Alertă aeriană în Tulcea după un atac cu drone în Ucraina. Patru avioane de luptă au decolat
Potrivit MApN, țintele aeriene au fost detectate în jurul orei 18.50, la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în apropierea frontierei fluviale româno-ucrainene. În urma situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 19.06. Pentru monitorizarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care au decolat la orele 19.09, respectiv 20.13. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al unor vehicule aeriene pe teritoriul național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 22.25. MApN arată că monitorizează permanent evoluția situației de la graniță și informează în timp real structurile aliate cu privire la incidentele produse în apropierea teritoriului României.
Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate
„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.
Armata României, prezentă la parada militară de Ziua Națională a Franței
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în perioada 7–12 iulie 2026, militarii români participă la programul de pregătire organizat de autoritățile franceze în vederea desfășurării ceremoniei militare din 14 iulie. Detașamentul de onoare este comandat de maiorul Valentin Stan, locțiitorul comandantului Batalionului 2 Ceremoniale, Onoruri Militare și Intervenție din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Ultima participare a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” la parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a avut loc în anul 2022. La rândul lor, militarii francezi au participat, în ultimii ani, la Parada Militară Națională organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României, reflectând relațiile strânse dintre forțele armate ale celor două state. „Cooperarea româno-franceză în domeniul apărării reprezintă unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic dintre cele douǎ state. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, având o contribuție esențială la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței. Totodată, colaborarea româno-francezǎ are o tradiție îndelungată în domeniul industriei aeronautice, prin parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, iar în prezent este consolidată prin proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Acestea includ achiziția în comun a sistemelor portabile de apărare antiaeriană MISTRAL, precum și programele privind elicopterele multirol H225M și radarele produse de compania Thales, proiecte care contribuie atât la modernizarea capabilităților Armatei României, cât și la dezvoltarea industriei naționale de apărare prin transfer de tehnologie și implicarea operatorilor economici din România”, transmite MApN. Prezența detașamentului românesc la ceremonia dedicată Zilei Naționale a Republicii Franceze reprezintă o expresie a nivelului excelent al relațiilor dintre România și Franța și reconfirmă angajamentul comun pentru consolidarea securității în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Trump își temperează criticile la adresa Spaniei după creșterea cheltuielilor NATO. Amenințările comerciale rămân pe masă
Declarațiile au fost făcute la scurt timp după summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Ankara, unde principalele subiecte au fost majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitatea regională. La întoarcerea spre Statele Unite, Trump a declarat că Spania „a revenit” asupra poziției sale și că a fost „foarte generoasă” în privința plăților pentru apărare. Liderul american a precizat că Madridul a răspuns solicitărilor privind contribuțiile financiare, fără a oferi însă detalii suplimentare. Potrivit Guvernului spaniol, afirmațiile lui Trump fac referire la faptul că Spania va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, obiectiv stabilit anterior în cadrul NATO, scrie Reuters. Madrid respinge ținta de 5% din PIB pentru apărare Premierul Pedro Sanchez a declarat că discuția avută cu Donald Trump în timpul summitului a fost una „foarte cordială”, în ciuda divergențelor privind noile obiective de finanțare ale Alianței. Guvernul de la Madrid susține că și-a majorat semnificativ bugetul destinat apărării, de la 0,98% din PIB în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro în prezent, ceea ce permite atingerea pragului de 2% în acest an. Cu toate acestea, executivul spaniol refuză să accepte noua țintă propusă în cadrul NATO, care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Autoritățile spaniole argumentează că o asemenea creștere ar necesita reducerea cheltuielilor sociale și nu reflectă în mod necesar amenințările reale cu care se confruntă țara. Amenințările comerciale nu au fost retrase oficial Deși tonul președintelui american s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privind oprirea schimburilor comerciale cu Spania va fi retrasă. Un oficial american a declarat pentru Reuters că agențiile federale pregătesc o listă cu produse spaniole care ar putea face obiectul unor restricții comerciale, în cazul în care administrația Trump va decide să meargă mai departe cu măsurile anunțate. Specialiștii în drept comercial susțin că președintele SUA ar putea utiliza Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională (International Emergency Economic Powers Act) pentru a impune un embargo total sau parțial asupra importurilor din Spania. Nu ar fi pentru prima dată când administrația Trump adoptă măsuri comerciale împotriva Madridului. În primul său mandat, Statele Unite au introdus taxe antidumping de 30% pentru măslinele negre provenite din Spania. Trump și Spania în NATO Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să aibă joi o întâlnire de lucru cu ambasadorul Statelor Unite în Spania, Benjamin Leon, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele două state. Surse din delegația spaniolă prezente la summit au declarat pentru presa locală că autoritățile de la Madrid consideră disputa mai degrabă una de imagine decât un conflict cu efecte reale asupra relațiilor bilaterale. Oficialii susțin că nu au observat până în prezent consecințe economice sau o reducere a investițiilor americane în Spania. Reprezentanți ai Partidului Popular, principala formațiune de opoziție, l-au criticat pe premierul Pedro Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, însă au subliniat că interesele economice comune dintre cele două țări rămân puternice. În regiunea Aragon, unde companii americane precum Amazon și Microsoft au investit miliarde de dolari în centre de date, autoritățile locale au transmis că proiectele continuă fără modificări și că activitatea economică se desfășoară în condiții normale. La rândul său, liderul partidului Vox, Santiago Abascal, apropiat de Donald Trump, a calificat tensiunile dintre Washington și Madrid drept „absolut dramatice” și l-a acuzat pe Pedro Sanchez că afectează credibilitatea internațională a Spaniei.
Miruță, despre amenințările cu drone: România și-a învățat lecția. Dineu cu aliații NATO din Indo-Pacific
Potrivit comunicatului publicat, miercuri, de Ministerul Apărării, în cadrul dineului au fost prezenți oficiali Australia, Japonia, Noua Zeelandă, dar și Republica Coreea. În cadrul evenimentului, liderii de la Ankara și-au reafirmat angajamentul pentru Apărarea Colectivă, mai precis Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, precum și consolidarea NATO 3.0. De asemene, continuarea sprijinului pentru Ucraina a rămas „un punct prioritar”, inclusiv sprijinirea programului NATO de achiziție de arme pentru Kiev, PURL. Miniștrii au confirmat sprijinul în acest sens. De la Ankara, Miruță a transmis că România „a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare”. „Suplimentar deciziei de a își menține creșterea cheltuielilor pentru Apărare, România a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare, în ultimul an semnând contracte de cooperare industrială pentru 5 facilități de producție”, a declarat Miruță. Acesta a vorbit și despre amenințările cu dronă pe flancul estic, afirmând că țara noastră „a contractat sisteme anti-dronă”, dar a solicitat susținere temporară până când echipamentele vor ajunge în țara noastră. „În ceea ce privește amenițările cu dronă din flancul estic, România și-a învățat lecția și a contractat sisteme de apărare anti-dronă, considerând legitimă solicitarea de susținere aliată temporară până când acestea vor fi livrate”, a declarat Miruță. Miruță a precizat că România susține întărirea pilonului european, NATO 3.0, dar și că România este pregătită să demonstreze „unitate și solidaritate”, pentru a a avea „forțele și capacitățile necesare” pentru a se apăra de amenințări, dar și a descuraja agresiunea Rusă. „Din perspectiva României, Rusia rămâne o amenințare pe termen lung și susținem întărirea pilonului european în cadrul NATO. Suntem determinați, la nivel aliat, să demonstrăm credibilitate, unitate și solidaritate, astfel încât să avem instrumentele, forțele și capabilitățile necesare să descurajăm orice agresiune și, la nevoie să ne apărăm în fața oricărei amenințări”, a declarat Miruță. O concluzie a acestui dineu la care au participat și aliații din regiunea Indo-Pacific (IP/4) a fost faptul că problemele globale în materie de Securitate sunt interconectate și există nevoie de măsuri concrete pentru combaterea lor. Soluția este creșterea cooperării în industria de Apărare, inclusiv prin adoptarea noilor tehnologii.
Summitul NATO de la Ankara începe sub amenințarea unei noi rupturi cu SUA. Trump pune din nou presiune pe aliați
Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld. Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut. „Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta. Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953. Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior. Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel. Consolidarea capacităților militare Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA. În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.
România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare. Miruță, la Summitul NATO de la Ankara
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că „România este astăzi un partener credibil și respectat în cadrul NATO”. „Un pas pe care România îl amâna de prea mult timp” „Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producția militară în fabricile din țară”, a explicat el. „În contractele semnate în acest an am introdus o condiție esențială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România”, a precizat Ministrul Apărării. „O investiție în securitatea națională” Astfel, „am început să repornim fabrici din industria națională de apărare și să reconstruim capacitatea de producție de care România are nevoie. Nu este doar o investiție în economie. Este și o investiție în securitatea națională”, a adăugat Miruță. „Tehnica militară modernă este esențială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanțuri de aprovizionare reziliente și o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”, a afirmat ministrul. „Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor” „Aceasta este și direcția susținută de Secretarul General al NATO, Mark Rutte. De aceea, în marja Summitului NATO de la Ankara, în cadrul NATO Defence Industry Forum, ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor, dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție în statele aliate”, a scris Miruță. Ministrul Apărării a specificat că „forța NATO nu se măsoară doar în efective și echipamente. Se măsoară și în capacitatea de a produce, de a inova și de a livra atunci când situația o cere”. „România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare”, a transmis ministrul. „Depinde de noi să valorificăm această oportunitate și să transformăm industria românească de apărare într-un pilon al securității naționale și al Alianței”, a conchis Radu Miruță.
Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Ankara. România va cere întărirea apărării pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre
Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat aliat. Programul reuniunii include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația Summitului. Războiul din Ucraina și bugetele pentru apărare, pe agenda liderilor NATO Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul se desfășoară într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare, asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Nicușor Dan va susține consolidarea securității la Marea Neagră Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele Alianței. Șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. Președintele va avea și întâlniri bilaterale În marja Summitului NATO, Nicușor Dan va participa și la o serie de întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care participă Nicușor Dan în calitate de președinte al României. Reuniunea are loc într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare în contextul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu.
Nicușor Dan a discutat cu președintele Poloniei și liderii statelor baltice despre securitatea Europei
Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a avut „un schimb interesant de idei și viziuni” cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. Potrivit șefului statului, discuțiile au vizat securitatea în Europa, consolidarea apărării și descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic, dar și întărirea infrastructurii și a securității energetice. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări”, a transmis Nicușor Dan. „Suntem prieteni apropiați și aliați de încredere” Președintele a mai spus că discuțiile au arătat hotărârea comună a statelor participante de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea”, a scris Nicușor Dan.
Cutremur în armata SUA. Șeful trupelor americane din Europa și Africa, forțat să se retragă anticipat
Potrivit Armatei SUA, generalul Donahue, care conduce US Army Europe and Africa din toamna anului 2024 și ocupă, totodată, funcția de comandant terestru al NATO, va părăsi funcția la 2 iulie, după doar 18 luni de mandat, scrie TVPWorld. Decizia survine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump continuă un amplu proces de reorganizare a prezenței militare americane în Europa. Surse din Pentagon indică faptul că este analizată și posibilitatea retrogradării comenzii pentru Europa și Africa de la nivelul de general cu patru stele la unul cu trei stele, mai puțin prestigios. Generalul Donahue este unul dintre cei mai importanți ofițeri care au părăsit sistemul de la preluarea mandatului de către Hegseth, fost prezentator la Fox News, care a inițiat o reformă controversată a rangurilor superioare ale armatei. Aproape douăzeci și patru de lideri militari de top s-au pensionat, au fost demiși sau au plecat anticipat din funcții în această perioadă. Ofițer de carieră provenit din forțele speciale, Donahue a avut un rol esențial în adaptarea strategiei Armatei SUA, folosind lecțiile războiului din Ucraina împotriva Rusiei, și era considerat unul dintre cei mai experimentați și respectați comandanți ai forțelor terestre americane. De asemenea, el a fost ultimul soldat american care a părăsit Afganistanul în august 2021, în timpul retragerii SUA – o operațiune criticată în mod repetat de Trump și Hegseth și care face, în prezent, obiectul unei noi analize la nivelul Pentagonului.