Nicușor Dan, după ședința CSAT: Consulatul Federației Ruse se va închide
Președintele Nicușor Dan a anunțat primele măsuri în urma incidentului grav în urma căruia o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, vineri noaptea. Președintele a susținut declarații de presă la finalul ședinței CSAT. Președintele a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), vineri la ora 11.00, după gravul incident cu drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați, vineri noaptea. Ședința CSAT a durat două ore și jumătate. DETALII AICI Drona de la Galați a făcut parte dintr-un roi plecat din Rusia Consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și consulatul se va închide, a informat președintele. De precizat că este singurul consulat rusesc din România, Rusia fiind reprezentată oficial de Amabasada sa din București. Am avut noaptea trecută un incident grav în care doi cetățeni au fost răniți. Întreaga responsabilitate revine Rusiei. Consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și consulatul se va închide. Vreau să remarc iresponsabilitatea unor lideri politici români care încearcă să scuze Rusia. Cetățenii români pot să vadă cine e occidental și cine mimează pro-occidentalismul. Am avut o dronă rusă Geran 2 care a plecat din Rusia, parte dintr-un roi din care doar una a ajuns pe teritoriul României. Vreau să mulțumesc pentru solidaritate partenerilor, manifestată atât individual, cât și în cadrul formatelor UE și NATO, asta dovedește că există o solidaritate și unitate euroatlantică. Cât privește capabilitățile de apărare ale României, vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă antiaeriană care să corespundă acestui tip de incidente. Avem un parteneriat cu Ucraina pe producția comună de drone încheiat acum 3 luni. Avem un mecanism comun cu SUA și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone. Până când aceste echipamente vor veni în România, avem acorduri pentru echipamente care unele urmează să vină în curând. În discuția cu Mark Rutte am insistat pentru urgentarea livrării lor. Șeful statului susține că suntem pregătiți pe zona de apărare civilă Și ultimul lucru – am discutat în CSAT și de apărarea civilă. Reacția pe zona de apărare civilă de azi noapte a fost una foarte rapidă, și domnul ministru de interne ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată – sporire de număr de oameni și toate celelalte măsuri, deci pe zona aceasta suntem pregătiți. Președintele a convocat CSAT, vineri dimineață, invocând caracterul grav al incidentului cu drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați, vineri noaptea. „Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură — la nivel național, aliat și internațional”, afrmă președintele. România a solicitat formal NATO să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare Șeful statului a anunțat că România a solicitat formal ca aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR. În egală măsură, Nicușor Dan a anunțat sesizarea Consiliului de Securitate al ONU. „România este un stat membru al NATO și nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetățenilor săi. Apărarea teritoriului național și a cetățenilor României rămâne datoria mea supremă, prevăzută de Constituție. Este o datorie a cărei îndeplinire o asumăm împreună cu aliații noștri, iar astăzi, ca în fiecare zi, suntem mai puternici împreună. Sprijinul României pentru Ucraina — politic, umanitar, militar și pe drumul integrării europene — rămâne neclintit. Cu cât Rusia continuă acest război, cu atât mai limpede devine necesitatea ca el să fie încheiat printr-o pace justă și durabilă, care să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”, subliniază Nicușor Dan. AUTORUL RECOMANDĂ Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina” și refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului
Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina
Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară. Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale). La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare. Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună. 3 crize majore pe flancul estic De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic. 1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere. Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin. 2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat. Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk). Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă. 3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură. Cine l-a invocat: Estonia. Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă. Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4? Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană. Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus: 1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025) Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate. Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente. Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice. 2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă. Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia). Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic. 3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch” Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente. Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița. Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia. 4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026) Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită. Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare. Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.
Flancul estic al NATO, rupt în două: de ce România și Europa de Est nu țin pasul cu nordul alianței
Flancul estic al NATO, care se întinde de la Norvegia și Finlanda, în zona Arctică, până la România și Bulgaria, la Marea Neagră, pare, la prima vedere, o linie geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Majoritatea acestor state sunt atât membre NATO, cât și ale Uniunii Europene, cu o singură excepție notabilă: Norvegia, care nu face parte din UE, dar este strâns aliniată cu Bruxelles-ul și integrată în piața unică, scrie Brusselessignal. Această coerență este însă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, alături de Suedia, iar România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007. Deși importanța strategică a acestei zone este uriașă pentru securitatea Europei, realitatea este că flancul estic rămâne un construct incomplet, marcat de contradicții interne, cea mai vizibilă fiind diferența majoră dintre nord și sud. Nordul, model de cooperare militară și economică În nordul flancului estic, țările reunite în jurul forței expediționare conduse de Marea Britanie (Joint Expeditionary Force – JEF) au ajuns la un nivel avansat de cooperare. De la Marea Britanie și Olanda până la statele nordice, țările baltice și Polonia, aceste state colaborează strâns în domenii esențiale precum apărarea, industria militară, economia și interoperabilitatea forțelor armate. Această cooperare se traduce în capacitate reală de reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară. Statele din nord sunt deja testate în exerciții comune și au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințări hibride sau maritime. Un exemplu relevant este activarea rapidă, în 2024, a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, aceste țări au dezvoltat programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate, reducând barierele comerciale și împărtășind inovații tehnologice. Scopul este crearea unei forțe militare interoperabile, în care echipamentele și personalul pot fi utilizate fără obstacole între state. Relațiile politice dintre aceste țări sunt, de asemenea, solide, iar consultarea este constantă. Există o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate și încredere. Sudul, blocat în rivalități și neîncredere În contrast puternic, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări din spatele liniei frontului precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine mult mai fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Multe dintre aceste state, foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată. Deși amenințarea Rusiei le oferă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la Washington sau Bruxelles, prevalează adesea. Inițiativele regionale care nu livrează Două dintre cele mai importante formate de cooperare din această regiune sunt București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Ambele au fost create în 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, și sunt susținute în special de Polonia și România. B9 funcționează mai degrabă ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un fel de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore în plan militar sau diplomatic. Influența reală în deciziile strategice rămâne în mâinile marilor puteri precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania. În schimb, Inițiativa celor Trei Mări are un caracter practic, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate. După un deceniu, fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă modestă raportată la nevoile regiunii, estimate la sute de miliarde de euro. Deși există numeroase proiecte utile, impactul lor rămâne insuficient la scară strategică, iar progresul este lent. Un potențial uriaș, încă nevalorificat Situația actuală este cu atât mai frustrantă cu cât ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dacă ar fi dezvoltate la scară mai mare, cu mai multe resurse și o viziune comună, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în interiorul Uniunii Europene. B9 ar putea deveni un motor real pentru dezvoltarea capacităților de apărare, prin investiții comune și interoperabilitate crescută, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări ar putea accelera integrarea economică și infrastructurală a regiunii. Pentru moment însă, aceste obiective rămân departe. Europa de Est nu a reușit încă să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice și să-și construiască viitorul pe cont propriu.
Marea Britanie și Franța resping planul NATO de a spori ajutorul militar acordat Ucrainei
Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat reporterilor că propunerea va fi probabil respinsă, potrivit The Kyiv Independent. „Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”, a spus el. Rutte nu a numit statele membre care blochează propunerea, dar o sursă din cadrul NATO a declarat pentru The Telegraph că oponenții sunt Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania. „Nu sunt foarte entuziaști de această idee”, a spus sursa. Vestea vine la scurt timp după relaxarea surprinzătoare a sancțiunilor britanice asupra petrolului rusesc, ceea ce reprezintă o lovitură suplimentară pentru imaginea Londrei ca unul dintre cei mai fideli parteneri ai Ucrainei. Marea Britanie a stârnit șoc și indignare pe 19 mai prin eliberarea discretă a unei licențe temporare care permite importul de motorină și combustibil pentru avioane obținute din petrol rusesc, cu condiția ca „produsele să fi fost prelucrate într-o țară terță”. Guvernul a acordat, de asemenea, o licență care permite transportul maritim și livrarea de gaz natural lichefiat (GNL) de la terminalele rusești Sakhalin-2 sau Yamal LNG. Oficialii ucraineni și europeni au fost luați prin surprindere de acest anunț, iar Londra și-a cerut ulterior scuze pentru modul stângaci în care a fost prezentat. Licențele rămân însă în vigoare. Respingerea de către Franța a planului de cheltuieli îi subminează, de asemenea, statutul de campion al luptei Ucrainei împotriva Rusiei. Parisul împarte conducerea cu Londra asupra așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, aliați care colaborează pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. Potrivit sursei ziarului Telegraph, cel puțin alți șapte membri NATO au susținut planul lui Rutte. Se pare că toți acești membri susținători cheltuiesc deja peste 0,25% din PIB-ul lor pentru ajutorul militar acordat Kievului.
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.
Letonia emite o nouă alertă de amenințare aeriană. NATO ridică avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv
Așadar, avertizarea apare în Letonia pentru a treia zi consecutiv. Așa cum este obișnuit în astfel de cazuri, au fost activate avioane de vânătoare din cadrul Misiunii NATO de Patrulare a Spațiului Aerian Baltic. Forțele armate letone, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la potențialele amenințări, a declarat NAF. Armata și-a consolidat anterior capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. În cazul unei amenințări aeriene, locuitorii, vizitatorii sau studenții nu trebuie automat evacuați din clădirile publice, a recunoscut anterior Centrul de Management al Crizelor (CMC) în cadrul LETA. Într-o astfel de situație, principalul lucru nu este să ieși afară, ci să găsești un loc mai sigur în clădire cât mai repede posibil. De asemenea, trebuie respectat principiul celor doi pereți – adică ar trebui să te afli într-un loc în care cel puțin doi pereți te separă de exteriorul clădirii. De asemenea, trebuie să închizi ferestrele și ușile, să te îndepărtezi de ferestre, suprafețe de sticlă și pereți exteriori și să urmezi instrucțiunile serviciilor responsabile, a declarat KVC. „Acțiunile în cazul unei amenințări aeriene sunt diferite de o alarmă de evacuare a clădirii. Nu trebuie să părăsiți clădirea decât dacă există instrucțiuni de la servicii responsabile separate sau există o amenințare imediată la adresa clădirii în sine, cum ar fi un incendiu, deteriorarea clădirii, riscul de explozie sau alte circumstanțe care fac ca șederea în clădire să nu mai fie sigură”, a subliniat centrul. Instalațiile de infrastructură critică și furnizorii de servicii esențiale continuă să funcționeze chiar și în cazul unei amenințări aeriene, dând dovadă de prudență și adaptându-și acțiunile la situația specifică, subliniază KVC. În același timp, sunt în curs de elaborare linii directoare de acțiune în cazul unui pericol aerian. Se preconizează că acestea vor fi publicate în viitorul apropiat și pot fi actualizate pe măsură ce riscurile se schimbă sau devin disponibile informații suplimentare. De asemenea, miercuri și marți, locuitorii mai multor regiuni letone din Latgale și Vidzeme au primit avertismente prin intermediul telefoanelor mobile cu privire la o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian, iar în unele locuri din Latgale chiar de două ori marți – în jurul prânzului și seara. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost detectată o dronă în Letonia. În societate și printre oficiali a apărut o dezbatere cu privire la dacă și cum ar trebui îmbunătățiți algoritmii de acțiune în cazurile unor astfel de avertizări regulate, deoarece acestea perturbă semnificativ viața socială și economică din regiuni. Între timp, un avion de vânătoare cu piloți români, aflat într-o misiune NATO de patrulare a spațiului aerian din zona baltică, a doborât marți o dronă deasupra Estoniei, a anunțat ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur. Notificări similare prin transmisiuni mobile au fost primite de locuitorii din Latgale în ultimele luni, iar acestea erau cel mai probabil legate de drone implicate în războiul Rusia-Ucraina care se apropiau de sau intrau în spațiul aerian leton. Astfel de drone au explodat, de asemenea, de mai multe ori pe teritoriul leton, inclusiv pe 7 mai la o bază petrolieră puțin utilizată din Rēzekne. Până acum, nicio persoană nu a fost rănită în astfel de incidente, dar cel mai recent incident din Rezekne a dus mai întâi la căderea ministrului Apărării și apoi a întregului guvern Silina. În prezent, sunt în desfășurare negocieri pentru formarea unui nou guvern. Până la aprobarea acestuia, Cabinetul de Miniștri condus de Silina va continua să lucreze.
Oana Țoiu: România, țara NATO cu cele mai multe incidente cu drone de pe flancul estic al NATO / Guvernul cere mai multe resurse europene pentru regiune
România este țara de pe flancul estic al NATO care a înregistrat cele mai multe incidente cu drone care au încălcat spațiul aerian, a declarat luni Oana Țoiu, Ministra de Externe a țării, în cadrul unei conferințe de presă. „Fiecare încălcare a spațiului aerian este gravă în sine”, a subliniat Țoiu, precizând că România a ridicat problema în discuțiile privind viitoarea strategie de securitate a Uniunii Europene și a cerut o alocare bugetară corespunzătoare în viitorul buget multianual al UE pentru întărirea capabilităților militare și dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră. Statul român nu a negociat cumpărarea Danaidei lui Brâncuși Întrebată dacă au existat discuții la nivel guvernamental pentru achiziționarea sculpturii „Danaida” a lui Constantin Brâncuși – vândută la licitație pentru un preț record -, Oana Țoiu a confirmat că statul român nu a purtat negocieri în acest sens, cel puțin nu la nivelul Ministerului Afacerilor Externe. „Ne-am bucurat să vedem această apreciere față de arta lui Brâncuși, o apreciere care are și o cifră de data asta”, a spus ea. Divizia americană oprită: România cere menținerea prezenței SUA în Europa Referitor la decizia Pentagonului de a suspenda desfășurarea unei divizii în Polonia – unitate care urma să ajungă prin rotație și în România -, Țoiu nu a confirmat dacă Ministerul Apărării a primit o informare oficială din partea americanilor, dar a reiterat poziția României: menținerea prezenței militare a SUA pe teritoriul european rămâne o prioritate. „România are discuții atât cu Statele Unite, cât și cu SACEUR și cu ceilalți aliați privind necesitatea creșterii prezenței pe flancul estic”, a spus ea, adăugând că Marea Neagră reprezintă „o miză clară strategică” pentru întreaga Alianță, nu doar pentru România. Ministrul a precizat că subiectul va fi abordat și la reuniunea miniștrilor de externe NATO, programată pentru 20-21 mai, unde vor fi discutate investițiile comune în industria de apărare și analiza riscurilor. „Este foarte clar că Rusia este în acest moment riscul principal asupra teritoriului NATO”, a concluzionat Țoiu.
FT: NATO va presa companiile europene de armament să crească investițiile și producția
Rutte urmează să se întâlnească la Bruxelles cu reprezentanți ai marilor companii europene din industria de apărare. El le va cere să acționeze rapid și să pregătească anunțuri importante pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie, au declarat pentru Financial Times persoane familiarizate cu discuțiile. Înaintea reuniunii, companiilor li s-a cerut să transmită informații despre investițiile majore pe care le au în plan și despre capacitatea lor de a crește producția. Accentul este pus pe domenii precum apărarea antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune. Rutte se întâlnește frecvent cu șefi ai industriei europene de apărare, însă o reuniune cu reprezentanți ai unui număr mare de companii este neobișnuită, au spus persoane din industrie. Întâlnirea arată presiunea din interiorul NATO pentru ca extinderea producției militare să fie vizibilă la summitul din Turcia. Multe dintre cele mai mari companii de armament de pe continent, precum Rheinmetall, Safran, Airbus, Saab, MBDA și Leonardo, urmau să trimită reprezentanți la întâlnire. NATO vrea ca industria europeană de apărare să ajute la îndeplinirea cererilor lui Trump privind creșterea cheltuielilor militare. Alianța încearcă astfel să răspundă nemulțumirilor acestuia, dar și să reducă dependența Europei de SUA, pe fondul îngrijorărilor privind angajamentul Washingtonului față de securitatea continentului. „Este vorba despre a face creșterea cheltuielilor pentru apărare să pară mai concretă”, a spus unul dintre oficiali pentru FT. Rutte vrea ca firmele europene din apărare să investească rapid, fără să aștepte neapărat comenzi mari din partea guvernelor. Deși Europa a început să reducă deficitul de muniție, rachetele cu rază lungă de acțiune rămân o problemă importantă pentru mai multe capitale europene.
Germania avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO până în 2029
Carsten Breuer, șeful Apărării germane, a declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a lansa un atac împotriva NATO până în anul 2029 sau chiar mai devreme, relatează European Pravda. Oficialul german susține că sunt multe semnale deja existente care arată că Moscova își accelerează pregătirile militare și își consolidează capacitățile de război în acest sens. Într-un interviu acordat publicației Süddeutsche Zeitung, Breuer a explicat că „diverși indicatori, reînarmarea, creșterea numărului de personal, schimbările economice și politice, toți indică o posibilă dată a unui atac rusesc asupra NATO: 2029. Ar putea avea loc mai devreme? Da”. Acesta a spus că alianța trebuie să fie pregătită pentru o eventuală confruntare militară într-un termen scurt. Potrivit lui, NATO trebuie să își crească cât mai repede posibil capacitatea de luptă și să obțină putere tehnologică în următorii ani. „O nouă strategie militară și un profil de capabilități definesc calea de urmat”, a spus Breuer. La același interviu a participat și Richard Knighton, care a afirmat că este dificil de estimat o dată exactă pentru o posibilă amenințare, însă pericolul este tot mai mare. „Rusia desfășoară operațiuni de luptă în Ucraina, învățând pe parcurs și dezvoltând noi tehnologii. Iar Putin și-a demonstrat disponibilitatea de a ataca statele suverane. Cu cât ești mai aproape de granița cu Rusia, cu atât acest lucru se simte mai puternic”, a declarat Knighton. Între timp, serviciile de informații din Estonia au transmis în raportul anual că Rusia nu ar intenționa să atace militar state membre NATO în acest an sau anul viitor. Totuși, autoritățile estoniene avertizează că Moscova continuă procesul de refacere a armatei sale. Și Gerald Funke, șeful Cartierului General al Comandamentului Întrunit de Sprijin al Bundeswehr, a atras atenția că Rusia ar putea lovi state NATO în următorii doi sau trei ani. În paralel, NATO pregătește măsuri suplimentare de securitate la granița cu Rusia și Belarus. Alianța ivrea să creeze în următorii doi ani o zonă robotică fără echipaj uman și să amplaseze mai multe arme în apropierea frontierei estice.
Ion Cristoiu: Summitul B9 a fost o frecție. Nu este o alianță regioanală, ci un talk-show între câteva state
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Summitul B9 de la București a fost o întâlnire complet inutilă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Istoria spune în felul următor, NATO a fost creat în 1981 și a fost o organizație creată pentru ca Occidentul să fie apărat de America. Fără America nu există NATO. Deci dacă ăla care șeful SUA zice că nu îl interesează, nu neapărat Flancul Estic, ci NATO în general… Ai noștri s-au adunat aici și au hotărât că Rusia e un pericol și ca să întărească Flancul Estic… Cine să îl întărească? Pentru că ei sunt parte din NATO.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Summitul B9 de la București a fost o întâlnire complet inutilă. Acesta a început prin a spune că nu vede rostul unei asemenea sindrofii. Jurnalistul afirmă ironic că șefii de stat s-au întâlnit să facă un Talk-Show. Atâta timp cât pe Trump nu îl mai interesează NATO, adaugă acesta, orice întâlnire de acest fel este inutilă. „Summitul B9 este o frecție. Este în același timp, este concomitent cu desfășurarea acestei sindrofii.. N-am înțeles rostul. Deci nu este o alianță regională, ci în cadrul NATO… În cadrul NATO, câteva țări au hotărât să facă un Talk-Show… Că eu nu văd sensul. Cică se întâlnesc pentru ca să întărească Flancul Estic. Nato însă este o organizație militarizată. Nu poți să întărești Flancul Estic, că așa vrei tu… Trump a spus că nu îl interesează. Îl citez pe Donald Trump, președintele SUA: >. Istoria spune în felul următor, NATO a fost creat în 1981 și a fost o organizație creată pentru ca Occidentul să fie apărat de America. Fără America nu există NATO. Deci dacă ăla care este șeful SUA zice că nu îl interesează, nu neapărat Flancul Estic, ci NATO în general… Ai noștri s-au adunat aici și au hotărât că Rusia e un pericol și că să întărească Flancul Estic… Cine să îl întărească? Pentru că ei sunt parte din NATO.”, a explicat jurnalistul.