Jurnaliștii de la Gazzetta dello Sport i-au dedicat Nadiei Comăneci două pagini în suplimentul SportWeek

Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de existență, prestigiosul ziar italian Gazzetta dello Sport i-a dedicat Nadiei Comăneci (64 de ani) două pagini în suplimentul săptămânal SportWeek. Decizia nu este întâmplătoare, deoarece și legenda gimnasticii românești se află în pragul unei aniversări importante. Pe scurt, în 2026 se vor împlini 50 de ani de la momentul în care Nadia și-a căpătat supranumele de „Zeița de la Montreal”. Nadia Comăneci, vedetă în ediția aniversară a prestigiosului ziar Gazzetta dello Sport! Ce au scris italienii în suplimentul SportWeek În vara lui 2026, Nadia Comăneci va celebra 50 de ani de la nota de 10 pe care a primit-o la Jocurile Olimpice Montreal 1976, notă care ulterior i-a dat și supranumele de „Zeița de la Montreal”. Performanța a fost una uluitoare pentru întreaga scenă internațională a gimnasticii și a rămas în istorie drept prima notă de 10 acordată vreodată. În altă ordine de idei, prestigiosul ziar italian Gazzetta dello Sport se află și el în an de sărbătoare, deoarece a celebrat de curând a 130-a primăvară de la înființare. Iar cu această ocazie, italienii au distribuit o ediție de colecție în care au inclus mai multe poze emblematice cu atleți care și-au pus puternic amprenta asupra sportului mondial. Astfel, în SportWeek-ul ieșit pe piață sâmbătă, 4 aprilie, Gazzetta dello Sport a inclus două pagini dedicate Nadiei Comăneci. „Niciodată nu mai văzusem asemenea perfecțiune la o gimnastă de 1,52 metri și 40 de kilograme. Cel puțin până când Nadia Comăneci, o româncă cu tată mecanic și mamă funcționară, a pășit pe podea la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976. Avea 14 ani și jumătate, dar trăia din gimnastică și se pregătea neobosit de la șapte ani, antrenată de Bela Karolyi. În Canada, la un an după Campionatele Europene care au dezvăluit-o lumii și unde ea a câștigat cinci medalii, trei dintre ele de aur, a devenit prima gimnastă notată cu «10». A obținut un total de șapte medalii, câștigând trei de aur (la individual compus, paralele și bârnă), una de argint (la echipe) și una de bronz (la sol)”, se arată în suplimentul săptămânal lansat de Gazzetto dello Sport, la paginile 76 și 77, cu trimitere clară la anul în care „Zeița de la Montreal” a scris istorie. Cum au rememorat momentul de 10 Cât despre momentul în care Nadia Comăneci a primit 10, acesta fiind considerat și astăzi primul episod de 10 din istoria gimnasticii internaționale, italienii au rememorat: „Organizatori slabi. Nimeni nu îi avertizase că va sosi sportivul perfect, așa că tabela de marcaj nu includea zeci. În mai multe cadre, Comăneci poate fi văzută în fața unui neverosimil «1.00». Într-adevăr, și asta e istorie! La Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, campioana și-a repetat medalia de aur la bârnă, câștigând și la sol, dar, din 1981 încoace, evenimentele personale le-au depășit pe cele sportive”, se mai arată în ediția SportWeek lansată pe 4 aprilie. Pe lângă Nadia Comăneci, în suplimentul Gazzetta dello Sport mai sunt pomeniți sportivi legendari precum Mochael Jordan sau Roger Federer.
Emil Grădinescu distruge mitul că Nadia Comăneci ar fi luat primul 10 din istoria gimnasticii: E o mistificare!

Emil Grădinescu a afirmat că ideea potrivit căreia Nadia Comăneci ar fi obținut primul 10 din istoria gimnasticii este incorectă. Comentatorul a explicat că performanța sportivei române de la Jocurile Olimpice din 1976 rămâne una uriașă, dar nu reprezintă, în opinia sa, prima notă de 10 acordată vreodată în acest sport. Cum și-a justificat Grădinescu afirmația Grădinescu a susținut că înainte de Montreal 1976 au existat sportivi care au primit nota maximă în competiții. El a amintit cazul francezului Albert Seguin, care a obținut note de 10 la Jocurile Olimpice din 1924, dar și pe cel al cehoslovacei Vera Vaslavska, care ar fi obținut note maxime la Campionatele Europene din 1967. Grădinescu a făcut referire la modul diferit în care funcționa sistemul de notare în trecut. Înainte de anii 70, nota maximă nu era standard, iar exercițiile aveau o valoare stabilită în funcție de gradul de dificultate. Totodată, comentatorul a spus că declarația sa nu urmărește diminuarea meritelor Nadiei Comăneci. A precizat că nota de 10 obținută la Montreal a avut o importanță majoră, fiind acordată într-un sistem modern, însă nu este primul 10 din istorie. ”În perioada asta i se face o campanie Nadiei Comăneci. Lucru absolut lăudabil pentru o personalitate uriașă pentru toată societatea românească din toate timpurile. Există o mistificare, una dintre numeroasele mistificări care există în societatea românească și în lume, în general, dar asta e chiar mondială, cum că primul 10 din istoria gimnasticii a fost obținut de Nadia Comăneci. E drept că este un zece foarte important, că a fost obținut la o ediție modernă a Jocurilor Olimpice, dar nu este primul 10 din istoria gimnasticii. Nu este nici măcar primul 10, pentru că ulterior am auzit și alte variante, din istoria Jocurilor Olimpice din proba de gimnastică de la Jocurile Olimpice”, a spus Emil Grădinescu într-un podcast. Cine a luat primul „10” Emil Grădinescu a spus prima notă de 10 a fost obținută de francezul Albert Seguin. Asta s-a întâmplat la Jocurile Olimpice din 1924 disputate la Paris. ”În 1924, la Jocurile Olimpice de la Paris, parcă, francezul Albert Seguin obține două note de 10 la băieți. În 1972, parcă, Vera Caslavska, bine, asta știam eu de atunci de când făceam gimnastică, știu că la Amsterdam, în 1967, la europene, a luat două note de 10, la bârnă și la sol, deci nu ține. Haideți să păstrăm adevărul, nu ar știrbi cu nimic magnitudinea uriașă a personalității ei sportive. M-aș fi așteptat să aud niște voci autorizate să spui că e o mare gimnastă care a schimbat fața gimnasticii”, a completat Grădinescu pentru sursa menționată anterior.