Oana Țoiu s-a întâlnit cu coordonatorul special NATO pentru amenințări hibride: România este un hub de expertiză cibernetică pregătit să ofere soluții și lecții învățate întregii Alianțe
„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a avut marți, 17 februarie 2026, o întrevedere cu Asistentul Secretarului General NATO pentru domeniul cibernetic și transformare digitală, Coordonator special pentru amenințări hibride, Jean Charles Ellermann-Kingombe, în contextul vizitei efectuate de acesta în România”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe. Discuțiile s-au axat pe amenințările hibride și cibernetice la adresa statelor Aliate și a partenerilor „like-minded” venite din partea Rusiei, fiind subliniată necesitatea unei cooperări mai strânse între statele membre „în vederea contracarării acestor amenințări”. Șefa diplomației de la București a transmis: „România nu este doar un beneficiar de securitate, ci un hub de expertiză cibernetică pregătit să ofere soluții și lecții învățate întregii Alianțe. Găzduirea la București a Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC) confirmă rolul nostru strategic în acest domeniu. Experiența noastră directă în gestionarea atacurilor hibride ne oferă un avantaj în dezvoltarea unor mecanisme de răspuns rapid și eficient, esențiale pentru reziliența colectivă a NATO în fața noilor amenințări cibernetice”. În cadrul întâlnirii, Țoiu a punctat și constituirea Triplei Alianțe Cibernetice în urma întâlnirii trilaterale România–Republica Moldova–Ucraina, în marja Conferinței de Securitate de la München. Alianța are scopul „să unifice resursele celor trei state pentru a asigura protecția infrastructurilor critice și a proceselor democratice împotriva ingerințelor străine”.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Valentin Stan: Documentele NATO, UE și declarațiile lui Blinken citează autoritățile române. Nu prezintă dovezi despre interferența rusă în alegeri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist, a analizat modul în care au fost folosite public documente și declarații atribuite NATO pentru a justifica anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ce spune, de fapt, textul atribuit NATO Valentin Stan pornește de la o captură prezentată în spațiul public, despre care se afirmă că ar proveni dintr-o poziție NATO. El explică diferența dintre interpretările mediatice și textele oficiale. Captură de la Mihaiță Gâdea, din emisiune. Ce spune aici? Fii atent ca asta zice că e de la NATO. Citește, că o să-ți placă: Această decizie dramatică, fără egal în istoria României de la Revoluția din 1989 împotriva regimului comunist, subliniază natura evolutivă a războiului hibrid, un aspect al căruia include manipularea algoritmică și campaniile de dezinformare cibernetică, care vizează și destabilizează democrațiile. Hai să vedem textul cu ce a spus Rutte, da? Pe care ți l-a dat Mihaiță Gâdea. Atenție. 12 decembrie 2024. Și zice așa. Citesc pe România: Desigur, am văzut ce s-a întâmplat și desigur este foarte ingrijorător. Dar am mai văzut asta înainte. Am văzut în Moldova ce s-a întâmplat acolo cu referendumul european și cu alegerile prezidențiale. Valentin Stan: Cine pe cine a informat? Profesorul analizează cronologic documentele UE și comunicatele Consiliului Nord-Atlantic. El insistă asupra termenului atribuit și asupra faptului că unele instituții nu prezintă dovezi proprii, ci preiau informații furnizate de autoritățile naționale. Ăsta e comunicat, atenție, al Consiliului Nord Atlantic. Nu este o aberație pe care o spune secretarul General. Fii atent ce zice: În 2024, Germania și Republica Cehă, ce au făcut? Au atribuit. Știu ei din serviciile lor secrete ceva ce s-a întâmplat în Germania și Cehia? Nu. E ce spune Germania și Cehia că s-a întâmplat. Inclusiv România. Și ce continua? Aceste atribuiri și țintirea continua a infrastructurii noastre critice? Deci e vorba de atribuiri. Cineva a atribuit. 18 iulie 2025. Ăsta-i raportul UE la care fac ei referire. 5 decembrie 2024. Iar acum autoritățile române… Ce au făcut? Descoperă un efort rus. Păi nu ne-au informat americanii că sunt rușii? Păi ce scrie aici? Cine pe cine a informat? Românii pe americani. Stan se referă la declarațiile oficialilor americani, inclusiv la Antony Blinken. Ce spune? Vrem ca poporul român să facă alegerea corectă, vedem ingerința străină. Atât un tipar care a fost atribuit Rusiei… Stop. Atribuit. Nu le-au dat nimic, mă.
Cercul țărilor care finanțează armele americane pentru Kiev urmează să se extindă, afirmă ambasadoarea Ucrainei la NATO
Potrivit șefei misiunii diplomatice a Ucrainei la NATO, diplomații ucraineni au reușit să reducă numărul statelor care ignoră inițiativa, notează Ukrainska Pravda. Șefa diplomației ucrainene a explicat că unele țări au insistat asupra faptului că mecanismul PURL (n.r. – Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei) este incompatibil cu politicile lor, însă punctul de vedere al acestora s-a schimbat între timp, a declarat oficiala în fața jurnaliștilor de la Bruxelles înaintea unei reuniuni ministeriale. Anterior, Franța și Italia au refuzat să sprijine programul. Nu există încă informații oficiale cu privire la schimbarea poziției lor, deși există surse care sugerează că Franța ar putea să reconsidere poziția. Până în prezent, 25 de țări sprijină mecanismul PURL, dintre care 23 sunt state membre NATO, iar Noua Zeelandă și Australia sunt parteneri. Diplomata ucraineană a adăugat că obiectivul Ucrainei este ca cel puțin una sau două țări noi să se alăture inițiativei la fiecare reuniune ministerială a Consiliului NATO-Ucraina sau a Grupului de contact pentru Apărare al Ucrainei (formatul Ramstein). Următoarea reuniune va avea loc joi, la Bruxelles. La reuniune va fi prezent și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Reamintim că, din partea României, la reuniunea de joi va participa și ministrul Radu Miruță. Alona Hetmanchuk a precizat că finanțarea ar putea să se extindă dincolo de NATO, subliniind importanța împărțirii sarcinilor nu ține numai de membrii NATO, ci și de țările partenere care dispun de resurse și împărtășesc misiunea Alianței privind sprijinirea Ucrainei.
Secretarul General al NATO se va adresa parlamentului ucrainean în vizita sa la Kiev
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să efectueze o vizită la Kiev, unde va susține un discurs în fața Radei Supreme a Ucrainei, marți, pe 3 februarie. A 15-a sesiune a parlamentului ucrainean include mai multe puncte importante pe agendă, printre care și un discurs al lui Mark Rutte, scrie European Pravda. „Mâine, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va vorbi în Rada Supremă a Ucrainei”, a declarat deputatul ucrainean, Oleksii Honcharenko. „Va avea loc deschiderea, un discurs al secretarului general al NATO și o serie de chestiuni procedurale”, a declarat Yaroslav Zhelezniak, tot deputat ucrainean. Până în prezent, nu există un anunț oficial privind vizita lui Mark Rutte în capitala Ucrainei. Pe 26 ianuarie, Rutte a îndemnat Uniunea Europeană să renunțe la regula „cumpără arme europene” în achizițiile de arme pentru Ucraina. De asemenea, el a cerut țărilor UE care „stau pe grămezi mari de interceptoare” să transfere aceste rachete către Ucraina.
Aliații occidentali sunt pregătiți pentru următoarea călătorie cu rollercoasterul alături de Donald Trump
Declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda, NATO și Afganistan au scos la iveală ruptura profundă dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali din Europa. Afirmațiile sale, completate de inițiativa controversată a unui „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, în care ar urma să fie cooptați lideri precum Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin, au amplificat sentimentul de instabilitate geopolitică, se arată într-o analiză CNN. Reacția Europei În fața acestor provocări, liderii europeni au adoptat o poziție mai fermă. Regatul Unit, Franța, Germania și Italia au respins invitația de a participa la inițiativa lui Trump, refuzând rolul de actori secundari într-un format dominat de Washington. Premierul canadian Mark Carney a sintetizat atmosfera de la Davos printr-un mesaj dur. „Suntem într-o ruptură, nu într-o tranziție”, subliniind că noua ordine mondială favorizează marile puteri, iar statele care nu sunt la masa negocierilor riscă să devină victime ale deciziilor altora. Vulnerabilități strategice Deși amenințările privind tarifele și o eventuală intervenție militară în Groenlanda au fost temporar retrase, riscurile structurale persistă. Experții avertizează că noua ordine mondială se manifestă mai subtil, prin presiuni economice. Dependența Europei de gazul natural lichefiat din SUA rămâne o vulnerabilitate majoră, iar capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid este limitată de mecanismele sale decizionale greoaie. Perspective Uniunea Europeană a făcut pași importanți în sprijinirea Ucrainei și în consolidarea industriei de apărare, însă lideri precum Volodimir Zelenski atrag atenția că ritmul este insuficient. Raportul elaborat de Mario Draghi avertizează că declinul demografic și lipsa investițiilor comune pot slăbi capacitatea Europei de a deveni un pol de stabilitate într-o nouă ordine mondială marcată de rivalitate între mari puteri. Europa se află într-un moment critic: fie își asumă autonomia strategică și reformele necesare, fie riscă să rămână prinsă între interesele altora, într-o lume în care regulile vechi nu mai funcționează.
Scopul este de a opri înaintarea inamicului. Un general german oferă detalii despre noile planuri ale NATO de apărare a flancului estic
Thomas Lowin, de la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, este primul reprezentant de rang înalt al NATO care a detaliat noile planuri ale alianței de apărare a flancului estic. „Prima prioritate este protejarea țărilor care au graniță comună cu Rusia și Belarus pe așa-numitul flanc estic. Cu alte cuvinte, descurajarea Rusiei de la un atac și capacitatea de a se apăra în caz de urgență. În acest sens, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic – n.r.) este un concept de optimizare a planurilor de apărare existente ale NATO. În principiu, însă, conceptul poate fi aplicat nu numai pe așa-numitul flanc estic, ci la nivel mondial”, a spus Lowin pentru Welt. Întrebat care este principiul de bază al acestui concept, generalul de brigadă al armatei germane a explicat că este vorba despre construirea unui „sistem de apărare complex, cu mai multe niveluri, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus și nu numai de a utiliza trupe convenționale pentru apărare, ci de a crea o zonă robotizată sau automatizată în zona de frontieră apropiată de inamic, prin obstacole și utilizarea tehnologiei, pe care inamicul trebuie să o depășească mai întâi”. Cei cinci piloni ai liniei de descurajare a flancului estic EFDL constă în cinci piloni, iar implementarea acestora este planificată în etape, pe baza tehnologiei care este deja utilizată sau se află într-un stadiu avansat de dezvoltare. Potrivit lui Lowin, primul pilon prevede construirea unui sistem complex de senzori. Concret, este vorba despre „o rețea de senzori care sunt amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau în aer”, care adună date despre mișcările sau armele utilizate de inamic, le conectează între ele și pun rezultatele recunoașterii la dispoziția cât mai multor țări NATO în timp real. Senzorii pot fi „staționari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, cuplați cu date de recunoaștere provenite de la sisteme cu echipaj uman, cum ar fi avioanele de recunoaștere și avertizare timpurie AWACS, dar și date provenite de la sateliți, drone sau roboți echipați cu unul dintre senzorii menționați mai sus”, a explicat Lowin. Acești senzori trimit datele colectate către un centru de control, unde sunt analizate, evaluate și introduse în raportul de situație cu ajutorul inteligenței artificiale, a mai spus Lowin pentru Welt. Cel de-al doilea pilon, respectiv construirea unei zone de apărare automatizate de-a lungul flancului estic, formează o zonă de efecte clar structurată, „pentru a lupta imediat și a exercita presiune asupra trupelor inamice”. Scopul acestei zone, considerată „fierbinte”, este de a opri înaintarea inamicului. „Îi canalizăm mișcările, îi luăm ritmul, îl forțăm să adopte poziții dezavantajoase și îl epuizăm pas cu pas. Fiecare măsură servește la reducerea constantă a eficacității sale în luptă – asigurând în același timp securitatea propriilor noastre trupe și menținând capacitatea lor operațională deplină”, a explicat generalul german. Lowin a explicat și ce se întâmplă mai exact în această zonă. Senzorii detectează inamicul, îl raportează imediat și pun în mișcare dispozitivele conectate în conformitate cu specificațiile. „Aceste sisteme interconectate sunt proiectate pentru a confrunta rapid inamicul, a-i anihila capacitatea de acțiune și a-l priva în mod fiabil de puterea de luptă și de inițiativă”, a mai spus acesta. Al treilea pilon îl constituie pre-staționarea materialului. „Vom vedea stocuri semnificativ mai mari decât înainte în statele NATO de la granița cu Rusia, inclusiv depozite de arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, dar și pentru echiparea forțelor NATO”, a spus Lowin. Cel de-al patrulea pilon este reprezentat de staționarea trupelor de-a lungul flancului estic, lucru care deja se întâmplă. Totuși, Lowin subliniază că această staționare trebuie menținută la aceeași intensitate și că nu pot fi reduse trupe NATO pe flancul estic, întrucât forțele ruse sunt disponibile în număr mare în zona graniței. „Forțele armate ruse sunt disponibile în număr atât de mare în zona de frontieră, încât nu ne putem permite să reducem propriile forțe. Trebuie să continuăm să respectăm cerințele stabilite în așa-numitele planuri regionale ale NATO”, a precizat Lowin pentru Welt. Ultimul pilon vizează construirea unei rețele care se bazează pe cloud. Sistemele asistate de inteligența artificială sintetizează situația de recunoaștere în timp real și o transmit direct forțelor desfășurate.
Prințul Harry, deranjat de comentariile lui Trump: sacrificiile trupelor NATO în Afganistan merită respect
Prințul Harry a declarat vineri: „Am servit acolo. Mi-am făcut prieteni pe viață acolo. Și am pierdut prieteni acolo. Numai Regatul Unit a avut 457 de militari uciși”, a spus Prințul Harry, care a fost pilot în Afganistan, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării dacă aliații NATO „ar fi acolo” dacă Statele Unite „ar avea vreodată nevoie de ei”. Într-o intervenție la Fox News joi, Trump a spus trupele alianței „au rămas puțin în spate” față de linia frontului din Afganistan. Declarațiile lui Trump au provocat comentarii dure din Marea Britanie, aliat al SUA. Vineri, premierul britanic Keir Starmer a criticat dur comentariile „insultătoare și sincer îngrozitoare” făcute de Trump. Starmer a sugerat inclusiv ca președintele SUA să-și ceară scuze pentru remarcile sale. De menționat aici este faptul că Marea Britanie a trimis soldați în Afganistan în decursul celor două decenii. 457 de soldați britanici și-au pierdut viața acolo. „Nu mă surprinde că au rănit atât de profund pe cei dragi ai celor care au fost uciși sau răniți. Dacă aș fi greșit în felul acesta sau aș fi rostit acele cuvinte, cu siguranță mi-aș cere scuze”, a spus Starmer.
Trump atacă din nou aliații NATO: Trupele au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului în timpul luptelor din Afganistan
În cel mai recent atac al său la adresa aliaților NATO, Trump a afirmat că trupele europene „au rămas în afara liniei frontului” în Afganistan. Joi, într-un interviu acordat Fox News, Trump a declarat că „nu este sigur” că NATO ar trece „testul suprem” de a apăra SUA în cazul unei amenințări. „Am spus întotdeauna: vor fi acolo dacă vom avea vreodată nevoie de ei? Acesta este testul suprem, și nu sunt sigur de asta. Nu am avut niciodată nevoie de ei. Vor spune că au trimis niște soldați în Afganistan… și au făcut-o, dar au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”, a fost comentariul lui Trump, potrivit The Guardian. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Statele Unite „au fost foarte bune cu Europa și cu multe alte țări” și a subliniat că „trebuie să fie o relație reciprocă”. Tot în această săptămână, Trump a pus la îndoială sprijinul aliaților pentru SUA în vremuri de nevoie. „Știu că vom veni în ajutorul [NATO], dar mă întreb dacă ei vor veni în ajutorul nostru”, a declarat el înainte de a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos. Articolul 5 din Tratatul NATO și bilanțul soldaților non-americani care au murit în Afganistan Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru al Alianței este considerat un atac colectiv, a fost activat o singură dată. Acesta a fost invocat de Statele Unite, după atacurile teroriste din 11 septembrie, când statele membre au trimis mii de soldați în Afganistan. În total, 3.486 de soldați NATO au murit în Afganistan în cele două decenii de conflict. Din acest număr, 2.461 erau membri ai armatei americane. În total, peste 32.000 de militari români au participat la operaţiile desfăşurate în Afganistan. Acolo, 27 dintre ei și-au pierdut viața, iar peste 200 au fost răniți.
SUA ar urma să controleze zone de baze suverane în Groenlanda, într-un acord-cadru discutat la Davos presa britanică
Conform publicației britanice, modelul ar imita aranjamentul Marii Britanii cu Cipru: bazele americane de pe insula arctică ar fi tratate ca teritoriu american, ceea ce ar permite Washingtonului să desfășoare operațiuni militare, de informații și de instruire, precum și să accelereze anumite proiecte locale – inclusiv, potențial, dezvoltări legate de resurse minerale. În paralel, Reuters relatează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența unui „cadru” privind Groenlanda, discutat cu președintele american Donald Trump, subliniind că aliații trebuie să „intensifice” rapid eforturile de securitate în Arctica, cu rezultate concrete așteptate în 2026. Trump: „negocieri imediate” pentru achiziția Groenlandei, dar fără forță Anunțurile vin după ce Donald Trump a declarat, într-un discurs la Davos din 21 ianuarie, că își dorește negocieri imediate pentru ca SUA să dobândească Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. În același context, Trump a susținut public că nu va folosi forța pentru a obține insula. Potrivit The Telegraph, acordul propus nu ar include vânzarea Groenlandei către SUA, ci ar fi un compromis menit să reducă temerile Danemarcei privind o eventuală anexare și să-i ofere lui Trump o victorie politică, fără schimbarea formală a suveranității asupra întregii insule. NATO: accent pe securitatea arctică, negocieri în trei Mark Rutte a indicat că discuțiile sunt centrate pe securitatea arctică, pe fondul activității crescute a Rusiei și Chinei în regiune, și că negocierile vor continua între SUA, Danemarca și Groenlanda. În declarații preluate de mai multe publicații europene, un purtător de cuvânt al NATO a arătat că discuțiile dintre aliați se vor concentra pe securitatea arctică prin efort colectiv (în special al celor șapte aliați arctici), iar negocierile trilaterale urmăresc să împiedice un „punct de sprijin” economic sau militar al Rusiei și Chinei în Groenlanda.