Ce muzeu a câștigat premiul pentru Muzeul European al Anului 2026 și a stabilit un nou standard de inovație
Un muzeu în aer liber de istorie urbană, creat „de oameni (obișnuiți) pentru oameni (obișnuiți)” a câștigat premiul pentru Muzeul European al Anului 2026, potrivit Euronews. Premiul a fost câștigat de Muzeul Național în Aer Liber Den Gamle By din Danemarca. Centrul de artă cu sediul în Aarhus a ridicat titlul sâmbătă seara, la ceremonia de decernare a premiilor EMYA din Bilbao, Spania. Muzeul „reunește medii urbane istorice și contemporane” Daniëlle Kuijten, co-președinta EMYA și membră a juriului, a descris Den Gamle By drept „o instituție de pionierat care reunește medii urbane istorice și contemporane. Le reunește pentru a aborda întrebări contemporane urgente, inclusiv migrația, sustenabilitatea și justiția socială”, potrivit sursei citate. Instituția culturală este situată în al doilea oraș ca mărime din Danemarca. Aceasta invită publicul să exploreze 400 de ani de istorie prin intermediul expozițiilor sale interactive și captivante. Patru expoziții permit vizitatorilor să călătorească în timp din 1600 până în 2014 și să mângâie cai. De asemenea, vizitatorii pot să vadă reclame colorate, să întâlnească familia nucleară sau să viziteze casa de bilete SAS, toate în același loc. Scopul muzeului este de educare a comunității cu privire la diferite subiecte presante. Acestea includ sustenabilitatea, egalitatea și emanciparea. Mediul înconjurător, un domeniu cheie Una dintre domeniile cheie de interes ale muzeului este mediul înconjurător. Într-o declarație în care laudă acreditările sale ecologice, juriul a declarat că „sustenabilitatea este o temă din ce în ce mai răspândită în activitățile nou dezvoltate ale muzeului. Ele includ cultivarea și promovarea soiurilor de plante tradiționale, cursuri de grădinărit și ateliere despre îmbrăcăminte și repararea clădirilor”, mai arată sursa. Ideea centrală a muzeului Den Gamle By a fost crearea unui spațiu în continuă evoluție, mai degrabă decât a unei experiențe muzeale statice. Toate acestea aduc împreună comunitățile din jur, unde toată lumea se simte văzută și auzită. „Voluntarii joacă un rol central. Aceștia contribuie cu experiență personalp și cunoștințe de specialitate la narațiunile explorate. Proiectele participative integrează muzeul profund în viața civică”, scrie comitetul de premiere. Ce alte muzee au primit distincții Cei care au concurat pentru prestigiosul premiu nu au plecat din orașul din nordul Spaniei cu mâna goală. La ceremonie au fost acordate și alte câteva distincții. Muzeul Young V&A din Londra, Regatul Unit, a câștigat Premiul Muzeului Consiliului Europei. Premiul Kenneth Hudson pentru Curaj Instituțional și Integritate Profesională a fost câștigat de Institutul Muzeului Nebuniei din Trate, Slovenia. Muzeul Civilizației Rurale din Mendrisiotto, situat în Stabio, Elveția, a primit Premiul Muzeului din Portimão pentru Primire, Incluziune și Apartenență. Premiul Silletto pentru Participare și Implicare Comunitară a fost acordat Muzeului AlpenStadt din Sonthofen, Germania. Muzeul de Arte Vizuale Malva din Lahti, Finlanda, a câștigat Premiul Muzeului pentru Sustenabilitate de Mediu. Laude speciale Centrului de documentare Obersalzberg (Berchtesgaden, Germania), Cern Science Gateway (Meyrin, Elveția), Muzeul orașului Tartu (Tartu, Estonia), Centrul de cercetare – Muzeul Tsitsanis (Trikala, Grecia), Sensoria – Casa parfumurilor și aromelor (Holzminden, Germania), Kunsthaus Baselland (Basel, Elveția). „Câștigătorii premiilor din 2026 reflectă o gamă largă de priorități tematice, zone geografice și metode de lucru. Ceea ce îi unește este angajamentul față de schimbare: de a pune sub semnul întrebării narațiunile consacrate, de a aborda istorii dificile și de a consolida relevanța socială a instituțiilor lor”, scriu copreședinții juriului EMYA în prefața lor, potrivit aceleiași surse.
Jaf într-un muzeu din Franța. A fost furată o banană care valorează milioane de dolari
Un nou jaf a avut loc într-un muzeu din Franța. De data aceasta, a fost furată o banană care valorează milioane de dolari. Este vorba despre o banană care făcea parte din celebra operă „Comedian”, realizată de artistul italian Maurizio Cattelan. „Lovitura” a fost dată la muzeul Muzeul Centre Pompidou-Metz, din estul Franței, au anunțat reprezentanții instituției, care au depus o plângere penală pentru furt împotriva unor persoane necunoscute. „Comedian”, o lucrare controversată Potrivit reprezentanților muzeului, banana a fost, deja, înlocuită, astfel încât opera lui Cattelan să poată fi expusă în continuare. Lucrarea „Comedian” este una extrem de controversată, dar în același timp acest lucru i-a atras faima. „Comedian” înseamnă, de fapt, o banană fixată pe perete cu bandă adezivă. Este, fără doar și poate, cea mai cunoscută creație a lui Maurizio Cattelan. Opera a stârnit dezbateri încă de la prezentarea sa, în 2019, la târgul de artă Art Basel Miami Beach. Atunci, a fost oferită spre vânzare pentru 120.000 de dolari. În timp, însă, valoarea lucrării a crescut considerabil. În 2024, antreprenorul din domeniul criptomonedelor Justin Sun a cumpărat o versiune a operei pentru 5,2 milioane de dolari. După numai câteva zile de la achiziție, el a mâncat banana în fața camerelor de filmat, la Hong Kong. Acesta nu este un incident izolat, opera lui Cattelan fiind afectată și în trecut. De altfel, banana este înlocuită periodic, fiind un produs perisabil. În iulie 2025, un vizitator a mâncat banana. Atunci, personalul de securitate a intervenit rapid și a montat un alt fruct, iar instituția nu a depus plângere. Totuș, de data asta, muzeul a sesizat autoritățile deoarece autorul furtului nu a fost identificat. Reprezentanții instituției susțin că situația ridică și o problemă de respect față de opera de artă. Cine este Maurizio Cattelan Artistul Maurizio Cattelan este faimos și pentru lucrarea „America”. Opera sa reprezintă un vas de toaletă funcțional realizat din aur de 18 carate. În luna martie, un tribunal din Marea Britanie Britanie a condamnat doi bărbați pentru furtul acestei opere. Obiectul a fost sustras în timpul unei expoziții organizate în Regatul Unit. Dezmembrată de către hoți, opera nu a mai fost recuperată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Banana lipită cu bandă adezivă a artistului Maurizio Cattelan, scoasă la licitație. Prețul URIAȘ pentru care ar putea fi vândută
Primul muzeu călător din România, MuzA, își va deschide primele porți la Palatul Creditului Funciar Rural. După București, urmează alte zece sedii, timp de patru ani
Un nou muzeu va fi deschis în București, dar de data aceasta, nu va avea o expoziție permanentă și nici măcar un sediu fix. „MuzA călătoare” va avea prima oprire peste trei săptămâni la București, apoi echipele vor merge la Băile Gorova si Brăila, iar la finalul acestui voiaj se va întoarce în Capitală. „Ceea ce părea o constrângere – absența unui sediu – e transformată într-o metodă inovatoare. În loc să aștepte publicul într-un spațiu fix, muzeul însuși merge către oameni, descoperă și activează spații aflate în transformare, cercetează, adună povești și invită vizitatorii la o formă de cunoaștere prin experiență directă și călătorie. Din toate aceste întâlniri și interacțiuni se naște și crește, treptat, MuzA”, a declarat Ilinca Păun Constantinescu, coordonatoarea programului MuzA. Potrivit oficialilor OAR, MuzA este un muzeu călător, care explorează arhitectura direct în teritoriu, acolo unde este trăită, făcută, contestată sau apărată. În următorii patru ani, muzeul va funcționa ca un program curatorial de cercetare, arhivare și expunere, mutându-și sediul la câteva luni și construind progresiv o expoziție cumulativă și o arhivă vie. Pentru cei care vor să contribuie la colecția MuzA, organizatorii au lansat un apel, cu termen de înscriere 31 mai, pentru imagini și texte personale despre cum arată ideea de „acasă” în București. Materialele selectate vor face parte din prima expoziție MuzA, dedicată temei Fanteziei, care va avea loc în iunie, la București. MuzA este un muzeu de arhitectură călător, inițiat de Ordinul Arhitecților din România, care crește, timp de patru ani, printr-o succesiune de expoziții, cercetări și intervenții în 11 orașe din România. Programul derulat de Asociația IDEILAGRAM explorează arhitectura în teritoriu, activând spații și comunități. Prima stație: Palatul Creditului Funciar Rural din București, deschis publicului după 17 de ani Primul loc în care MuzA explorează această relație dintre imaginație, spațiu și locuire are loc într-o clădire deschisă publicului după 17 ani: Palatul Creditului Funciar Rural din București (str. Doamnei 22), între 11-14 iunie. Clădirea actuală este alcătuită dintr-un corp istoric din 1875, proiectat de Paul Gottereau, conceput ca obiect autonom, orientat către o curte de onoare, și o extindere realizată de Paul Smărăndescu în 1933, care reconectează palatul la dinamica orașului modern. În trecut, între 1952-1959, palatul a fost sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar mai târziu, între 1995-1998, sediu al Centrului de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare, arată organizatorii. Programul va include expoziții, tururi ghidate, conversații despre arhitectură, intervenții artistice și activități pentru copii, împreună cu invitați din România și din străinătate. Palatul și expoziția MuzA vor rămâne deschise și vor putea fi vizitate în fiecare weekend până la finalul lunii iunie. Tema Fanteziei va continua în august, la Băile Govora, și în octombrie, la Brăila, unde MuzA va explora alte forme ale imaginarului arhitectural. „Museu special” – Un muzeu călător, care crește pe drum Muzeul de Arhitectură din România își începe în iunie 2026 călătoria de patru ani spre 11 locuri din România, în care documentează, cercetează și expune felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi și relația dintre oameni și spațiile construite. Prima stație – 11-14 iunie, București, Palatul Creditului Funciar Rural – inaugurează o clădire inaccesibilă publicului, precum și tema anului din programul pilot propus de Asociația Ideilagram pentru primii patru ani de MuzA, Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe? MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii, derulat de Asociația Ideilagram în perioada 2026-2029. Constituirea acestui muzeu reprezintă un gest fondator de interes public prin care O.A.R. își propune să regândească ideea de ‘museu special’ – inclusă în primul statut al Societății Arhitecților Români din 1891 -, și anume o platformă națională pentru reflecție și dialog public, educație culturală și valorizarea patrimoniului construit. Lansat ca un program pilot de patru ani, MuzA propune un nou tip de muzeu în România: fără un sediu fix, mobil, muzeul merge către locurile în care arhitectura este trăită, contestată sau apărată, activând spații și comunități. Timp de patru ani, călătorește în 11 locuri, de la București la Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni (Neamț), Timișoara, Petrila și înapoi în București. Potrivit organizatorilor, călătoria MuzA va funcționa ca o expoziție itinerantă cumulativă. Fiecare oprire va contribui la realizarea unui modul expozițional, realizat prin cercetare locală, împreună cu o rețea de peste 300 de colaboratori – arhitecți, curatori, artiști, organizații locale și filiale ale O.A.R. MuzA implică și o echipă de cercetători și jurnaliști culturali care contribuie constant la construcția unei arhive vii și a unei arhive documentare pentru radiografierea extinsă a spațiilor în care se oprește. Expoziția muzeului va crește cu noi module expoziționale, formând o structură mobilă, care se construiește progresiv în teritoriu, ca un bulgăre de zăpadă. Aceste module se vor uni și vor fi prezentate integral la București în 2029. Cu fiecare destinație, MuzA își propune să aducă să aducă oamenii în centrul discuției despre arhitectură, să stimuleze participarea locuitorilor la evenimente, discuții și la construcția expozițiilor. Arhitectura devine, astfel, o platformă de dialog și de cunoaștere, o ocazie de a recupera memoria profesională și a descoperi noi forme echitabile și durabile de a construi și locui împreună. „De peste un secol, ideea unui muzeu de arhitectură în România revine ca un proiect necesar. Prin MuzA, acest demers devine realitate – nu sub forma unei clădiri, ci a unei mișcări. MuzA aduce arhitectura mai aproape de oameni și o privește ca parte a vieții de zi cu zi, propunând un cadru pentru cercetare, dialog și reflecție asupra felului în care locuim. De la conservare și renovare până la politici publice, muzeul își propune să deschidă întrebări și conversații despre viitorul spațiilor în care trăim. Iar acest proces nu poate începe decât în locuri reale, împreună cu cei care le trăiesc”, a delcarat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, în comunicatul oficial. Ce urmează după Fantezia în București Programul muzeului
Un nou jaf de răsunet într-un muzeu european: trei tablouri de Renoir, Cézanne și Matisse, furate din Italia
Încă un jaf de răsunet petrect într-un muzeu european pune în alertă lumea artei. Trei tablouri purtând semnătura unor pictori faimoși, Renoir, Cézanne și Matisse, au fost furat din Italia, potrivit Mediafax. Informația este confirmată de autoritățile locale. Atacul a durat doar 3 minute. Picturile lui Renoir, Cézanne și Matisse au fost furate în martie dintr-un muzeu aflat în apropierea orașului Parma, nordul Italiei. Cum s-a produs jaful Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului italian de Interne, patru indivizi mascați au pătruns prin efracție în vila Fundației „Magnani Rocca”, din Mamiano di Traversetolo. Ei au furat tablourile în noaptea de duminică, 22 martie, spre luni, 23 martie. Hoții au forțat poarta principală și au furat trei tablouri, potrivit carabinierilor. Întreaga lovitură a durat doar 3 minute. Primii despre caz au relatat cei de la televiziune publică Rai, care au spus că hoții au fugit prin curtea muzeului. Din câte se pare, hoții au furat „Peștele” , o pictură târzie (1917) de Auguste Renoir, „Natură statică cu cireșe” (1885-1887), de Paul Cézanne, și „Odalisca de pe terasă” (1922) a lui Henri Matisse. În acest caz a fost declanșată o anchetă. Carabinierii analizează imaginile de pe camerele de supraveghere de la muzeu, precum și de la casele și afacerile din apropiere. Fundația „Magnani Rocca” găzduiește colecția istoricului de artă Luigi Magnani (1906-1984). Aceasta este una dintre cele mai mari colecții de tablouri din Italia. Printre altele, include lucrări de Dürer, Rubens, Van Dyck, Goya și Monet. „Jaful secolului” Pe 19 octombrie 2025, patru jefuitori deghizați în muncitori în construcții au furat opt exponate ale Coroanei Franceze din Galeria Apolo a Muzeului Luvru, în valoare de aproximativ de 88 de milioane de euro. Au folosit un dispozitiv mecanic pentru a ajunge la Aripa Apollo a muzeului, unde au reușit să facă o gaură în camera în care se aflau bijuteriile. Hoții au furat bijuteriile și au luat-o la fugă când s-a declanșat alarma. Aceștia au scăpat prin fereastră. Anchetatorii au afirmat că hoții ar fi putut fi arestați în „30 de secunde”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul cap căzut: directoarea Muzeului Luvru a demisionat la patru luni după marele jaf care i-a adus Franței pierderi de 88 de milioane € Cât costă un „muzeu vintage” pe Olx: Un aparat foto Kodak din 1972, o bancnotă din 1966 și o cutie de Amigo dinainte de 1989, printre „exponate”
Franța introduce o taxă pe Luvru și Versailles. Biletele, mai scumpe pentru turiștii din afara Europei
Începând de joi, mai multe muzee importante din Paris vor aplica o taxă suplimentară pentru vizitatorii din afara Spațiului Economic European, scrie La Repubblica. Măsura vizează Luvrul, Palatul Versailles, Conciergerie, Sainte-Chapelle și tururile ghidate ale Operei Garnier. Cetățenii din afara Uniunii Europene, Islanda, Norvegia și Liechtenstein vor plăti mai mult pentru acces. Pentru Luvru, prețul biletului va ajunge la 32 de euro pentru turiștii din țări precum Statele Unite, China și Mexic, dar și pentru elvețieni și britanici. Aceasta înseamnă o creștere de 10 euro față de tariful anterior aplicat tuturor vizitatorilor. În schimb, cetățenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, alături de cele trei țări asociate pieței unice, vor păstra tariful vechi. Pentru Palatul Versailles, unde exista deja o diferențiere de preț, vizitatorii din afara Uniunii cu vârste peste 30 de ani vor plăti cu 3 euro mai mult. Până acum, rezidenții UE sub 26 de ani beneficiau de facilități speciale. Guvernul francez a spus că decizia de a schimba prețurile reprezintă o „ruptură cu trecutul” și are ca scop obținerea de fonduri suplimentare. Anunțul vine la mai puțin de trei luni după furtul bijuteriilor din Muzeul Luvru. Incidentul a atras atenția asupra nevoilor de securitate și renovare ale Franței. Sindicatele s-au opus rapid acestei politici, pe care o consideră fără precedent la nivel european. Totuși, un exemplu similar există deja în Franța, la castelul Chambord, unde vizitatorii din afara Uniunii Europene plătesc 31 de euro, față de 21 de euro pentru rezidenții europeni. Ministrul Culturii, Rachida Dati, a explicat scopul măsurii la finalul anului trecut. „Vreau ca vizitatorii din afara UE să plătească mai mult pentru taxele de intrare și pentru acest cost suplimentar pentru finanțarea renovării siturilor de patrimoniu național. Francezii nu ar trebui să fie nevoiți să plătească singuri totul”, a declarat aceasta. Ministrul Culturii a descris schimbarea drept „o adevărată ruptură cu politica anterioară de taxe”. În alte mari capitale europene, regulile rămân diferite. La Muzeul Britanic din Londra, accesul este gratuit. La Muzeele Vaticanului, Rijksmuseum din Amsterdam, Galeria Uffizi, Prado din Madrid sau Alte Nationalgalerie din Berlin, tarifele sunt aceleași pentru toți vizitatorii, indiferent de naționalitate. Există doar excepții pentru localnici, cum este cazul Muzeului Metropolitan din New York sau al Palatului Dogilor din Veneția, unde rezidenții beneficiază de acces gratuit. Reduceri pentru tinerii europeni sub 25 de ani se aplică la obiective precum Colosseumul sau Acropolele din Atena, relatează aceeași sursă. Diferențierea prețurilor în funcție de origine a fost mult timp specifică unor țări mai puțin bogate, unde localnicii plătesc mult mai puțin decât turiștii străini. Exemplele includ Machu Picchu, Muzeul Egiptean din Cairo sau Ermitajul din Sankt Petersburg. Fonduri pentru renovare și tensiuni sociale la Luvru Prin această nouă politică, Franța estimează venituri suplimentare între 20 și 30 de milioane de euro anual, potrivit Ministerului Culturii. O mare parte din bani va merge către proiectul de renovare a Luvrului, evaluat la peste un miliard de euro. „Aceasta va fi una dintre modalitățile de finanțare, care va însoți evident creșterea numărului de vizitatori (la Luvru), deoarece țintim cel puțin 12 milioane de vizitatori pe an”, față de aproximativ 9 milioane în prezent, a explicat Emmanuel Macron în ianuarie 2025, când a prezentat proiectul Luvru, Noua Renaștere. În același timp, Luvrul se confruntă în prezent cu o grevă majoră. Sindicatele protestează față de introducerea tarifelor diferite. Ei cer renunțarea la acest sistem. În documentul de grevă depus la începutul lunii decembrie, angajații solicitau „abandonarea sistemului de prețuri duale, care calcă în picioare istoria noastră republicană și universalismul fondator al Muzeului Luvru”. În prezent, Muzeul Luvru rămâne închis din acest motiv.
Ziua Culturii 2026: unde mergi gratuit la muzeu, teatru și concert
Evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale au loc atât în București, cât și în orașe din întreaga țară, în spațiile și prin programele instituțiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii. În București Biblioteca Națională a României propune expoziția „Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României”, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale. Tot aici are loc conferința cu ateliere „Genealogie și practici culturale” (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00–16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre. Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR, informeză Ministerul Culturii. Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor” (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel. Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului. Ce evenimente gratuite te așteaptă de Ziua Culturii Naționale în București și în țară La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul „IA cu povești” (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției „Din Bihor la New York”, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala. În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor „In memoriam Corneliu Vasilescu” (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și „Between I and we” (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu. Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului „Moartea domnului Lăzărescu” (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului. Expoziția „8” La Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția „8”, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – „Poezia Naturii” – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00–18:00, ultima intrare 17:00). La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: „Dușmance ale poporului”, „RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare”, „Capodopere…”, „Ion Dumitrana – Machetator și gravor”, „… la îndeMână.” Spectacole, expoziții și concerte gratuite: programul complet de Ziua Culturii Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie 2026 la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare „Zoom in. Zoom out. România în hărți”, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu. La Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, publicul este invitat la programul „Dor de Eminescu… 176 de ani de la nașterea marelui poet” (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea „Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm”. Meșterul Manole Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” organizează două evenimente: Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România; concertul „Ziua Culturii Naționale” la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock „Meșterul Manole”, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock. Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul „Harap Alb” (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor. Două spectacole românești la Teatrul Național „I.L. Caragiale” Teatrul Național „I.L. Caragiale” propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești „de autor”: „Moroi și păpădii”, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură); „Exil”, text și regie Alexandra Badea (Sala „Ion Caramitru”). Spectatorii de la „Exil” vor putea urmări în foaier un montaj video cu versuri eminesciene în interpretarea unor mari actori ai Teatrului Național. Biletele sunt disponibile la casa de bilete a Teatrului sau online, pe bilet.ro. Tot la TNB: vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția „REGINA MARIA LA TEATRU” (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente: evenimentul expozițional „Marin Constantin 100”, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei); lansarea celui mai recent videoclip din programul „Muzică contemporană românească în spații antice universale” – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Mérida: „Mérida – Efemeride”, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei „Efemeride” de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon. În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale. În țară La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile „Pictora” (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și „The Human Condition” (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă „Eminescu peste generații” (14–18 ianuarie, Palatul
De Ziua Culturii Naționale, Muzeul Cotroceni va putea fi vizitat gratuit, dar cu o condiție
Muzeul Național Cotroceni va putea fi vizitat gratuit miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, de către toți cei care aleg varianta de vizitare individuală, fără ghid, potrivit unei relatări postate pe contul oficial de socializare. Publicul va avea acces atât în spațiile reprezentative ale fostei reședințe regale, cât și în expoziția temporară dedicată regelui Ferdinand și reginei Maria, deschisă până la jumătatea lunii februarie. Pe traseul de vizitare sunt incluse: saloanele oficiale de la primul etaj, apartamentele private ale Familiei Regale, situate la etajul al doilea, expoziția „Lumini și umbre – Ferdinand și Maria”, care propune o perspectivă diferită asupra celor doi suverani. Cum se face accesul Accesul se face exclusiv pe la intrarea din șoseaua Cotroceni, pe baza unui act de identitate valabil sau a pașaportului, prezentat în original. Vizitele se desfășoară din oră în oră, între 9:00 și 16:00, iar cei interesați nu trebuie să își facă rezervare în prealabil. Inițiativa face parte din programul instituției dedicat Zilei Culturii Naționale și își propune să încurajeze publicul să descopere patrimoniul istoric și cultural al Palatului Cotroceni într-un cadru accesibil tuturor.
Muzeul Luvru se redeschide complet după suspendarea grevei angajaților
Decizia a fost luată în urma unei adunări generale la care au participat între 200 și 300 de salariați ai instituției, potrivit unor surse citate de AFP. Reprezentanta sindicatului CFDT, Valérie Baud, a declarat că angajații Muzeului Luvru au ales să nu voteze continuarea grevei, însă a subliniat că „mișcarea nu s-a oprit”. În lipsa unor progrese concrete în negocierile cu Ministerul Culturii din Franța, preavizul de grevă rămâne activ, iar o nouă adunare generală este programată pentru joi dimineață. Angajații Muzeului Luvru cer soluții pentru lipsa de personal Greva de la Muzeul Luvru a fost declanșată la jumătatea lunii decembrie, suspendată în perioada sărbătorilor și reluată luni. Angajații Muzeului Luvru protestează în special față de lipsa acută de personal, mai ales în zonele de supraveghere a sălilor, o problemă care afectează atât siguranța colecțiilor, cât și experiența vizitatorilor. De asemenea, angajații Muzeului Luvru sunt nemulțumiți de decizia autorităților de a majora tarifele de acces pentru turiștii non-europeni, măsură care urmează să intre în vigoare pe 14 ianuarie. Potrivit sindicaliștilor, această decizie nu este dublată de investiții suficiente în infrastructură sau în personal, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra angajaților existenți. Redeschiderea Muzeului Luvru, după o zi de funcționare parțială În ziua precedentă, după votul pentru grevă, Muzeul Luvru a fost nevoit să își limiteze activitatea, fiind deschis publicului doar „parcursul capodoperelor”, care include opere celebre precum „Mona Lisa”, „Venus din Milo” și „Victoria din Samothrace”. Miercuri, deși deschiderea a fost întârziată din cauza adunării generale, conducerea a anunțat că toate spațiile au fost ulterior accesibile publicului. Redeschiderea Muzeului Luvru vine într-un context tensionat, marcat și de îngrijorări privind starea clădirii, după furtul spectaculos a opt bijuterii ale Coroanei, incident care a ridicat semne de întrebare privind securitatea instituției. Chiar dacă Muzeul Luvru este deschis în prezent, greva de la Muzeul Luvru rămâne o opțiune reală în cazul în care negocierile cu Ministerul Culturii nu vor aduce rezultate concrete. Sindicatele avertizează că angajații Muzeului Luvru sunt pregătiți să reia protestele pentru a obține condiții de muncă mai bune, personal suplimentar și investiții reale în infrastructură.
Muzeu interactiv dedicat Giulgiului din Torino, deschis în California
„Giulgiul din Torino: o experiență captivantă”, o expoziție de 5 milioane de dolari din Garden Grove, care include săli de proiecție la 360 de grade, replici ale Giulgiului din Torino, chioșcuri interactive și o sculptură în mărime naturală a lui Hristos, a fost concepută pe o perioadă de trei ani și finanțată prin donații private, potrivit AP. Conținutul a fost creat în principal de Othonia, Inc., un grup cu sediul la Roma dedicat examinării Giulgiului, unul dintre cele mai studiate artefacte din istorie. Originalul – o pânză de 4,3 metri lungime și 1 metru lățime – este păstrat într-o cutie antiglonț, cu temperatură controlată, adăpostită în Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino, Italia. Muzeul din California, care se întinde pe o suprafață de 930 de metri pătrați, conține o imagine laminată în mărime naturală a giulgiului întins pe un perete. Aceasta prezintă imaginea slabă a unui bărbat cu răni similare cu cele ale lui Hristos. Vaticanul nu a pretins autenticitatea Giulgiului Vaticanul a numit pânza un simbol puternic al suferințelor lui Hristos, fără a pretinde autenticitatea acesteia. Mulți experți susțin datarea cu carbon a unor bucăți de pânză, care plasează-o în secolul al XIII-lea sau al XIV-lea, dar mulți credincioși – printre care și oameni de știință desăvârșiți – spun că rezultatele ar fi putut fi denaturate de contaminare, solicitând analizarea unor mostre mai mari. Mulți insistă că pânza conține polen din Ierusalim și este țesută într-un model specific secolului I. Pânza, considerată o relicvă de mulți creștini, a fost expusă cel mai recent în primăvara anului 2015. Deși giulgiul s-ar putea să nu părăsească niciodată Torino, noua expoziție va rămâne cel puțin până în 2030 în campusul Catedralei Christ, lângă faimosul turn de sticlă și sanctuar ridicat de televanghelistul Robert H. Schuller.
De unde s-au inspirat hoții. Jaful secolului de la Luvru a fost descris de un francez, într-o carte pentru copii, din 1961:”E suficient să agăţi o scară”
Planul furtului bijuteriilor din Muzeul Luvru din Paris a fost publicat în 1961 de către Georges Chaulet. Scriitorul francez descrie într-o carte pentru copii cum se poate intra în Luvru să furi un diamant fără să fi prins, în timp record. În Franţa, se spune că e mai uşor să furi bijuterii de la Luvru decât cosmetice de la Sephora. Gardienii din magazin te scanează pe toată perioada şederii şi îţi suflă în ceafă la orice pas, că nu ştii dacă miroase a parfum de la standuri sau de la paznic. Nu la fel stau lucrurile în Luvru, în ciuda măsurilor de securitate aparent foarte bine puse la punct. Tot francezii spun că, uneori, să vii cu macaraua trece mai neobservat decât dacă vrei să intri discret în Luvru. Nu se ştie acum dacă hoţii au citit cartea lui Chaulet, în copilărie, şi au vrut să se facă hoţi de diamante când vor creşte, cert este jaful secolului este aproape identic ca mod de operare cu acela din povestire. Din planul descris Georges Chaulet în „Appelez Fantômette”, despre cum să furi un diamant din Galeria Apollo din Luvru, afli cât de uşor se poate intra şi ieşi din muzeu fără să fii măcar zărit: „Ascultă-mă bine! Fii atent! E suficient să agăţi o scară de perete, ca să ajungi la primul etaj. În definitiv, e vorba doar despre etaj. Apoi, spargi fereastra. Mergi 10 m, spargi vitrina cu o lovitură de ciocan şi gata! Pui mâna pe obiect. Dacă nu eşti reţinut de ceva, te asigur că vei pleca foarte repede de-acolo” , povesterşte autorul în cartea sa pentru copii. Fantômette este un personaj fictiv francez creat de Georges Chaulet în 1961. O supereroină adolescentă luptă împotriva crimei, adesea în orașul fictiv Framboisy sau în metropola internațională Furtive-Ville, așa cum este descrisă în serialul animat din 1999. Vinerea trecută, nişte hoţi deghizaţi în paznici au intrat în Muzeul Luvru şi au furat bijuteriile lui Napoleon, expuse în Galeria Apollo. În ciuda măsurilor de securitate, a fost nevoie de doar 7 minute ca aceştia să fure preţioasele bijuterii şi să dispară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal în Franța: Curtea de Conturi dezvăluie PROBLEME serioase cu securitatea Muzeului Luvru. Mona Lisa și o treime din muzeu nu sunt protejate Costumați în paznici, au intrat și au ieșit cu un tezaur inestimabil din Luvru. Unul dintre hoți, filmat. Ultimele informații