Rusia anulează acordurile militare cu trei țări NATO, semnate într-o perioadă de apropiere față de Occident
Rusia a anulat acordurile de cooperare militară încheiate cu Portugalia, Franța și Canada, printr-un decret publicat vineri, potrivit presei de stat ruse. Autoritățile ruse au precizat că cele trei acorduri, semnate între 1989 și 2000, nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic, conform Euronews. Acordurile au fost semnate într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Occident s-au îmbunătățit după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Acordul cu Canada a fost semnat la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, în 1989, moment ce a marcat practic sfârșitul Războiului Rece, când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să refacă punțile cu statele occidentale. Acordul cu Franța, din 1994, a urmat eforturilor președintelui Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile europene de securitate. Inițial, Elțîn sperase ca Rusia să poată adera la NATO sau, cel puțin, să dezvolte un parteneriat special cu Alianța Nord-Atlantică, semnând tratate cu Franța care obligau cele două state să se consulte în timpul crizelor și să construiască „o rețea de pace și solidaritate” în Europa. Acordul cu Portugalia, semnat în 2000, a fost încheiat într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Portugalia erau foarte bune, iar vizitele la nivel înalt erau frecvente, în ciuda faptului că Portugalia era membră NATO. Putin a adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident De atunci, Kremlinul și președintele Vladimir Putin au adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident, acuzându-le că se apropie intenționat de granițele Rusiei și punând parțial pe seama lor declanșarea războiului din Ucraina, fără a prezenta dovezi. Decizia de vineri urmează unui gest similar din iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord de cooperare militaro-tehnică din 1996 cu Germania. Ministerul de Externe rus a acuzat atunci Berlinul că duce „o politică deschis ostilă” și manifestă „aspirații militariste tot mai agresive”.
Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Oana Țoiu afirmă că NATO trebuie să-și întărească prezența pe flancul estic, în pofida presiunilor Rusiei
„Postura de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic trebuie întărită, nu redusă”, a afirmat ministra de Externe într-un interviu acordat Bloomberg, miercuri, la Bruxelles. Putin vrea ca NATO să-și reducă prezența în regiune Cererea lui Vladimir Putin, prin care acesta solicită Alianței Nord-Atlantice să-și reducă prezența în regiune, a reapărut în contextul negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina privind încheierea războiului. De asemenea, Kievul a fost supus unor presiuni să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO, ca parte a unui plan de pace în 28 de puncte propus de Statele Unite. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner nu au reușit să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului după aproape cinci ore de discuții pe care Kremlinul le-a descris drept „foarte reușite”, marți, la Moscova. Țoiu: Ucraina are nevoie de un acord detaliat, cu garanții de securitate Ucraina are nevoie de „un acord de pace detaliat, negociat, cu garanții de securitate”, nu doar de un armistițiu, a spus Țoiu. „Este inacceptabil să luăm în calcul un scenariu în care Rusia ar avea în continuare stimulentele și libertatea de a-și crește capacitatea militaro-industrială, în timp ce Ucraina ar avea limite în dezvoltarea propriei armate”, a adăugat ministrul. România, care are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina din UE, a înregistrat în ultimele luni mai multe încălcări ale spațiului aerian de către drone. România a fost, de asemenea, afectată de decizia Washingtonului de a-și reduce prezența militară în țară. Aliații NATO vor trebui să decidă dacă vor înlocui aceste trupe, a spus Oana Țoiu. Ea a precizat și că Statele Unite vor compensa retragerea militarilor prin furnizarea de capacități de monitorizare aeriană.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Rusia vrea NATO desființată și americanii afară din Europa, spune ministrul de Externe al Lituaniei
Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație. „Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”. Europa, în contratimp cu planurile Moscovei Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent. Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice” Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys. „Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”. „Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul. Activele rusești înghețate, soluția rapidă Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina. „Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”. El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.
În cazul unui atac al Rusiei asupra României, NATO ar avea nevoie de până la 45 de zile pentru a interveni. Franța nu și-a putut trimite tancurile spre România prin Germania / Oficialii europeni vorbesc despre un Schengen militar
Mobilitatea militară în Europa rămâne îngreunată de infrastructura învechită, birocrația complexă și diferențele dintre rețelele feroviare ale statelor membre. Podurile degradate, ecartamentele diferite și regulile variabile de transport fac dificilă deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor din vestul continentului spre flancul estic, unde NATO are nevoie de reacție imediată. 45 de zile pentru a deplasa o armată spre frontul estic al NATO În prezent, ar dura aproximativ 45 de zile pentru a muta o armată din din vest către țările aflate la granița cu Rusia sau Ucraina, estimează oficiali ai UE, care își propun să reducă intervalul la cinci sau chiar trei zile, conform Financial Times. Alexander Sollfrank, generalul german responsabil cu pregătirea Germaniei pentru rolul său central într-o astfel de operațiune, a spus că fiecare element trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. „Mobilitatea militară este o componentă esențială a securității și apărării eficiente, iar infrastructura adecvată îi ajută pe aliați să asigure că putem duce forțele potrivite în locul potrivit, la momentul potrivit”, a declarat un oficial NATO. Calea ferată este esențială pentru mobilitatea rapidă, însă infrastructura europeană rămâne un obstacol major. În Rotterdam, doar 9% dintre dane pot încărca direct în trenuri, iar convoaiele militare se lovesc de reguli complicate și documentație greoaie. Trenurile baltice circulă în continuare pe ecartament larg de tip rusesc. Soldații și echipamentele ar trebui să coboare și să urce în trenuri diferite pentru a-și continua drumul. Pentru a rezolva problema ecartamentelor diferite în statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania derulează un proiect de 24 de miliarde de euro pentru a le integra în rețeaua feroviară europeană. Mutarea echipamentelor militare din Spania și Portugalia ar întâmpina probleme similare, deoarece Peninsula Iberică folosește un ecartament diferit de restul continentului. Este nevoie și de lucrări semnificative la rețeaua rutieră, în special în Germania, a cărei poziție geografică și găzduirea a 37.000 de militari americani o fac esențială în plan. Livrările de tancuri Leclerc către România, în 2022, au durat săptămâni în loc de zile după ce vama germană le-a respins pe motiv că erau prea grele pentru a fi transportate pe șosele. În locul rutei terestre, încărcătura a fost transportată pe mare, de la Marsilia la Alexandroupoli, în Grecia, apoi pe calea ferată până în România. „Schengen militar” Țările NATO, cu excepția Spaniei, au convenit în iunie să își crească cheltuielile de apărare până în 2035 la 5% din PIB anual, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii. În Germania, oficialii din domeniul apărării vor ca rutele vitale să fie prioritizate în cadrul unui plan de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea drumurilor, podurilor și căilor ferate. Un aspect important al deplasării trupelor spre est este că acestea ar traversa state care nu sunt în conflict, ceea ce obligă armatele să respecte procedurile vamale și regulile civile, inclusiv cele privind programul șoferilor de camioane. Oficialii lucrează la un „Schengen militar” care să standardizeze regulile privind deplasarea trupelor. Germania, Polonia și Țările de Jos au semnat anul trecut un acord pentru simplificarea transportului militar transfrontalier.
Blocajul guvernului american duce la întârzierea livrărilor de arme SUA către partenerii NATO
Potrivit unei estimări a Departamentului de Stat, citate de Axios, blocajul administrativ a afectat vânzările de armament destinate sprijinirii aliaților și, indirect, Ucrainei. În timp ce guvernul american se confruntă cu cea mai lungă perioadă de nefuncționare din ultimii ani – ajunsă la a 40-a zi – întârzierea livrărilor de arme SUA a afectat transferurile de echipamente critice, precum rachetele AMRAAM, sistemele de luptă Aegis și lansatoarele HIMARS. Printre țările vizate se numără Danemarca, Croația și Polonia, state membre NATO care furnizează la rândul lor armament Ucrainei. Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că aceste întârzieri „prejudiciază atât aliații și partenerii noștri, cât și industria americană de apărare”. Potrivit surselor, Biroul de Afaceri Politico-Militare funcționează în prezent cu doar un sfert din personalul necesar, după ce numeroși angajați au fost trimiși în concediu fără plată. Legea americană privind controlul exporturilor de arme impune o analiză a Congresului pentru fiecare tranzacție, proces care s-a blocat din cauza lipsei personalului administrativ. Astfel, licențele pentru companiile private de apărare și acordurile interguvernamentale au fost amânate. Oficialii republicani acuză democrații că obstrucționează aceste vânzări vitale pentru aliați. „Democrații blochează vânzările de arme esențiale, ceea ce dăunează bazei industriale a SUA și pune în pericol securitatea noastră și a partenerilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott. Senatorul James Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe, a avertizat că „China și Rusia profită de aceste întârzieri pentru a-și consolida influența militară”.