Primul muzeu construit de la zero în perioada postcomunistă se deschide la Cluj. Intrarea va fi gratuită
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a anunțat oficial inaugurarea MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei, noua clădire a instituției din Florești. Evenimentul va avea loc duminică, 30 august 2026, între orele 14.00 și 21.00. Potrivit MNIT, inaugurarea reprezintă un moment important pentru cultura românească, fiind vorba despre „primul sediu de muzeu cu toate funcțiunile integrate, construit de la zero în perioada postcomunistă”. Un muzeu proiectat după modele europene Proiectarea unui muzeu presupune cerințe speciale de conservare, securitate și expunere a patrimoniului, iar pentru MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei au fost folosite ca repere mai multe proiecte europene. Unul dintre principalele modele a fost Moesgaard Museum din Danemarca, o clădire semi-îngropată, amplasată în afara orașului și integrată în peisaj. Muzeul danez este cunoscut pentru expozițiile sale dedicate istoriei și arheologiei. Un alt model important a fost centrul de depozitare de la Vinge, Frederikssund, construit pentru Muzeul Național și Biblioteca Regală din Danemarca. Experiența daneză a fost folosită inclusiv pentru conceperea depozitelor de patrimoniu și a soluțiilor de securitate ale noului muzeu din Florești. Depozite fără încălzire și fără răcire activă Una dintre particularitățile proiectului MuTRA este modul în care au fost concepute spațiile destinate depozitării patrimoniului. Soluțiile au fost adaptate condițiilor climatice din România după simulări detaliate de microclimat, realizate inițial în colaborare cu o echipă din Danemarca și ulterior cu una din Germania. În urma acestor studii au fost stabilite inclusiv soluțiile de izolație și grosimile necesare pentru zona depozitelor semi-îngropate. Conceptul este unul neobișnuit: depozitele nu au nevoie de încălzire și nici de răcire activă. Temperatura este lăsată să varieze lent, în ritmul schimbărilor sezoniere. Dezumidificarea este folosită doar în anumite perioade, în timp ce umidificarea nu este necesară dacă depozitele nu sunt încălzite în timpul iernii. Potrivit conceptului proiectului, în varianta optimă, un astfel de depozit poate funcționa integral cu energie produsă de panouri fotovoltaice, fără dependență de rețeaua electrică. Un nou spațiu pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei MuTRA – Galeria istorică a Transilvaniei este amplasată pe Bulevardul Cetatea Fetei din Florești, județul Cluj. Proiectul a fost prezentat anterior de primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, drept primul muzeu construit de la zero în România în ultimii 100 de ani. Acesta spunea că investiția se ridică la 146 de milioane de lei și că finanțarea este asigurată din fonduri europene. Programul inaugurării Pentru ziua inaugurării, MNIT a pregătit un program care se întinde pe șapte ore și include concerte, tururi ghidate, spectacole, reconstituiri istorice și activități pentru public. • 14:00 – deschiderea evenimentului; • 14:30 – „Flauto Dolce”, ansamblu de muzică veche – concert; • 15:00 – proiecție și tururi ghidate; • 15:30 – „Passeggio” – dansuri renascentiste; • 16:00 – reenactment „Omnis Barbaria”; • 16:30 – Cvintetul de alămuri al Filarmonicii de Stat „Transilvania”; • 17:30 – Erich Türk – recital la orgă; • 18:00 – reenactment „Omnis Barbaria”; • 19:00 – „MUTRE din istorie” – spectacol de teatru, în regia lui Ionuț Caras; • 20:00 – „Yesterday’s Pasta” – concert. Pe parcursul întregii zile vor avea loc și proiecții „Fețele istoriei”, în sala de expoziții de la etajul I. Vor fi organizate, de asemenea, ateliere de educație muzeală, la orele 14:30, 16:30 și 18:30: „Istoria medicamentelor, de la Praf de Mumie la Paracetamol” și ateliere de meșterit. Accesul la evenimentul de inaugurare este gratuit.
Tăblițele de la Tărtăria, din nou în centrul unei controverse istorice: sunt sau nu cea mai veche scriere din lume?
Descoperite în 1961 într-un sit neolitic din satul Tărtăria, județul Alba, tăblițele au fost incluse de atunci în patrimoniul muzeului clujean și au alimentat peste șase decenii de dezbateri aprinse între arheologi, lingviști și istorici ai religiilor. Cele trei mici piese din lut ars, acoperite cu semne incizate și pictograme, sunt considerate de o parte a specialiștilor drept posibile dovezi ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute până în prezent. Inițial, tăblițele au fost datate în intervalul 2900–2700 î.Hr., prin analogii cu materiale din Mesopotamia. Analize ulterioare ale resturilor osoase asociate contextului funerar au indicat însă o vechime mult mai mare, de până la aproximativ 5500 î.Hr. O datare mult mai veche Dacă această datare ar fi confirmată, semnele de pe tăblițe ar preceda cronologic apariția scrierii cuneiforme sumeriene și a hieroglifelor egiptene. „Nu avem în acest moment certitudinea că aşa este, că, într-adevăr, este cea mai veche scriere. E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer. Deci, încă este o dezbatere vie, se fac cercetări în continuare, sper să aflăm cât mai multe detalii”, a precizat Felix Marcu, managerul muzeului din Cluj Napoca, citat de Știrile Pro TV. Unii specialiști interpretează semnele incizate ca o formă incipientă de scriere, comparabilă cu pictogramele timpurii din Sumer, sugerând existența unei tradiții locale de codificare a informației. Alții atrag atenția că ar putea fi vorba doar de simboluri rituale sau mărci cu semnificație religioasă, care nu îndeplinesc criteriile riguroase ale unui sistem de scriere propriu-zis. Sub semnul întrebării Controversa a fost amplificată și de modul în care tăblițele au fost conservate imediat după descoperire. Pentru a fi întărite, ele au fost arse în laborator, procedeu care a compromis ulterior posibilitatea unei datări directe prin Carbon-14. Au apărut astfel inclusiv suspiciuni de fals sau de intervenție ulterioară asupra semnelor, în urma unor asemănări între simbolurile de pe tăblițe și reprezentări sumeriene cunoscute în literatura populară din anii ”60. Deși ipoteza falsului nu a fost demonstrată, ea continuă să fie invocată în dezbaterea științifică. Potrivit unei alte ipoteze, semnele ar fi putut servi drept instrument de memorie pentru ceremonii religioase, legate de ciclurile Soarelui și ale Lunii, sugerând că nevoia de a codifica sacrul ar fi precedat nevoia de evidență administrativă. În timp, tăblițele de la Tărtăria au fost integrate și într-un discurs identitar mai larg, uneori speculativ, care leagă vechimea semnelor de ideea unei continuități multimilenare în spațiul carpato-danubian. Aceste interpretări depășesc însă datele arheologice verificate și țin de mitologiile construite ulterior. Fără un verdict încă Expoziția prezintă atât ipotezele existente, cât și limitele cunoașterii actuale, iar materialele explicative indică faptul că dosarul Tărtăria rămâne deschis. Indiferent dacă vor fi sau nu recunoscute vreodată drept cea mai veche scriere din lume, tăblițele de la Tărtăria continuă să provoace întrebări fundamentale despre originile scrisului și despre felul în care ne raportăm la trecut.