Etichetă: muzica

Cinci moduri prin care îți poți păcăli simțurile ca să mănânci mai sănătos

Deși avem impresia că alegem în mod rațional ce mâncăm, în realitate simțurile noastre influențează constant cât și ce consumăm. Vederea, auzul, mirosul și chiar textura alimentelor pot schimba deciziile noastre fără să ne dăm seama, iar cercetările demonstrează mereu că aceste mecanisme pot fi folosite în avantajul nostru pentru a mânca mai sănătos, potrivit BBC. Specialiștii explică faptul că experiența gustului nu se reduce doar la gură, ci implică întregul corp și modul în care creierul interpretează informațiile senzoriale. „Cu toții credem că gustăm în gură. Se pare că de acolo vine aroma, dar sunt implicate toate celelalte simțuri”, spune Charles Spence, psiholog în științe alimentare la Universitatea din Oxford. Înainte să gustăm efectiv un aliment, creierul face deja dinainte presupuneri bazate pe aspect, miros, sunet sau chiar context. Acest proces, care de cele mai multe ori se întâmplă inconștient, influențează nu doar plăcerea mesei, ci și cantitatea consumată. Oamenii sunt departe de a fi niște mâncători raționali, pentru că simțurile ne pot influența cu ușurință alegerile în ceea ce privește hrana pe care o alegem. Însă cercetările arată din ce în ce mai mult că putem folosi această înțelegere pentru a ne manipula simțurile, îndemnându-ne să mâncăm mai sănătos în acest proces. 1. Atenție la ambalaj și culori Un prim factor important pentru a evolua în acest proces este felul în care arată produsele. Culoarea ambalajului, designul și modul în care este prezentată mâncarea influențează percepția asupra sănătății și gustului. Produsele maro, verzi și albe tind să fie considerate mai sănătoase, în timp ce obiectele roșii, galbene și violete sau chiar „strălucitoare” tind să fie mai asociate cu ingrediente delicioase, care inflamează organismul. „De asemenea, evaluăm proprietățile alimentare pentru sănătate în funcție de culoarea ambalajului”, spune Betina Piqueras-Fiszman, profesor asociat la Universitatea Wageningen. Pentru a reduce tentațiile, specialiștii recomandă păstrarea dulciurilor în recipiente opace, astfel încât stimulii vizuali să nu încurajeze consumul neplanificat. 2. Unde sunt plasate alimentele contează Locul din magazin unde sunt puse produsele influențează, mai mult decât ne așteptăm, deciziile de cumpărare. Articolele aflate la nivelul ochilor sau lângă casele de marcat sunt cumpărate mai des, din obișnuință și comoditate. Acest fenomen este cunoscut drept tendința de a alege varianta cu cel mai mic efort, iar comercianții îl folosesc frecvent. În unele țări au fost introduse reguli pentru a limita plasarea alimentelor nesănătoase în zonele de impuls. Anglia este un astfel de exemplu. Țara a interzis alimentele bogate în grăsimi, sare și zahăr (HFSS) în apropierea caselor de marcat. 3. Vasele și tacâmurile influențează sațietatea Nu doar ochii și urechile influențează experiența noastră culinară. Și modul în care mâncarea este servită contează. Când deserturile sunt servite pe farfurii rotunde albe, acestea sunt adesea evaluate ca având un gust mai dulce în comparație cu exact aceeași mâncare servită pe o farfurie neagră, unghiulară. Un efect similar apare și în cazul formelor de ambalaj. Oamenii preferă ambalajele rotunjite în locul celor unghiulare. Totodată, cât de greu este bolul din care mâncăm ar putea afecta cât de sătui ne simțim după o masă. Un studiu a constatat că cei care mâncau credeau că ar fi mai sătui atunci când mănâncă dintr-un recipient mai greu înainte de a gusta mâncarea. „Când oamenii au mâncat doar o lingură din produs, au fost imediat păcăliți să perceapă că vor fi mai sătui”, spune Piqueras-Fiszman. Tacâmurile mai grele au un alt efect pozitiv asupra modului în care percepem gustul mâncării, unii clienți simțindu-se mai satisfăcuți de o masă atunci când tacâmurile aveau mai multă greutate, potrivit unui studiu. 4. Aspectul farfuriei schimbă percepția gustului Poate deloc surprinzător, modul în care mâncarea este prezentată în farfurii noastre afectează, de asemenea, cât de mult ne așteptăm să savurăm masa. Acest factor poate face ca mâncarea cu conținut scăzut de calorii să fie mai atrăgătoare. În cadrul unui studiu a fost aranjată salata astfel încât să arate ca o pictură de Kandinsky, ceea ce i-a determinat pe participanți să evalueze mâncarea ca fiind mai gustoasă. Ei chiar au plătit mai mult pentru exact aceleași ingrediente datorită modului în care au fost prezentate. 5. Sunetul influențează ritmul mesei Muzica și sunetele din jurul mesei pot modifica ritmul în care mâncăm, ceea ce influențează în mare măsură nivelul de absorbție pe care îl avem. Muzica lentă duce la mese mai lungi și, implicit, la un consum mai mic de calorii. De asemenea, anumite frecvențe muzicale pot influența percepția gustului, făcând alimentele să pară mai dulci sau mai amare. Evitarea distragerilor, cum ar fi telefonul sau televizorul, contribuie și ea la un consum mai controlat.

EUROPAfest 2026: Artiști din 14 țări vin la București la cea de-a 33-a ediție a festivalului

Se întâmplă din nou și se întâmplă în București: festivalul european de muzică live EUROPAfest, care, în 2026, se află la cea de-a 33-a ediție. Festivalul aduce pe scenele din Capitală artiști din 14 țări: Franța, Italia, Irlanda, Canada, Israel, SUA, Polonia, Australia, Ungaria, Bulgaria, Azerbaidjan, Peru, Coreea de Sud și România. Ediția din acest an pune accentul pe jazz, păstrând în același timp conceptul unic al festivalului – reunirea sub aceeași umbrelă artistică a patru genuri majore: jazz, blues, pop și muzică clasică. Un festival cu recunoaștere europeană EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Casei Regale din 2005, fiind primul eveniment din România care a primit această distincție. În 2025, festivalul a fost decorat cu Medalia „Custodele Coroanei Române”, într-o ceremonie organizată la Castelul Peleș și prezidată de Majestatea Sa Margareta. La nivel european, festivalul deține distincția EFFE – Europe’s Finest Festivals, acordată de Comisia și Parlamentul European, și este singurul festival din România care a câștigat competiția Creative Europe, la care au participat peste 1.000 de proiecte din 27 de state membre UE și 12 țări invitate. Bilete disponibile Publicul își poate asigura deja locul la concertele EUROPAfest 2026. Biletele sunt disponibile pe iaBilet.ro.

Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile

Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:

Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027

Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta.  Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027.  Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat  de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru  organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială.  În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza,  s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram

Willie Colón, o legendă a muzicii salsa, a murit la vârsta de 75 de ani

„Deși îi plângem absența, ne bucurăm de darul veșnic al muzicii lui și de amintirile prețioase pe care le-a creat, care vor dăinui pentru totdeauna”, a transmis familia pe pagina de Facebook a lui Willie Colón, conform Reuters. Cauza decesului nu a fost făcută publică. Născut în Bronx, din părinți portoricani, Colón a înregistrat zeci de albume, printre care La Gran Fuga, lansat în 1970, și El Juicio, apărut în 1972, potrivit casei de discuri Fania Records, care a promovat muzica salsa. A semnat cu Fania Records la 15 ani, iar doi ani mai târziu, în 1967, și-a lansat albumul de debut, El Malo, care s-a vândut în peste 300.000 de exemplare, potrivit biografiei de pe site-ul Filarmonicii din Los Angeles. Muzica lui Colón a combinat elemente de jazz, rock și salsa, integrând ritmuri din tradițiile muzicale ale Cubei, Puerto Rico, Braziliei și Africii, se arată în biografie. „O temă centrală în muzica lui Colón, care împrumută din multe culturi și mai multe stiluri, este explorarea relației complexe pe care portoricanii o au atât cu patria lor, cât și cu Statele Unite”, se menționează în biografie. „Își folosește cântecele pentru a descrie și a analiza dificultățile de a trăi în SUA ca portorican, dar și pentru a sugera contribuțiile culturale pe care portoricanii le au de oferit”. În 2004, a primit un premiu pentru întreaga carieră din partea Latin Academy of Recording Arts and Sciences. Activist social de-a lungul timpului, Colón a fost membru al Comisiei Latino pentru combaterea SIDA și al Fundației Națiunilor Unite pentru Imigranți.

Creatori nominalizați la Oscar cer eliminarea muzicii din documentarul Melania

Paul Thomas Anderson și Jonny Greenwood au semnalat că un segment din coloana sonoră a filmului „Phantom Thread”, mai precis piesa „Barbara Rose”, a fost integrat în documentarul „Melania” fără obținerea acordului necesar, scrie Euronews. Într-o declarație obținută și publicată de revista Variety, aceștia au subliniat că, deși Greenwood nu deține în totalitate drepturile de autor asupra muzicii, studioul Universal nu l-a consultat în legătură cu utilizarea creației sale într-un proiect extern. Astfel, acest fapt este considerat o încălcare a acordului lor de compoziție. Melania, reacția artiștilor și lipsa unui răspuns oficial În urma acestei situații, Anderson și Greenwood au solicitat eliminarea completă a muzicii lor din documentar. Până în prezent, echipa de producție a filmului „Melania” nu a oferit un răspuns public cererii. Documentarul este regizat de Brett Ratner, un cineast care a revenit recent în atenția publică după o perioadă de absență prelungită din industria hollywoodiană, marcată de controverse anterioare. Filmul „Melania” a atras atenția și prin bugetele sale considerabile, neobișnuit de mari pentru o producție non-ficțională. Platforma Amazon MGM a achiziționat drepturile de difuzare pentru aproximativ 40 de milioane de dolari, la care s-au adăugat alte 35 de milioane de dolari pentru promovarea în cinematografe. Aceste sume semnificative au alimentat speculații cu privire la posibile motivații politice din spatele achiziției. Deși a fost criticat dur de presa de specialitate, documentarul a depășit estimările inițiale de încasări în Statele Unite. El a generat până acum peste 13 milioane de dolari, în mare parte datorită mobilizării unui public conservator. Parteneriatul Anderson–Greenwood Jonny Greenwood și Paul Thomas Anderson colaborează de aproape două decenii Muzicianul a compus coloanele sonore pentru numeroase filme ale regizorului, printre care „There Will Be Blood”, „The Master”, „Licorice Pizza” și recenta producție „One Battle After Another”. Aceasta din urmă este considerată una dintre favoritele la Premiile Oscar din 2026. Filmul „Phantom Thread”, din care provine muzica aflată în dispută, a fost nominalizat la șase premii Oscar. Nominalizarea vine inclusiv pentru cea mai bună coloană sonoră originală.

Spotify crește prețurile la abonamente după ce a anunțat că a plătit industriei muzicale o sumă record de 11 miliarde de dolari în 2025

Platforma suedeză de streaming muzical a declarat într-o postare pe blog că plățile sale în 2025 au crescut cu peste 10% față de anul precedent și că artiștii și casele de discuri independente au reprezentat jumătate din totalul redevențelor, scrie El Economista. Compania a acordat prioritate păstrării și atragerii de noi artiști pe platformă, într-un moment în care se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor jucători majori, precum YouTube și Apple, pe piața de streaming muzical . YouTube a anunțat în octombrie că a plătit peste 8 miliarde de dolari industriei muzicale în cele 12 luni cuprinse între iulie 2024 și iunie 2025. „Întrucât Spotify plătește industriei două treimi din toate veniturile muzicale (aproape 70% din ceea ce câștigăm noi) pe măsură ce veniturile Spotify cresc, cresc și plățile către industria muzicală”, se arată pe blog. Compania reinvestește banii pe care îi păstrează în platformă, a precizat aceasta, urmărind în același timp creșterea în diverse formate de conținut, cum ar fi podcasturi , videoclipuri și cărți audio. Spotify a majorat recent prețurile la abonamentele sale premium pe mai multe piețe pentru a-și spori profiturile și a valorifica baza extinsă de utilizatori pentru a stimula creșterea.

Cine este Sienna Rose, artista misterioasă cu milioane de ascultători despre care se spune că ar fi creată cu inteligența artificială

Ți-a apărut vreodată pe platformele de socializare Sienna Rose, o artistă care a ajuns în top pe Spotify pentru piesele sale cu influențe de jazz? Există indicii că artista nu ar fi reală, ci creată cu inteligența artificială. Apariția ei a fost luată în „vizor” de mulți internauți, în jurul ei pendulând un real mister, mai ales că este ascultată de milioane de persoane. Totuși, n-ar fi singura artistă creată cu ajutorul AI. De exemplu, Lolita este o creație a inteligenței artificiale, cântăreața „cyber” reușind să cucerească inimile multor ascultători (vezi aici povestea ei). Sienna Rose, artista despre care se spune că ar fi creată cu inteligența artificială, a ajuns în Top 50 Viral de pe Spotify cu 3 mpiese care au influențe de jazz. „Into the Blue” este una dintre piesele populare și care a strâns peste 5 milioane de vizualizări. Cine este Sienna Rose „Multe dintre albumele și piesele ei de pe platformă sunt detectate și marcate” ca fiind generate de computer, susține serviciul de streaming Deezer. De altfel, Deezer este și cel care a dezvoltat instrumente pentru a combate muzica generată de inteligența artificială. Multe indicii conduc spre faptul că artista nu ar fi reală. Cântăreața nu este prezentă pe social media și nici nu a susținut vreodată un moment artistic public. Mai mult decât atât, nu are videoclipuri pe internet. O altă suspiciune conduce către numărul de piese lansate într-un interval foarte scurt, scrie BBC. Cine este Sienna Rose, artista misterioasă cu milioane de ascultători / foto: Instagram Potrivit datelor, în perioada 28 septembrie – 5 decembrie a încărcat cel puțin 45 de piese pe serviciile de streaming. Pe un cont de Instagram au apărut o serie de videoclipuri cu artista respectivă și în care apare cu o lumină difuză, de obicei caracteristică filmulețelor generate cu inteligența artificială. Sienna Rose este creditată și cu albume de folk și muzică ambient pe Tidal, un alt serviciu de streaming. Piesele sale au stârnit un val de reacții din partea ascultătorilor. De pildă, în piesele „Under the Rain” sau „Breathe Again” se aude un șuierat. Un astfel de sunet este generat, de pildă, de aplicații precum Udio și Suno. „Când (n.r. software-ul) adaugă toate straturile și instrumentele, introduce erori. Nu sunt perceptibile, nu le putem auzi, dar sunt ușor de identificat dacă faci câteva operații matematice”, spune Gabriel Meseguer-Brocal, cercetător științific senior la compania de streaming. Ce au spus unii dintre utilizatori despre piesele artistei: „Am fost gen: «Îmi place», dar era ceva acolo”; „Așa că m-am uitat la profilul ei și mi-am zis: «Asta e AI»”; „Am început să ascult Olivia Dean (fantastică). În două zile, Spotify mi-a recomandat Sienna Rose, care are un sunet similar, dar mai generic. Mi-a luat câteva piese să-mi dau seama că e AI”; „Vă rog, spuneți-mi că e reală”; „Sunt dezamăgit, pentru că mi-au apărut câteva piese și muzica nu e REA”; „Cineva a spus că odată ce știi, sună lipsit de suflet și sunt de acord”. Autorul recomandă: SUA finalizează achiziția TikTok. Unde vor fi stocate datele utilizatorilor aplicației chinezești Trucuri pentru a identifica un deepfake. Cum poți detecta și preveni fraudele generate cu inteligența artificială Inteligența artificială a învățat să mintă? O femeie a avut iluzii de comunicare cu fratele ei decedat după sesiuni de chatbot nocturne AI: binecuvântare pentru bogați, barieră pentru săraci? Ce spune gigantul Anthropic De ce vor deveni telefoanele și laptopurile mai scumpe. Povestea din spatele exploziei Inteligenței Artificiale Cântăreața creată cu ajutorul AI de care toți românii s-au îndrăgostit. Lolita face furori cu vocea ei Sursă foto: capturi Instagram 

2026 va fi un an plin de divertisment:Avengers Doomsday, Dune Part 3, și The Odyssey se difuzează la cinema, GTA VI este așteptat cu mari emoții

Clasamentul filmelor anului 2025 a fost dominat de animația chinezească „Ne Zha 2”, care a devenit al cincilea cel mai profitabil film din istorie și animația cu cele mai mari încasări internaționale: 2,2 miliarde de dolari. Povestea, inspirată după mitologia chinezească, a impresionat în mod plăcut și spectatorii cinematografelor din afara Chinei. Retrospectiva anului 2025: Cinematografie În urma revenirii lui Donald Trump la președinția SUA, cinematografia americană a recurs în continuare la nostalgie, readucând vechile francize de filme cu care publicul american a fost obișnuit de zeci de ani: „Superman” care revine pe marile ecrane cu noul actor David Corenswet, „Jurassic World Rebirth” cu Scarlet Johansson în rolul principal, și „Mission: Impossible – The Final Reckoning”, ultimul film în care Tom Cruise îl mai joacă pe Ethan Hunt. Anul acesta, Walt Disney a continuat să domine încasările cu filmele „Avatar: Fire and Ash” al lui James Cameron, adaptarea live-action a animației „Lilo & Stitch”, „Zootopia 2”, „The Fantastic Four: First Steps”, considerat cel mai reușit film din franciză,  și „Captain America: Brave New World”,  cu actorul Anthony Mackie care s-a echipat cu scutul supereroului american pentru prima oară pe marile ecrane. Însă, Disney a clacat cu „Snow White, considerată drept una dintre cele mai mari eșecuri din istoria cinematografiei. Filmul a atras critici din cauza distribuției „color-blind” (actori de culoare care au interpretat personaje albe), ilustrarea grafică a celor șapte pitici și declarațiilor controversate ale actriței Rachel Zegler legate de feminism și războiul din Fâșia Gaza. S-au făcut remarcate în cinematografe și muzicalul inspirat după „Vrăjitorul din Oz”, „Wicked: For Good” cu Ariana Grande și Cynthia Erivo , pelicula de groază „Sinners” cu Michael B. Jordan, filmul de curse produs de Apple Studios „F1” cu Brad Pitt și adaptarea „A Minecraft Movie” după cel mai popular joc video, cu Jack Black și  Jason Momoa. Retrospectiva anului 2025: Gaming Legat de jocurile video, 2025 a fost un an plin de lansări reușite. „Clair Obscur: Expedition 33” (Sandfall Interactive/ Kepler Interactive), jocul de rol produs de francezi cu o poveste fantastică inspirată după perioada „La Belle Epoque”, care a obținut premiul de Jocul Anului la „The Game Awards” și care a fost vândut în 5 milioane de exemplare. Jucătorii au avut parte de multe alte continuări ale unor francize cunoscute: au vânat demoni în „Doom: The Dark Ages” (Bethesda/Microsoft), au călătorit în Japonia feudală cu samuraiul Yasuke și luptătoarea shinobi Naoe prin „Assassin’s Creed Shadows” (Ubisoft), au salvat NATO de amenințarea din partea unei companii militare private în „Battlefield 6” (DICE/EA),  s-au echipat cu armuri de cavaleri în Cehia medievală din „Kingdom Come Deliverance 2” (Warhorse Studios/Deep Silver) și au clădit civilizații și imperii în „Civilization VII” (2K/ Take Two Interactive). Au fost și titluri inedite, precum „Split Fiction” de la EA, un joc video ce poate fi jucat Co-op: un jucător joacă în rolul unui personaj care explorează lumea fantastică, iar celălalt preia rolul unui personaj din lumea științifico-fantastică. Marile lansări din 2026 pentru marele ecran Filme horror și de acțiune Începem anul 2026 cu o lansare Netflix: filmul de acțiune „The Rip” cu Matt Damon și Ben Affleck în rolurile principale, programat pentru 16 ianuarie. Pe 8 mai, Warner Bros. Pictures ne aduce lupte spectaculoase ca-n jocurile video pe marele ecran, cu actorul Karl Urban cap de afiș: Mortal Kombat II. Actorul îl va interpreta pe Johnny Cage. Pe 20 noiembrie apare The Hunger Games: Sunrise on the Reaping.   De la succesul filmului „It” din 2017, aproape în fiecare an am avut filme casual  al genului horror revitalizat în spiritul anilor 1980′. Iar 2026 nu va face excepție:  „28 Years Later: The Bone Temple” (16 ianuarie), „The Strangers – Chapter 3”,(6 februarie)”, „Scream 7” (27 februarie),  „Ready or Not 2: Here I Come” (10 aprilie), „The Mummy” (17 aprilie), „Deep Water” (1 mai), „Scary Movie 6” (12 iunie), „Clayface” (11 septembrie), „Resident Evil” (18 septembrie). Anul 2026 va fi încheiat cu „Werwulf”, un film lansat chiar de Crăciun. Povestea va fi amplasată în Anglia medievală. Distribuția va fi alcătuită din actorii Aaron Taylor-Johnson, Lily-Rose Depp, Willem Dafoe și Ralph Ineson. Animații 2026 readuce vechi francize de animație în cinematografe: „The Super Mario Galaxy Movie” pe 3 aprilie, „Toy Story 5” pe 19 iunie (Tim Allen și Tom Hanks își vor relua rolurile de actori vocali), „Minions 3” pe 1 iulie și „The Angry Birds Movie 3” pe 23 decembrie. Filmele fantastice și SF Pentru prima oară după 7 ani, franciza Star Wars revine în cinematografe. Pe 22 mai 2026, Disney va lansa filmul „The Mandalorian and Grogu”. Și pentru că filmele live-action adaptate după animațiile Disney precum „Lilo & Stitch” încă au mare succes comercial, pe 10 iulie va fi lansat filmul „Moana”. Va avea aproape aceeași poveste ca mult îndrăgita animație din 2017.  Actorii principali din distribuție vor fi Catherine Laga’aia și Dwayne Johnson. Filmul inspirat după mitologia polineziană lansat de Disney va avea încă o concurență serioasă în vară. Pe 17 iulie, Christopher Nolan va lansa cel mai scump film al carierei sale de producător: „The Odyssey”. Filmul inspirat după opera grecească a lui Homer l-a costat pe regizorul filmelor „The Dark Knight”, „Inception” și „Oppenheimer” în jur de 250 de milioane de dolari. Iar distribuția este una impresionantă: Matt Damon, Tom Holland, Anne Hathaway, Zendaya, Robert Pattinson, Charlize Theron. Pentru că tot este anul revenirilor, The Legend of Aang: The Last Airbender este programat să apară în cinematografe pe 9 octombrie. Iar Narnia de întoarce după 15 ani, însă pe Netflix. „Narnia: The Magician’s Nephew” va avea premiera pe 26 noiembrie 2026. Decembrie, luna cadourilor, aduce un nou film de aventură „Jumanji” lansat de Sony. Iar pe 18 decembrie 2026,  cinefilii împătimiți după romanele „Dune” scrise de Frank Herbert vor urmări continuarea poveștii împăratului Paul Atreides în filmul „Dune: Part Three”. Nu doar că va avea o distribuție impresionantă (Timothee Chalamet, Zendaya, Florence Pugh, Jason Momoa, Josh Brolin, Rebecca Ferguson, Anya Taylor-Joy, Robert Pattinson). Dar este programat pentru lansare în aceeași zi cu „Avengers: Doomsday”.

Emoționanta poveste a micului pianist din Constanța care a cucerit America. La 7 ani și-a donat bursa unui copil fără posibilități

Talent. Implicare. Perseverență și multe ore de muncă. O poveste în care puterea muzicii schimbă destine și te face să simți lumea cu o altă vibrație și sensibilitate. Luca Uzun – copilul – minune al pianului – este exemplul concret că lumea de astăzi – dincolo de problemele care frământă întreaga omenire –  se sprijină și se înalță pe aripile muzicii.  Micul pianist a obținut șapte medalii la WCOPA în SUA, iar la numai zece ani, Luca Uzun a transformat pasiunea pentru pian într-un adevărat model de perseverență și talent pentru tinerii din România. Povestea lui Luca, simbolul visurilor care nu cunosc limite Elev al Școlii Gimnaziale nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, Luca a adunat deja prestigiul unui adevărat artist consacrat. La vârsta de doar opt ani, acesta a obținut șapte medalii la prestigiosul World Championships of Performing Arts (WCOPA) din Los Angeles, SUA. Anul acesta, Luca Uzun a obținut Premiul I la PianoArt, adăugând încă o performanță remarcabilă palmaresului său impresionant. Performanțele lui Luca nu se opresc însă la pian. La șase ani, a câștigat „Vocea Mării”, secțiunea canto, iar la șapte ani, premiul obținut la competiția „My Story, Our Lives”, l-a determinat să facă un gest de o noblețe exemplară, donând întreaga bursă unui copil fără posibilități materiale. „Nu contează cât de mic ești dacă ai un vis mare”, este motto-ul care îl ghidează pe Luca în fiecare interpretare, atunci când urcă pe scenă în fața publicului, pentru a expune crezul muzicii. „Luca știe că este susținut necondiționat de familia lui” Astăzi, Luca își continuă studiile de pian și canto la Atelierul de Arte Elis Ayla din Constanța și urmează programele și cursurile școlii „The Crown” în calitate de model, pentru a-și cultiva grația, eleganța și încrederea în sine. În timpul liber, puștiul de zece ani iubește să deseneze, să se plimbe cu trotineta și ca orice copil de vârsta lui, își face puțin timp și pentru jocuri pe Xbox. „Luca este un copil normal, iar noi, ca părinți, ne străduim să gestionăm situația, astfel încât să nu simtă că este diferit de ceilalți, permițându-i să-și urmeze studiile și copilăria în mod firesc, așa cum merită orice copil. Iar el știe că este susținut necondiționat de familia lui”, povestește mama micuțului pianist. „Luca nu resimte ca pe o povară multele ore de muncă care l-au dus la performanță” Luca Mihai Uzun s-a născut la Constanța, pe 25 iulie 2015. Este elev la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța, la clasa doamnei  prof. învățător Aurelia Șamata, unde se remarcă prin rezultate deosebite. Pe scena lumii, acest mic pianist-minune din Constanța a început deja să scrie cu sensibilitate și profesionalism o poveste în care muzica unește oamenii și dărâmă barierele de orice fel. „Pasiunea lui pentru muzică a apărut încă de mic. La doar patru ani, a început cursurile de canto cu doamna profesoara Diana Maria Dragomir, revenind un an mai târziu, pentru a-și continua pasiunea pentru pian. La cinci ani, a început studiul pianului, după ce fusese testat la patru ani de profesoara Ayla Calil, care i-a spus că este încă prea mic și l-a invitat să revină la cinci ani.  În  ziua aniversării sale, evident ca Luca și-a dorit să înceapă studiul pianului așa cum îi promisese Ayla Calil și de atunci drumul său artistic a prins contur. În spatele fiecărei sale performanțe se află nenumărate ore de muncă, însă el nu le resimte ca pe o povară. Pasiunea sa transformă efortul în plăcere, iar fiecare moment în care cântă la pian devine o adevărată relaxare și bucurie. Astăzi, Luca studiază pianul cu o dedicare extraordinară, mergând de trei ori pe săptămână la cursuri, iar legătura lui cu profesoara lui este una deosebită, bazată pe încredere, muncă și respect reciproc. În paralel, Luca urmează cursuri de canto cu Veronica Năstase, dezvoltându-și și talentul vocal la acelasi atelier. Dincolo de muzică, Luca este și model, mergând și în această direcție cu dedicare și seriozitate”, a povestit pentru Gândul mama lui Luca. Performanțele lui Luca, recunoscute pe plan internațional la șapte ani a câștigat premiul de 1200 de dolari la concursul „My Story, Our Lives”, cu un proiect prin care propunea ca toți copiii să aibă acces gratuit la studiul unui instrument muzical în școli. Banii i-a donat unui copil fără posibilități, care și-a dorit să cânte la pian;   la opt ani a devenit semifinalist WCOPA (World Championships of Performing Arts), a câștigat 7 medalii la pian și parcursul lui se poate observa in documentarul Road to WCOPA disponibil pe canalul sau de Youtube.  în 2025, la nouă ani, Luca a câștigat PianoArt, un concurs de prestigiu, aflându-se pe scena galei laureaților. Multe premii de excelență printre care și la Pianistii Romaniei. Talentul și determinarea sa i-au adus locul în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, ediția 2025, derulată la nivel național de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Sursă galerie FOTO: Arhivă personală Luca Mihai Uzun RECOMANDAREA AUTORULUI: