Etichetă: nato

Stagiară arestată în Belgia, suspectată că a spionat în sediul militar al NATO

Ancheta a fost deschisă după o sesizare formulată de serviciile de securitate ale Alianței Nord-Atlantice, relatează The Independent. Anchetă declanșată după o sesizare a serviciilor de securitate ale NATO Parchetul Federal din Belgia a anunțat sâmbătă că a deschis o investigație pentru spionaj după ce a primit informații din partea serviciilor de securitate ale NATO privind activitatea suspectei. Femeia, identificată de autorități drept o cetățeană canadiană de origine chineză, a fost reținută vineri, la o zi după ce anchetatorii au efectuat percheziții atât la domiciliul acesteia, cât și la locul de muncă din incinta comandamentului operațional al Alianței. Suspectată că ar fi acționat în interesul unui stat terț Potrivit procurorilor belgieni, femeia este cercetată pentru presupuse activități de spionaj și pentru apartenență la o organizație criminală. Autoritățile au precizat că aceasta este „suspectată că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul unui stat terț și că este membră a unei organizații criminale”, fără a preciza în acest moment statul pentru care ar fi acționat. Ancheta este în desfășurare, iar procurorii nu au oferit alte detalii despre informațiile la care suspecta ar fi avut acces în timpul stagiului desfășurat în cadrul NATO. SHAPE, centrul operațiunilor militare ale Alianței Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE) este situat în orașul Mons, din sudul Belgiei, în apropierea frontierei cu Franța. Structura coordonează planificarea și conducerea operațiunilor militare comune ale NATO. Separat de SHAPE, sediul politic al Alianței se află la Bruxelles, unde reprezentanții celor 32 de state membre discută dosare privind apărarea colectivă, bugetele militare, amenințările cibernetice și incidentele provocate de drone. Contextul relațiilor dintre NATO și China Canada și Belgia sunt state membre ale NATO, alianță care, în documentele sale strategice, a calificat China drept o provocare la adresa securității, alături de amenințările reprezentate de Rusia și de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Dosarul este investigat de autoritățile judiciare belgiene, iar până în prezent nu au fost anunțate alte persoane cercetate în acest caz.

Copiii, pregătiți pentru un posibil atac cu drone: un oraș aflat la granița cu Rusia ia măsuri fără precedent

Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters. Măsuri de protecție după incidentele din această primăvară Autoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei. Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot. În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș. Director de școală: „Nu eram pregătiți” Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație. Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina. Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru elevi Una dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi. Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise. În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative. Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașe Viceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece. Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei. Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATO Estonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.

Nicușor Dan anunță că România primește 2 miliarde de euro de la NATO pentru investiții în Apărare. Ce investiții vor primi bani

Preşedintele Nicuşor Dan transmite joi că România obţine un rezultat strategic important în cadrul NATO, după peste cinci ani de negocieri, Alianţa aprobând extinderea către Est a reţelei NATO de conducte pentru combustibil. Proiectul din fondurile comune ale NATO este în valoare de 27 de miliarde de euro, pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiţie de acest tip din istoria Alianţei. Potrivit președintelui, decizia vine și ca urmare a lecțiilor învățate după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, care au demonstrat cât de importantă este infrastructura logistică pentru apărarea colectivă. Nicușor Dan: „România obține un rezultat strategic important în cadrul NATO” „După peste cinci ani de negocieri, Alianța a aprobat extinderea către Est a rețelei NATO de conducte pentru combustibil, un proiect esențial pentru consolidarea securității și mobilității militare pe Flancul Estic (…) România a fost implicată activ încă de la început în acest proces, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și ale Delegației României la NATO. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat ieri finanțarea proiectului din fondurile comune ale NATO, în valoare de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiție de acest tip din istoria Alianței”, transmite șeful statului într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Potrivit lui Nicuşor Dan, din această finanţare, aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României. „Noua rețea va traversa și teritoriul României, va avea atât utilizări militare, cât și civile și va crea oportunități importante pentru economia și companiile românești. Acest proiect consolidează rolul României ca stat aliat de primă linie la Marea Neagră și întărește conectivitatea strategică a țării noastre cu aliații NATO”, afirmă președintele. Sistemul de conducte al NATO Conducta de 10.000 de kilometri (6.215 mile), îngropată la 80 de centimetri sub pământ, traversează în prezent 12 țări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deservește baze militare precum Baza Aeriană Ramstein a SUA, dar și importante noduri civile, cum ar fi cel mai mare aeroport din Germania, situat în Frankfurt. Conform studiului realizat de think tank-ul polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de izbucnirea ostilităților pe scară largă, din cauza deplasării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor avioanelor de vânătoare. Combustibilul pentru avioane, care circulă prin conductele NATO, poate fi utilizat și de vehiculele terestre, deoarece amestecarea acestuia cu aditivi îl face potrivit pentru camioane și tancuri care, în mod normal, funcționează cu motorină.

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă.  Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.

Alertă aeriană în Tulcea după un atac cu drone în Ucraina. Patru avioane de luptă au decolat

Potrivit MApN, țintele aeriene au fost detectate în jurul orei 18.50, la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în apropierea frontierei fluviale româno-ucrainene. În urma situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 19.06. Pentru monitorizarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care au decolat la orele 19.09, respectiv 20.13. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al unor vehicule aeriene pe teritoriul național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 22.25. MApN arată că monitorizează permanent evoluția situației de la graniță și informează în timp real structurile aliate cu privire la incidentele produse în apropierea teritoriului României.

Ungaria anunță ruptura de Moscova: Închidem ușa în fața rușilor. Ministru: Serviciile secrete ruse ar fi încercat să intre pe ușa din spate

„Ungaria trebuie să reconstruiască încrederea aliaților săi, iar în ceea ce îi privește pe ruși, le închidem ușa”, a declarat Ruszin-Szendi în timpul unei dezbateri organizate la conferința Budapest Energy and Security Talks de Institutul Equilibrium. Oficialul a susținut că noua strategie de apărare trebuie să țină cont atât de „interesele și valorile națiunii”, cât și de cele ale partenerilor din NATO și Uniunea Europeană. „Interesele Ungariei coincid cu interesele alianțelor din care face parte”, a spus ministrul, adăugând că Budapesta trebuie să refacă relațiile afectate de politica externă promovată de fosta administrație. Ruszin-Szendi a afirmat că, după ce noul guvern ungar a început să se îndepărteze de Moscova, serviciile secrete ruse ar fi încercat să-și păstreze influența în Ungaria. „Închidem ușa în nasul rușilor”, a declarat ministrul, susținând că serviciile de informații ale Rusiei au „încercat să intre pe ușa din spate”. El nu a oferit însă detalii despre presupusele operațiuni rusești și nici despre măsurile adoptate de autoritățile ungare. Guvernul de la Budapesta urmărește îndeaproape atât războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit ministrului, încheierea acestor confruntări depinde de voința comună a guvernelor, armatelor și societăților implicate. Declarațiile reprezintă una dintre cele mai ferme delimitări ale noii conduceri ungare față de Kremlin, după ce Viktor Orbán a fost considerat timp de ani unul dintre cei mai apropiați parteneri ai Rusiei din interiorul Uniunii Europene. Budapesta încearcă să recâștige încrederea NATO Ministrul Apărării a dezvăluit că una dintre primele măsuri ale noii administrații a fost să își ceară scuze unor aliați, inclusiv Finlandei. Guvernul precedent condus de Viktor Orbán întârziase ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ruszin-Szendi, fost șef al Statului Major al armatei ungare, a catalogat drept „inacceptabilă” atitudinea fostei conduceri de la Budapesta față de aliatul nordic. El a fost numit ministru al Apărării de premierul Péter Magyar și a depus jurământul în Parlament la 12 mai 2026. Ungaria și-a asumat, totodată, atingerea până în 2035 a obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și securitate. Ruszin-Szendi a precizat însă că educația și sistemul sanitar reprezintă, pe termen scurt, priorități mai urgente pentru guvern. „Credeți-mă, aș putea cheltui foarte mulți bani pentru armată, dar există un moment potrivit pentru toate”, a spus ministrul. El a adăugat că modernizarea forțelor armate va continua și că Budapesta negociază cu mai multe companii europene din industria de apărare pentru atragerea unor unități de producție în Ungaria. Schimbare de direcție după înfrângerea lui Viktor Orbán Noua politică externă vine după victoria categorică obținută în aprilie de partidul Tisza, condus de Péter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán și formațiunea Fidesz au dominat politica ungară. Magyar conduce acum un guvern de centru-dreapta și dispune de o majoritate de două treimi în Parlament. Administrația Magyar a adoptat o poziție mai apropiată de direcția generală a Uniunii Europene și a început să repare relațiile cu Ucraina. La 19 iunie, autoritățile ungare au anulat restricțiile impuse timp de nouă luni mai multor publicații ucrainene de fosta administrație Orbán. Budapesta rămâne însă prudentă în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. La summitul european din 18 iunie, Péter Magyar a cerut eliminarea din declarația finală a formulării potrivit căreia următoarele etape ale negocierilor de aderare ar trebui deschise „cât mai curând posibil”. Premierul ungar a susținut că Ucraina trebuie să respecte integral criteriile de aderare și nu poate beneficia de scurtături. Poziția este mai constructivă decât veto-urile repetate folosite de Viktor Orbán, dar arată că ruptura față de Moscova nu înseamnă o susținere necondiționată a tuturor obiectivelor Kievului.

Armata României, prezentă la parada militară de Ziua Națională a Franței

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în perioada 7–12 iulie 2026, militarii români participă la programul de pregătire organizat de autoritățile franceze în vederea desfășurării ceremoniei militare din 14 iulie. Detașamentul de onoare este comandat de maiorul Valentin Stan, locțiitorul comandantului Batalionului 2 Ceremoniale, Onoruri Militare și Intervenție din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Ultima participare a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” la parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a avut loc în anul 2022. La rândul lor, militarii francezi au participat, în ultimii ani, la Parada Militară Națională organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României, reflectând relațiile strânse dintre forțele armate ale celor două state. „Cooperarea româno-franceză în domeniul apărării reprezintă unul dintre pilonii Parteneriatului Strategic dintre cele douǎ state. Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, având o contribuție esențială la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței. Totodată, colaborarea româno-francezǎ are o tradiție îndelungată în domeniul industriei aeronautice, prin parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, iar în prezent este consolidată prin proiectele dezvoltate în cadrul instrumentului european SAFE. Acestea includ achiziția în comun a sistemelor portabile de apărare antiaeriană MISTRAL, precum și programele privind elicopterele multirol H225M și radarele produse de compania Thales, proiecte care contribuie atât la modernizarea capabilităților Armatei României, cât și la dezvoltarea industriei naționale de apărare prin transfer de tehnologie și implicarea operatorilor economici din România”, transmite MApN. Prezența detașamentului românesc la ceremonia dedicată Zilei Naționale a Republicii Franceze reprezintă o expresie a nivelului excelent al relațiilor dintre România și Franța și reconfirmă angajamentul comun pentru consolidarea securității în cadrul NATO și al Uniunii Europene.

Trump își temperează criticile la adresa Spaniei după creșterea cheltuielilor NATO. Amenințările comerciale rămân pe masă

Declarațiile au fost făcute la scurt timp după summitul Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Ankara, unde principalele subiecte au fost majorarea cheltuielilor pentru apărare și securitatea regională. La întoarcerea spre Statele Unite, Trump a declarat că Spania „a revenit” asupra poziției sale și că a fost „foarte generoasă” în privința plăților pentru apărare. Liderul american a precizat că Madridul a răspuns solicitărilor privind contribuțiile financiare, fără a oferi însă detalii suplimentare. Potrivit Guvernului spaniol, afirmațiile lui Trump fac referire la faptul că Spania va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, obiectiv stabilit anterior în cadrul NATO, scrie Reuters. Madrid respinge ținta de 5% din PIB pentru apărare Premierul Pedro Sanchez a declarat că discuția avută cu Donald Trump în timpul summitului a fost una „foarte cordială”, în ciuda divergențelor privind noile obiective de finanțare ale Alianței. Guvernul de la Madrid susține că și-a majorat semnificativ bugetul destinat apărării, de la 0,98% din PIB în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro în prezent, ceea ce permite atingerea pragului de 2% în acest an. Cu toate acestea, executivul spaniol refuză să accepte noua țintă propusă în cadrul NATO, care prevede alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Autoritățile spaniole argumentează că o asemenea creștere ar necesita reducerea cheltuielilor sociale și nu reflectă în mod necesar amenințările reale cu care se confruntă țara. Amenințările comerciale nu au fost retrase oficial Deși tonul președintelui american s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privind oprirea schimburilor comerciale cu Spania va fi retrasă. Un oficial american a declarat pentru Reuters că agențiile federale pregătesc o listă cu produse spaniole care ar putea face obiectul unor restricții comerciale, în cazul în care administrația Trump va decide să meargă mai departe cu măsurile anunțate. Specialiștii în drept comercial susțin că președintele SUA ar putea utiliza Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională (International Emergency Economic Powers Act) pentru a impune un embargo total sau parțial asupra importurilor din Spania. Nu ar fi pentru prima dată când administrația Trump adoptă măsuri comerciale împotriva Madridului. În primul său mandat, Statele Unite au introdus taxe antidumping de 30% pentru măslinele negre provenite din Spania. Trump și Spania în NATO Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să aibă joi o întâlnire de lucru cu ambasadorul Statelor Unite în Spania, Benjamin Leon, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele două state. Surse din delegația spaniolă prezente la summit au declarat pentru presa locală că autoritățile de la Madrid consideră disputa mai degrabă una de imagine decât un conflict cu efecte reale asupra relațiilor bilaterale. Oficialii susțin că nu au observat până în prezent consecințe economice sau o reducere a investițiilor americane în Spania. Reprezentanți ai Partidului Popular, principala formațiune de opoziție, l-au criticat pe premierul Pedro Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, însă au subliniat că interesele economice comune dintre cele două țări rămân puternice. În regiunea Aragon, unde companii americane precum Amazon și Microsoft au investit miliarde de dolari în centre de date, autoritățile locale au transmis că proiectele continuă fără modificări și că activitatea economică se desfășoară în condiții normale. La rândul său, liderul partidului Vox, Santiago Abascal, apropiat de Donald Trump, a calificat tensiunile dintre Washington și Madrid drept „absolut dramatice” și l-a acuzat pe Pedro Sanchez că afectează credibilitatea internațională a Spaniei.

Miruță, despre amenințările cu drone: România și-a învățat lecția. Dineu cu aliații NATO din Indo-Pacific

Potrivit comunicatului publicat, miercuri, de Ministerul Apărării, în cadrul dineului au fost prezenți oficiali Australia, Japonia, Noua Zeelandă, dar și Republica Coreea. În cadrul evenimentului, liderii de la Ankara și-au reafirmat angajamentul pentru Apărarea Colectivă, mai precis Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, precum și consolidarea NATO 3.0. De asemene, continuarea sprijinului pentru Ucraina a rămas „un punct prioritar”, inclusiv sprijinirea programului NATO de achiziție de arme pentru Kiev, PURL. Miniștrii au confirmat sprijinul în acest sens. De la Ankara, Miruță a transmis că România „a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare”. „Suplimentar deciziei de a își menține creșterea cheltuielilor pentru Apărare, România a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare, în ultimul an semnând contracte de cooperare industrială pentru 5 facilități de producție”, a declarat Miruță. Acesta a vorbit și despre amenințările cu dronă pe flancul estic, afirmând că țara noastră „a contractat sisteme anti-dronă”, dar a solicitat susținere temporară până când echipamentele vor ajunge în țara noastră. „În ceea ce privește amenițările cu dronă din flancul estic, România și-a învățat lecția și a contractat sisteme de apărare anti-dronă, considerând legitimă solicitarea de susținere aliată temporară până când acestea vor fi livrate”, a declarat Miruță. Miruță a precizat că România susține întărirea pilonului european, NATO 3.0, dar și că România este pregătită să demonstreze „unitate și solidaritate”, pentru a a avea „forțele și capacitățile necesare” pentru a se apăra de amenințări, dar și a descuraja agresiunea Rusă. „Din perspectiva României, Rusia rămâne o amenințare pe termen lung și susținem întărirea pilonului european în cadrul NATO. Suntem determinați, la nivel aliat, să demonstrăm credibilitate, unitate și solidaritate, astfel încât să avem instrumentele, forțele și capabilitățile necesare să descurajăm orice agresiune și, la nevoie să ne apărăm în fața oricărei amenințări”, a declarat Miruță. O concluzie a acestui dineu la care au participat și aliații din regiunea Indo-Pacific (IP/4) a fost faptul că problemele globale în materie de Securitate sunt interconectate și există nevoie de măsuri concrete pentru combaterea lor. Soluția este creșterea cooperării în industria de Apărare, inclusiv prin adoptarea noilor tehnologii.

Summitul NATO de la Ankara începe sub amenințarea unei noi rupturi cu SUA. Trump pune din nou presiune pe aliați

Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld. Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut. „Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta. Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953. Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior. Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel. Consolidarea capacităților militare Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA. În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.