Islanda caută noi parteneriate de securitate după respingerea negocierilor de aderare la UE
Declarațiile vin după ce islandezii au respins sâmbătă, prin referendum, inițiativa guvernului de a reluat negocierile pentru aderarea la UE, relatează Reuters. Președintele american Donald Trump, care a afirmat în repetate rânduri că dorește să achiziționeze Groenlanda și a pus sub semnul întrebării angajamentul Washingtonului față de NATO, a intensificat în ultimele luni dezbaterea privind securitatea în Islanda. „Nu am eliminat prin vot situația geopolitică. Ea există în continuare și va trebui să găsim alte modalități de a ne spori securitatea”, a declarat Thorgerdur Gunnarsdottir pentru Reuters, în Parlament, după o reuniune cu comisia pentru afaceri externe. Prin respingerea reluării negocierilor cu UE, alegătorii nu au fost convinși de avertismentele guvernului potrivit cărora aderarea la Uniunea Europeană ar putea contribui la consolidarea securității țării. Islanda vrea să-și consolideze cooperarea cu UE și alți parteneri „UE rămâne un partener foarte important pentru Islanda și trebuie să ne consolidăm în continuare cooperarea. Vom analiza posibilitatea unor acorduri bilaterale. Avem deja astfel de acorduri cu Finlanda și Norvegia”, a spus ea, menționând și Japonia și Canada printre partenerii importanți ai Islandei. Islanda, o țară insulară arctică cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are o armată permanentă proprie. Apărarea țării se bazează pe acordul bilateral încheiat cu Statele Unite în 1951 și pe apartenența la NATO. La referendumul de sâmbătă, 52,8% dintre voturile exprimate au fost împotriva propunerii guvernului privind reluarea negocierilor de aderare la UE, iar 47,2% au fost în favoare. Prezența la vot a fost de 82,5%. Islanda face parte din Spațiul Economic European din 1994, ceea ce îi oferă acces la piața unică a Uniunii Europene fără a fi însă stat membru al UE. „Va trebui să consolidăm cooperarea în cadrul Spațiului Economic European”, a declarat ministra de Externe.
Sunt statele baltice în siguranță? Vizita șefului CIA la Moscova ridică mai multe întrebări decât răspunsuri
Ratcliffe s-a deplasat în această săptămână la Moscova, într-o misiune neobișnuită care a generat speculații cu privire la informațiile care au determinat Washingtonul să trimită șeful serviciului de informații pentru a transmite un mesaj direct Kremlinului. Potrivit relatărilor din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace state membre NATO, în special Estonia, Letonia și Lituania. Vizita a avut loc pe fondul evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea încerca să testeze Alianța Nord-Atlantică în timp ce războiul din Ucraina rămâne blocat, scrie Euronews. Rusia ar putea testa NATO printr-o operațiune limitată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că deplasarea lui Ratcliffe sugerează că Washingtonul a considerat informațiile primite suficient de urgente și sensibile pentru ca directorul CIA să meargă personal la Moscova. Potrivit organizației americane, o eventuală acțiune rusă împotriva unui stat NATO nu ar presupune neapărat o ofensivă de amploare. Moscova ar putea recurge la un atac aerian, cu rachete sau drone, ori la o incursiune terestră de mici dimensiuni, cu scopul de a verifica dacă aliații NATO ar reacționa colectiv în baza Articolului 5. În același timp, ISW subliniază că nu există în prezent semne ale unei concentrări militare ruse de amploarea celei observate înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022. Amenințarea Rusiei în statele baltice, contestată de fostul președinte al Estoniei Fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves a pus sub semnul întrebării ipoteza potrivit căreia statele baltice s-ar afla în centrul misiunii lui Ratcliffe. Într-un interviu acordat Euronews, Ilves a declarat că are „îndoieli serioase” că deplasarea directorului CIA a fost determinată de o amenințare rusă la adresa Estoniei, Letoniei sau Lituaniei. El a sugerat că principala preocupare a administrației americane ar putea fi sprijinul acordat de Rusia Iranului, inclusiv furnizarea de informații pentru identificarea țintelor. Un oficial militar european a declarat însă că serviciile de informații monitorizează de luni de zile indicii potrivit cărora Rusia ar putea încerca să profite de schimbarea politicii administrației Trump față de aliații europeni din NATO. Rusia și NATO: paralela cu avertismentul din 2021 Vizita lui Ratcliffe amintește de deplasarea la Moscova a predecesorului său, William Burns, în noiembrie 2021. La acel moment, Rusia acumulase deja importante efective militare în apropierea Ucrainei, iar câteva luni mai târziu a lansat invazia pe scară largă. Există însă o diferență importantă. În prezent, nu este observată o concentrare militară rusă comparabilă în apropierea statelor baltice. Totuși, o operațiune menită să testeze NATO ar putea fi mult mai limitată și nu ar necesita aceeași pregătire militară vizibilă. Estonia și Lituania sunt considerate în prezent mai bine pregătite pentru o eventuală confruntare cu Rusia decât multe alte state europene. Statele baltice își mențin evaluările privind amenințarea Rusiei Oficialii baltici încearcă să calmeze temerile populației. Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că posibilitatea unor provocări rusești împotriva NATO trebuie luată în serios, dar a insistat că evaluarea Estoniei privind amenințarea nu s-a modificat. La rândul lor, oficialii letoni au transmis că evaluarea amenințării militare convenționale rămâne neschimbată și că riscul unei invazii ruse este scăzut. În paralel, statele europene de pe flancul estic își intensifică măsurile de pregătire pentru eventuale atacuri hibride, sabotaje, incursiuni ale dronelor și atacuri asupra infrastructurii critice. În iulie, liderii Lituaniei și Letoniei avertizau deja că Rusia ar putea încerca să atace infrastructura critică din regiune sau să testeze angajamentul NATO față de Articolul 5 fără a recurge la o invazie pe scară largă. Cu toate acestea, premierul eston Kristen Michal declara în urmă cu o săptămână, în cadrul unui summit desfășurat la Kiev, că nu există o amenințare convențională rusă directă la adresa statelor baltice sau nordice.
Războiul nu a fost niciodată atât de aproape. Germania trimite o brigadă de luptă pe flancul estic al NATO
Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I. Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă. Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă. Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize. O premieră în istoria Bundeswehrului Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete. Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus. Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%. Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica. Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr. Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.
Nicușor Dan, despre ipoteza că Rusia ar putea testa NATO: Nu există informații care să o susțină
O ipoteză neconfirmată Șeful statului a precizat că discuțiile pe marginea unei potențiale escaladări rusești au apărut în diverse formate internaționale, dar nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a reiterat că postura României și a Alianței Nord-Atlantice rămâne una strict defensivă, adaptată unei amenințări rusești persistente. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO, continuă președintele. Avertismentele de la Washington Reacția președintelui vine după ce o nouă evaluare a serviciilor secrete americane avertizează că Putin ar putea testa hotărârea NATO cu acțiuni limitate, chiar și în timp ce războiul din Ucraina continuă. Oficialii evaluează acum că Putin ar putea încerca un atac limitat asupra unui membru NATO în următorii ani. În contextul evaluării, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită secretă catalogată ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”.
Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.
Statele NATO din Europa de Est se dau bine pe lângă Trump. I-au pregătit liderului SUA o ofertă financiară
Membrii est-europeni ai NATO se oferă să reducă costurile pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor pentru a descuraja administrația Trump să își reducă prezența militară. Informația este prezentată de Bloomberg care citează surse familiarizate cu situația. Aliații estici ai NATO au pregătit o ofertă pentru Trump care va fi prezentată la o întâlnire a alianței la care va participa și subsecretarul american al Apărării pentru Politici, Elbridge Colby. Întâlnirea va avea loc la Bruxelles pe 27 august. Chestionarul i-a speriat pe aliații NATO de pe flancul estic Oferta apare după ce americanii au anunțat un chestionar prin care se evaluează sprijinul aliaților NATO pentru planurile lui Donald Trump. De asemenea, în chestionar se vorbește despre utilizarea bazelor militare de către americani și despre volumul investițiilor realizate în colaborare cu contractori americani în domeniul apărării. Numărul militarilor americani din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții. Cei mai mulți se află în Germania. Europa de Est găzduiește mai puțini militari. Câteva sute se află în țările baltice, peste o mie sunt în România și circa 10.000 sunt găzduiți de Polonia. Țările de pe flancul estic al NATO văd prezența americană ca pe o puternică garanție de securitate.
Bloomberg: SUA evaluează loialitatea aliaților NATO față de politicile lui Trump înainte de reducerea prezenței militare în Europa
Într-un document trimis recent statelor membre NATO și consultat de Bloomberg, Statele Unite adresează o serie de întrebări pentru a evalua în ce măsură aliații susțin politica administrației Trump. Printre acestea se numără dacă țara respectivă a susținut „în mod public” politica externă a SUA și ce „restricții” a impus folosirii bazelor sale de către armata americană. Documentul urmărește și să afle dacă statele NATO cumpără echipamente de la companii americane din industria de apărare. De asemenea, aliații sunt întrebați dacă s-au opus public unor reglementări care „împiedică” acordarea de contracte firmelor din SUA. Una dintre întrebări este: „A demonstrat țara că se aliniază abordării americane «puternică, clară și discretă»?”, formulare care face trimitere la o expresie folosită de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Mai mulți aliați sunt nemulțumiți de demers și îl văd drept o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic cu Washingtonul în schimbul protecției oferite de SUA, afirmă surse citate de Bloomberg. SUA își reevaluează prezența militară în Europa O eventuală condiționare a angajamentelor de securitate ale SUA de un asemenea grad de loialitate ar putea schimba profund relația transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial. Aceasta s-a bazat timp de decenii pe garanțiile militare americane, chiar și atunci când între Washington și aliații europeni au existat divergențe politice. Administrația Trump a încercat deja să sprijine forțe de dreapta din țări precum Germania și Ungaria și a promis trupe suplimentare după victoria candidatului preferat la alegerile prezidențiale din Polonia. Chestionarul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie. Aliații NATO se așteaptă ca procesul să ducă la reduceri importante ale sprijinului american, inclusiv ale numărului de militari staționați în Europa și ale mijloacelor militare pe care SUA le-ar putea trimite în cazul unui atac. Divergențe între Washington și aliații NATO Chestionarul face referire indirectă la mai multe subiecte care au provocat divergențe între Washington și aliații săi din NATO, printre care atacurile americane asupra Iranului, operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și intenția unor state europene de a acorda mai multe contracte din domeniul apărării companiilor din Europa. Documentul a fost transmis inițial ambasadelor statelor NATO la Washington, iar în această săptămână a ajuns și la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. SUA urmează să se întâlnească cu aliații NATO la Bruxelles, spre sfârșitul acestei luni, pentru a discuta evaluarea. Procesul ar putea duce la o nouă reducere a prezenței militare americane în Europa. SUA au anunțat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără ca acestea să fie înlocuite. Trump a promis însă trimiterea unor trupe suplimentare în Polonia, după alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.
Noi incidente cu drone în Germania. Două aparate au survolat o bază militară
Serviciul de securitate de la baza Bundeswehr din Mechernich a raportat că a observat două drone joi, în jurul orei 22.00, potrivit unui comunicat al Comandamentului Forțelor Comune Germane. Forțele de poliție militară au fost mobilizate la fața locului. Armata a declarat că departamentul de poliție din Euskirchen a deschis o anchetă. Poliția și armata nu au oferit detalii. Incidentul de joi are loc la doar două zile după ce o dronă cu explozibili a fost găsită la Aeroportul Leipzig/Halle din Germania. Dispozitivul a fost dezamorsat, dar ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că incidentul reprezintă o „nouă dimensiune a pericolului”. Leipzig/Halle este un nod important pentru transportul internațional de marfă și pentru furnizarea de sprijin Ucrainei. De asemenea, aici își are sediul Strategic Airlift International Solution (SALIS), o inițiativă de transport aerian strategic utilizată de NATO și statele participante. Evenimentul de la Mechernich se adaugă unei serii de incidente recente cu drone semnalate în mai multe țări europene, în contextul în care autoritățile au sporit atenția asupra securității infrastructurii militare și strategice.
NATO a reacționat după ce o nouă dronă a fost doborâtă în spațiul aerian al României
Alianța Nord-Atlantică a transmis, duminică, o reacție după ce o dronă care a pătruns ilegal în spațiul aerian al României a fost interceptată și doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, în apropiere de Sulina. Incidentul de duminică este al treilea de acest fel înregistrat în decurs de numai 48 de ore, după alte două cazuri în care drone au fost neutralizate pe teritoriul României. Primele două incidente au avut loc vineri și sâmbătă, când aeronave fără pilot au fost doborâte în apropierea localităților Padina, din județul Buzău, respectiv Sfântu Gheorghe, în județul Tulcea. „Putem confirma că un avion de vânătoare F-16 românesc a doborât o dronă deasupra spațiului aerian românesc duminică dimineață. Aeronava, una dintre cele două decolate, opera sub controlul NATO. O anchetă este în desfășurare, iar NATO este în strânsă legătură cu autoritățile române. NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24/7, pentru a ne proteja teritoriul și popoarele”, se spune într-o reacție oficială a Alianței Nord-Atlantice, pentru Antena 3 CNN. Oana Țoiu anunță convocarea de urgență la MAE a ambasadorului Rusiei după ce a treia dronă a fost neutralizată în spațiul aerian al României Ministrul interimar de Externe Oana Ţoiu a anunțat duminică pe X că ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe la puțin timp după ce o a treia dronă a fost doborâtă, în tot atâtea zile în spațiul aerian românesc. Aparatul de zbor a fost angajat și distrus duminică dimineața, în jurul orei 10.00, de un pilot aflat manșa unui avion F-16. Drona a fost doborâtă în condiții de siguranță, la o distanță de 12 km NE Sulina, în limita apelor teritoriale ale României. Țoiu: Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue Alte două drone au fost doborâte vineri și sâmbătă, 24 și 25 iulie 2026. Primul aparat de zbor, distrus în județul Buzău, este de origine rusească, potrivit investigației demarate de autoritățile române. Cea de-a doua dronă a fost doborâtă în județul Tulcea, în apropierea localității Sfântu Gheorghe. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiul aerian al NATO și al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri. În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a scris Țoiu pe X.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse, convocat la MAE după noile încălcări ale spațiului aerian al României
„În urma acestor încălcări repetate, ambasadorul Federației Ruse a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României”, a transmis ministrul Țoiu într-o postare pe X. Potrivit Oanei Țoiu, protestul diplomatic al României împotriva Federației Ruse va fi fundamentat pe concluziile anchetelor desfășurate în cazul dronelor care au pătruns în spațiul aerian românesc. Ministrul a precizat că, duminică, la ora 10:13, o nouă dronă a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. De asemenea, Oana Țoiu a arătat că, potrivit anchetei desfășurate de Parchetul General, drona doborâtă vineri este de tip Shahed, utilizată de Federația Rusă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri”, a afirmat ministrul Afacerilor Externe. A new drone was shot down this morning, at 10:13 a.m., by an F-16 aircraft of the Romanian Air Force, over Romania’s territorial waters, in the Sulina-Chilia area. I congratulate the Romanian pilots and the ground teams for the professionalism, courage, and efficiency with which… — Toiu Oana (@oana_toiu) July 26, 2026