-un salariu. „În ziua de azi toată lumea vrea să fie în pas cu moda sau să aibă cel mai nou telefon […] Consider ca tinerii îşi iau mai multe joburi, pentru că nu au un venit destul de mare din familie”, a spus un localnic. Întrebată ce sfaturi le-ar oferi tinerilor care simt că oscilează cu joburile, Alina a spus că „Să nu se plafoneze, să nu rămână în locuri unde simt că nu este bună energia”. Potrivit sociologilor, pentru a face față la două locuri de muncă nu contează volumul activității, ci absența pauzelor între ele. „Dacă o persoana simte sens, simte control, satisfacţie în ceea ce face, creierul activează acele mecanisme de adaptare care sunt benefice şi acest lucru se numşte ‘eu-stres’. Ei bine, în momentul în care se instalează starea de oboseală cronică, lipsa somnului, burnout, conflictul dintre roluri se numeşte ‘di-stres’, iar acest aspect este negativ, începem atunci să avem anumite probleme psihologice”, a spus psihologa Cecilia. Ardusătan. Doar 12 ore de muncă pe zi Conform statisticilor, pentru aproape 40% dintre oamenii care au mai multe joburi, al doilea loc de muncă aduce 20-30% din salariul principal, iar 13,4% obțin dublarea veniturilor. Pentru 4,3%, jobul part-time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal. În România, legea permite lucrul până la 40 de ore săptămânal. „Europenii au recomandat ca numărul maxim de ore lucrat pe zi să fie 12. Dar în legea românească nu există această limitare decât la acelaşi angajator. […] Sunt state care au micşorat norma de timp, de bază, de opt ore, sunt câteva state europene car au dus norma de 6 ore. În România, a rămas deocamdată pe standardul de opt ore”, a spus inspectorul șef ITM Maramureș, Dragoș Năcuță. Recomandarea autorului: Cele mai căutate locuri de muncă în România. Care este oferta pentru tinerii fără studii superioare
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
Țara europeană în care un instalator poate să câștige un salariu lunar de peste 4.000 de euro
Deși locurile de muncă din domeniile tehnice nu sunt atractive fiindcă presupune muncă fizică și rezistență la stres, sunt foarte bine plătite în zilele noastre. De exemplu, meseria de instalator este esențială și nu poate fi efectuată de roboți pentru mult timp. Salariul unui instalator în țările vest-europene poate asigura un nivel de trai decent. Tot ce trebuie să facă instalatorul este să verifice și să schimbe instalațiile tehnico-sanitare, potrivit CANCAN. Printre țările vest-europene în care instalatorii sunt bine recompensați se numără Spania. Un instalator spaniol în vârstă de 37 ani, Santi Villafruela, care a lucrat de la doar 14 ani, spune că la început câștiga 1.200 de euro. Acum câștigă mult mai mult, astfel că-i rămân 4.000 de euro după ce-și achită taxele de la stat. „Am trecut de la a câștiga 1.200 de euro pe lună la un salariu demn, care îmi permite să trăiesc, să călătoresc și să-mi fac mici plăceri. Este o muncă grea, fizică, și trebuie să-ți asumi toate riscurile și responsabilitățile. Salariul nu compensează întotdeauna munca depusă. Ești mereu pe teren, te lovești, te murdărești, stai ore întregi în poziții incomode. Un bun instalator ar trebui să câștige cel puțin 3.000 de euro pe lună”, a povestit bărbatul pentru platforma NoticiasTrabajo. „Diferența este că acum lucrez pentru mine, decid ce proiecte iau și cât timp îmi dedic familiei. Nu este ușor, dar merită”, a mai spus instalatorul. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cât câștigă acest indian, din cele două joburi din România: instalator și livrator: „Vreau să fiu român în câțiva ani”
Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033
Jeff Bezos, directorul companiei Amazon, ar putea accelera procesul de automatizare al pieței muncii din Statele Unite. Echipa de robotică de la Amazon este să automatizeze 75% din operațiunile sale. Potrivit New York Times , Amazon și-a triplat forța de muncă din 2018, ajungând la 1,2 milioane de angajați. Acum, conducerea companiei se așteaptă ca Amazon să evite angajarea a 160.000 de persoane în Statele Unite până în 2027. 600.000 de locuri de muncă ar urma să fie eliminate până în 2033. Automatizarea ar economisi circa 30 de cenți pentru fiecare livrare efectuată de Amazon. Amazon evită utilizarea termenilor „A.I.” și „automatizare” Documentele din interiorul companiei care au ajuns în posesia publicației New York Times nu conțin termeni precum „automatizare” sau „A.I.” în paragrafele despre robotică. În schimb, utilizează „tehnologie avansată”. Chiar și termenul de „robot” este înlocuit cu „cobot”. Publicația scrie că Amazon nu urmărește eliminarea oamenilor în totalitate prin automatizare, ci mai degrabă o colaborare între personalul uman și tehnologie. Kelly Nantel, purtătoarea de cuvânt a companiei Amazon, a notificat că Amazon plănuiește să angajeze 250.000 de oameni în viitorul apropiat. Planurile Amazon pentru automatizare ar putea avea un impact major asupra „gulerelor albastre” din Statele Unite și a servit ca un model pentru companii precum Walmart, cel mai mare angajator american. Ce planuri mai are Jeff Bezos Conducerea companiei este convinsă că automatizarea este la orizont. Miliardarul Jeff Bezos are planuri mari – el a declarat că „milioane de oameni vor trăi în spațiu din anul 2045, iar roboții vor munci pe Lună”, scrie Fortune. Sursa Foto: Amazon Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei
Prima țară din Uniunea Europeană care va introduce ziua de lucru de 13 ore
Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din Grecia ar putea să lucreze mai mult în curând. Țara urmează să devină primul stat membru din UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat. Parlamentul urmează să voteze miercuri legea, în contextul unor manifestații planificate la nivel național. În ciuda opoziției, se preconizează că proiectul de lege va fi adoptat cu ușurință, cu voturile partidului de guvernământ Noua Democrație. De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-stânga a transformat piața muncii din țară în una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot lucra după un nou program de șase zile, cu un supliment de 40% plătit pe lângă salariul obișnuit pentru a șasea zi lucrătoare. Măsura, care contravine tendinței de reducere a săptămânii de lucru în unele țări europene, a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației Greciei și deficitului major de lucrători calificați. Grevă generală în Grecia Grecia a fost cuprinsă marți de o grevă generală, a doua de luna aceasta, sindicatele au cerut retragerea noii legislații. Majoritatea transporturilor publice și a serviciilor publice au fost paralizate în urma protestelor de amploare. „«Programul de lucru flexibil» înseamnă în practică «abolirea zilei de lucru de opt ore», distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea exploatării excesive”, a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY, într-un comunicat. Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, în maximum 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, pe baza unei medii de patru luni și a unui număr maxim de ore suplimentare de 150 de ore. Însă săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare vor fi, în general, mai bine compensate, cu un bonus de 40%. Recomandările autorului:
Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă
Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei. Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică. Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu. Care erau estimările Proiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed. Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior. Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale. Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă. Economiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie. Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță. Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie. Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.
România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Preferând să fie întreținuți de părinți, nu muncesc și nici nu studiază
Unul din cinci tineri din România nu fac NIMIC: nici nu muncesc, nici nu studiază. Cifrele sunt alarmante. 20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea acasă, întreținuți de părinți, în loc să exploreze site-urile de anunțuri cu oferte de muncă sau să urmeze măcar o facultate de profil teoretic pentru a aspira la munca de birou. De asemenea, România este prima țară din Uniunea Europeană care are de suferit de pe urma fenomenului „Generația Boomerang”. Însă, mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ sau vreun curs de pregătire profesională (NEET), relevă datele Eurostat. Procentul se ridică la 19,4%, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%. România se află încă departe de obiectivul UE pentru scăderea procentului tinerilor șomeri sub 9% până în 2030, iar unele ţări au atins deja obiectiv, precum Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%). Ce este „Generația Boomerang”? „Generația Boomerang” este un termen utilizat pentru tinerii mileniali și zoomeri care au absolvit liceul și facultatea la începutul secolului 21 și care ajung să locuiască în continuare cu părinții. Majoritatea rămân șomeri fiindcă își aleg un anume profil teoretic (drept, medicină, litere), dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniu, fie pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă, fie pentru că nu corespund cerințelor. După ce au studiat la un liceu timp de 4 ani, fie timp de 3-5 ani la universitate, se întorc ca un „boomerang” acasă, să locuiască cu părinți. Alții își găsesc de muncă, însă cu venituri mult prea modeste pentru a-și permite să trăiască independent. Ei își motivează decizia din cauza chiriilor crescute, fie din cauza scumpirii locuințelor. Mulți alții sunt singuri pentru că nu reușesc să-și caute parteneri de viață. Sondajul Eurostat din 2024 arată că tinerii europeni pleacă de acasă, în medie, de la 26 de ani. În România, majoritatea pleacă din casa părintească abia de la 28 ani, în timp ce în Finlanda, tinerii își iau viața în propriile mâini încă de la 21 ani. Cel mai greu de urnit sunt spaniolii și grecii. Educația precară și școala românească de stat ar fi principalele cauze Mulți tineri șomeri nu știu să facă aproape nimic și nu corespund cerințelor actuale de pe piața muncii, neavând parte de o educație adecvată în școlile de stat românești. Școala românească nu prea i-a pregătit pe tineri pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv, nici pentru domeniile tehnice. Și în ciuda neajunsurilor, sunt totuși tineri care se străduiesc, sperând la o viață mai bună, prin a munci în afară sau lucrând la negru, fie lucrează ca nomazi digitali. „O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali”, explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare. Pretențiile angajatorilor cresc de la an la an pe măsură ce ia amploare automatizarea digitală. În foarte multe anunțuri de angajare este solicitată EXPERIENȚA sau o vechime în muncă de circa 2-3 ani. Iar experiența nu se acumulează stând acasă, pe banii părinților. Când vine vorba de locuri de muncă în producție, construcții, livrare comenzi și în salubritate, pentru că tinerii români tind să aibă pretenții la salarii mari, mai multe zile libere și bonusuri, angajatorii preferă forța de muncă ieftină din Asia. „Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă”, a mai spus acesta, pentru Fanatik. De asemenea, mulți tineri ajung șomeri după ce termină o facultate fiindcă iau decizii proaste în alegerea profilului, fie o fac pentru că se lasă îndrumați de părinți. „Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo”, a conchis Radu Cristian Proca. Alte cauze: comunismul și pandemia În România, fenomenul „generației boomerang” ar fi fost cauzat și de comunism. În perioada comunistă, dar și la puțin timp după revoluție, mulți români din generația decrețeilor au obținut apartamente la costuri reduse cu ajutorul statului. Ulterior, locuințele s-au scumpit enorm. Tinerii profită de avantajul de a locui cu părinții (mulți o fac chiar gratuit, alții cotizează la plata utilităților) în locuințele achiziționate din perioada comunistă, fără a se mai îndatora la bănci pentru a-și cumpăra apartamente proprii. O altă cauză pentru gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19. În 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor. Însă, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”
Motivul pentru care un bărbat de 81 de ani refuză să renunțe la muncă. Și soția lui încă lucrează: Nu o fac pentru salariu
Mike Plummer, un bărbat de 81 de ani, refuză să renunțe la muncă. Deși se află la pensie de mai bine de două decenii, bărbatul continuă să fie activ în câmpul profesional. Și soția sa, care are 74 de ani, încă lucrează. Un bărbat originar din Florida, SUA, refuză să părăsească câmpul muncii la vârsta de 81 de ani. Alături de soția sa, în vârstă de 74 de ani, lucrează la un magazin din Jacksonville. Deși bărbatul a ieșit la pensie, oficial, în 1999, a refuzat să părăsească activitatea profesională. Mike, un bărbat de 81 de ani, refuză să renunțe la muncă Soția lui lucrează cu jumătate de normă, iar Mike Plummer lucrează 2 zile pe săptămână, între 10:00 și 14:00. Mike Plummer a mărturisit că merge la muncă nu pentru bani, ci pentru a construi conexiuni. Bărbatul s-a pensionat în anul 1999 și a studiat ingineria. De altfel, de-a lungul anilor, a reușit să obțină 3 diplome de master – inginerie, cercetare operațională și dezvoltare organizațională. În anii 1980, a lucrat pentru o companie „startup”. „Din punct de vedere financiar, nu trebuie să continuăm să lucrăm, dar nu avem planuri reale de a ne pensiona complet. Amândoi suntem întrebați des: «De ce mai lucrezi? Nu ai nevoie de bani». Dar la 70 și 80 de ani, prietenii mor sau au probleme medicale, iar tu pierzi acea conexiune socială. Eu lucrez pentru că trebuie să mă mișc constant, să construiesc conexiuni și să descopăr lucruri noi. Nu o fac pentru salariu. Este secretul meu pentru a îmbătrâni frumos”, a povestit Mike pentru publicația Business Insider. Autorul recomandă: S-a schimbat legea. Aceștia sunt românii care riscă să NU mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă Vârsta nu contează! Un pensionar de 94 de ani a reușit să-și găsească SUFLETUL pereche Un pensionar britanic, aparent un simplu vânzător de ziare, demascat ca „baron al DROGURILOR”. A strâns o avere de 52.000.000 de lire Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ