Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Nicușor Dan explică de ce a înlocuit în discurs termenul pro-european cu pro-occidental
Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că direcția strategică de politică externă a României rămâne neschimbată, în pofida discuțiilor politice interne intense din această perioadă. Șeful statului subliniază că pilonii fundamentali ai politicii externe românești rămân Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și NATO. „Abordarea strategică a României în ceea ce privește politica externă a rămas neschimbată, iar discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne bazăm de decenii – Uniunea Europeană, SUA și NATO”, transmite Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului precizează că termenul „pro-occidental” include acești trei piloni de politică externă și că predictibilitatea României în raport cu partenerii săi externi a reprezentat un avantaj important pentru țară. Le Figaro Nicușor Dan critică strategiile UE și continuă să susțină parteneriatul cu Statele Unite „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic” „Această predictibilitate asumată de România de peste 20 de ani a reprezentat unul dintre marile avantaje competitive ale țării noastre. De aceea, mesajul meu ferm este acesta: dezbaterea internă politică este specifică democrației, însă niciun moment nu sunt puse în discuție direcția noastră europeană, relația cu Statele Unite și o atitudine corectă în cadrul NATO. Așadar, nu există vreo șansă ca în viitoarea majoritate să existe forțe antioccidentale. Pentru România, nu e vorba de o alegere între acești piloni strategici, ci de a exista o compatibilizare cât mai bună. Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Interesul României este ca Uniunea Europeană, SUA și NATO să aibă o relație cât mai corectă între ele”, mai arată președintele. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Condițiile lui Nicușor Dan, înainte de consultările pentru formarea noului guvern. Ce spune președintele României despre invitarea AUR la Cotroceni
Analiză Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca Trump să retragă și mai mulți soldați americani din Europa
Dezvăluiri puternice făcute de agenția de știri Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă și mai multe trupe din Europa. Informația a prins contur după anunțul Pentagonului privind relocarea unui număr de aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Surse familiarizate cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că Trump va anunța și alte retrageri. Pe listă ar fi inclusiv din Italia, acolo unde americanii operează câteva baze importante. Ce alt scenariu au aliații NATO Din câte se pare, un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare. Totodată, ar fi avută în vedere și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate „prietene”. Totul a prins contur după ce președintele SUA a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că „SUA încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Trump a subliniat că Washingtonul a fost întotdeauna alături de Roma, dar „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Retragerea militarilor din unele state NATO reprezintă un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați, precum Germania și Spania. Pe aceste două state le acuză că nu oferă suficient sprijin în războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO. Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. În plus, el a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani. Numărul fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soldaţii americani pleacă din România! Șeful MApN „reconfirmă legătura solidă dintre România și SUA, partenerul nostru strategic” Polonia cere mai multe trupe americane. „Nu există o Europă sigură fără soldații americani” Șefa diplomației UE susține că retragerea soldaților americani din Germania a fost „o surpriză“. „Pilonul european al NATO trebuie întărit” Danemarca intră în alertă. Armata a primit ordin să fie pregătită de luptă în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Soldați echipați cu muniție de război
Imagini generate cu AI la parada de Ziua Victoriei. Avioane rusești cu steaguri NATO au apărut în transmisiunea oficială
Incidentul a avut loc în timpul survolului efectuat de celebrele echipe de acrobație aeriană „Russian Knights” și „Swifts”, considerate simboluri ale forței aeriene ruse, scrie AirLive. În timpul transmisiunii televizate, camerele live au fost înlocuite pentru câteva secunde cu o animație digitală realizată cu ajutorul inteligenței artificiale. Secvența trebuia să ofere publicului o perspectivă spectaculoasă, simulând un zbor printre aeronavele Su-30 și MiG-29 care survolau Piața Roșie în formația „Cuban Diamond”. Eroarea observată imediat de telespectatori Utilizatorii din mediul online au observat rapid că aeronavele prezentate în secvența digitală nu aveau însemne rusești. În locul steagului Federației Ruse sau al simbolurilor militare tradiționale, pe fuselajele avioanelor apăreau steagurile Franței, Germaniei, Poloniei, Canadei, Norvegiei, Finlandei, Regatului Unit, Italiei și Belgiei. Momentul a devenit viral pe rețelele sociale, iar numeroși internauți au ironizat situația, considerând-o o eroare majoră într-un eveniment menit să demonstreze superioritatea militară și tehnologică a Rusiei. De asemenea, mulți au remarcat că mișcările camerei virtuale și aspectul aeronavelor indicau clar utilizarea unor imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritățile nu au comentat incidentul Până în acest moment, autoritățile ruse și televiziunile de stat implicate în transmisiunea paradei nu au oferit explicații oficiale privind apariția steagurilor NATO pe aeronavele digitale. Cu toate acestea, imaginile continuă să circule intens în mediul online și să genereze reacții internaționale.
Oana Ţoiu şi şeful Comitetului Militar NATO, discuții la Bucureşti despre securitatea Mării Negre şi ameninţările cu drone
Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a avut joi o întrevedere la Bucureşti cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, aflat în vizită oficială în România. Discuţiile dintre aceștia au vizat securitatea Flancului Estic, situaţia din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană şi reacţia NATO la incidentele cu drone în spaţiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a spus că ţara rămâne „un aliat de încredere” pentru organizație. Welcomed Adm. Giuseppe Cavo Dragone, Chair of the @NATO Military Committee, to Bucharest today. Romania is a steady contributor to Allied security on the Eastern Flank, investing in defense, modernizing our armed forces, and strengthening our air and counter-drone capabilities.… pic.twitter.com/3KsvOb8SDV — Toiu Oana (@oana_toiu) May 7, 2026 Amiralul Giuseppe Cavo Dragone a vorbit și despre contribuţia României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forţelor armate şi implicarea țării pe Flancul Estic. Totodată, acesta a reconfirmat că Alianţa acordă o atenţie foarte specială securităţii regiunii Mării Negre şi că sprijinul pentru România va continua în viitor. În cadrul discuţiilor, Oana Ţoiu a vorbit, conform spuselor sale, și despre importanța strategică, energetică şi economică a Mării Negre atât pentru România, cât şi pentru Europa. Ministra de Externe a făcut precizări și despre colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru protejarea acestei zone. De asemenea, şefa diplomaţiei române a afirmat că este necesară o cooperare mai strânsă între statele aliate pentru combaterea ameninţărilor hibride şi a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Cei doi oficiali au discutat şi despre seminarul NATO care va fi organizat în luna octombrie la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianţa Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul.
Ministrul de Externe polonez vrea forță de reacție rapidă finanțată de UE pentru crizele de vecinătate
„UE ar trebui să fie mai capabilă să acționeze în vecinătatea sa imediată”, a declarat Sikorski, conform postării Ministerului de Externe de pe platforma de socializare X, după o conferință de presă cu ministrul irlandez de externe, Helen McEntee. „Fie în Balcani, fie, de exemplu, dacă situația din Libia s-ar înrăutăți”, a spus el. Sikorski a declarat că dorește ca forțele de reacție rapidă „pe care teoretic le avem deja” să fie finanțate din bugetul UE, să poată fi desfășurate conform unor reguli de angajament convenite și să fie deschise voluntarilor din statele membre, scrie Anadolu. De asemenea, el a susținut că Europa ar trebui să poată gestiona operațiuni de securitate limitate fără a se baza excesiv pe aliați. „Statele Unite au dreptate să spună că, în imediata lor vecinătate, descurajarea lui Putin este o sarcină a NATO în ansamblu, dar în operațiuni la scară mai mică, ar trebui să fim capabili să ne asigurăm propria securitate fără a ne impune constant altora sau a cere ajutor”, a declarat Sikorski într-o altă postare a ministerului. El a spus că niște capacități de apărare europene mai puternice ar face din bloc „un aliat mai credibil pentru SUA și un continent mai credibil pentru concurenții și prietenii noștri”.
Exercițiul Eastern Phoenix 2026, la Capu Midia: România și NATO testează sisteme anti-dronă în scenarii reale
Exercițiul militar Eastern Phoenix 2026 s-a încheiat vineri, 24 aprilie, în Poligonul Capu Midia din județul Constanța, după mai multe zile de testări și demonstrații dedicate contracarării amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot. Activitatea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO, alături de companii din industria de armament din țară și din străinătate. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că exercițiul reprezintă un moment important pentru dezvoltarea capabilităților anti-dronă ale Armatei Române. Acesta a anunțat că sistemul american Merops, testat în cadrul exercițiului, urmează să devină operațional în scurt timp, după emiterea unui ordin tehnic de către Statul Major al Apărării. La activități au participat 21 de state și au fost evaluate peste 215 soluții tehnice, într-un efort comun de a identifica cele mai eficiente metode de apărare împotriva amenințărilor moderne. Generalul-maior Arnoud Stallmann a subliniat importanța cooperării aliate și a precizat că exercițiul de la Capu Midia este primul dintr-o serie care va continua în Olanda și Letonia. La rândul său, locotenent-generalul Dragoș Dumitru Iacob a explicat că exercițiul a fost conceput ca un cadru de testare, unde atât reușitele, cât și eșecurile sunt esențiale pentru progres. Acesta a evidențiat complexitatea procesului de pregătire și importanța analizelor realizate înainte de desfășurarea scenariilor. Eastern Phoenix 2026 a demonstrat modul în care conflictele moderne se transformă sub influența tehnologiei, dronele devenind o componentă centrală a câmpului de luptă. Exercițiul de la Capu Midia a oferit astfel un cadru practic pentru identificarea celor mai eficiente soluții de răspuns, într-un context aliat și în continuă evoluție.
NYTimes: Liderii UE au discutat informal în Cipru despre apărarea militară reciprocă fără NATO. Ce concluzii sunt
“Europenii au îndoieli tot mai mari că președintele Trump rămâne angajat față de NATO și apărarea reciprocă pe care o asigură. Așadar, vorbesc mai serios despre despre garanția pentru apărarea colectivă, un articol ascuns în documentele de guvernare ale Uniunii Europene”, dezvăluie NYTimes. Totul pleacă de la un articol din Tratatul de la Lisabona al UE despre ajutorul militar reciproc Multă vreme respins de mulți ca fiind impracticabil și chiar inutil, având în vedere stabilitatea alianței NATO, articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona al UE obligă statele membre să ofere ajutor militar, umanitar și financiar altor membri în caz de atac. Menit să completeze NATO, acesta a fost folosit o singură dată, când Franța l-a invocat după atacurile teroriste din noiembrie 2015 din Paris. Însă, având în vedere că Trump amenință că va părăsi NATO din cauza refuzului țărilor membre de a sprijini războiul din Iran, acest moment remodelează profund atât alianța, cât și Uniunea Europeană, a declarat Camille Grand, fost oficial NATO și secretar general al ASD Europe, o asociație comercială pentru industriile de apărare. El a spus că poziția în continuă evoluție a administrației Trump „creează nevoia de a apăra Europa cu mai puțină Americă”. Discuții informale în Cipru Liderii UE din Cipru, unde au purtat discuții informale săptămâna aceasta, au discutat joi seară prevederea tratatului. Aceștia intenționează să desfășoare un exercițiu luna viitoare, în cadrul căruia diplomați de rang înalt care se ocupă de chestiuni de securitate analizează modul în care articolul 42.7 ar putea funcționa în practică. Planuri și scepticism „Am convenit aseară că Comisia va pregăti un plan privind modul în care vom reacționa, în cazul în care un stat membru activează” prevederea, a declarat reporterilor vineri dimineață președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referindu-se la Comisia Europeană. „Să presupunem că Franța cere ajutor militar”, a spus el. „Care țări vor fi primele care vor răspunde solicitării guvernului francez?” Radoslaw Sikorski, ministrul de externe al Poloniei și fost ministru al apărării, este sceptic că ar funcționa foarte bine. „Nu poți realiza o apărare europeană serioasă fără o modificare a tratatelor, iar în acest moment acest lucru este imposibil de realizat”, a spus el. El subliniază că Uniunea Europeană nu poate finanța operațiuni militare din bugetul său și că statele membre sunt reticente în a-și angaja propriile trupe și fonduri într-o operațiune pe care nu o pot controla direct. Fiecare națiune are propriile cerințe legale, restricții și restricții privind regulile de angajament, a spus el, și există probleme lingvistice și confuzie intrinsecă cu privire la cine anume ar comanda orice operațiune paneuropeană. „Sunt disperat în privința a ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca noi să luăm apărarea în serios”, a spus Sikorski. Celebrul Articol 5 al NATO , care angajează statele membre la apărare colectivă, le impune, de fapt, doar să se consulte cu privire la modul de răspuns la un atac. De asemenea, a fost folosit o singură dată, când a fost invocat pentru a ajuta la apărarea Statelor Unite după 11 septembrie. Pe hârtie, prevederea UE pare mai puternică, deoarece necesită angajamentul de a ajuta un stat membru atacat. Însă NATO este o organizație axată pe o singură problemă, dedicată exclusiv apărării, cu un proces decizional simplificat, o structură ierarhică clară și o putere dominantă – Statele Unite – care ia deciziile. Uniunea Europeană, prin contrast, este o „mașină de compromisuri” mult mai complexă și ineficientă, a declarat Jan Techau, un fost oficial german în domeniul apărării care analizează securitatea europeană pentru Eurasia Group, o firmă de consultanță. Când oamenii vorbesc despre securitatea europeană, unii văd prevederea UE ca fiind „calea de urmat”, a spus Techau. „Dar nu cred că există prea mult viitor în ea, pentru că nimeni nu vrea cu adevărat să administreze securitatea europeană prin structurile UE, care sunt prea complicate.” Testul preliminar al 42.7 are scopul de a descoperi cum ar putea funcționa politic într-o situație de urgență, urmând să fie elaborat un document de lucru. Înainte de Trump, nimeni nu a luat în serios prevederea UE, a declarat Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru Europa din Portugalia. Dar, din moment ce articolul 5 al NATO „este mai puțin relevant”, a spus el, „42.7 este mai relevant”. Dezvoltarea “coaliției celor dispuși” Europenii încearcă, de asemenea, să dezvolte ideea unei „coaliții a celor dispuși”, care a discutat despre desfășurarea de trupe europene în Ucraina pentru a monitoriza orice acord de pace. Condusă de Marea Britanie și Franța, același model a fost folosit pentru a discuta o contribuție europeană la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz odată ce ostilitățile se încheie. Întrucât Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene, unii analiști văd această coaliție emergentă drept fundamentul unui pilon european mai puternic în cadrul NATO, care este capabil să acționeze și în afara acestuia. Pentru statele non-NATO, precum Irlanda, Austria și Malta, prevederea UE a câștigat o importanță sporită. Însă unele state UE, în special din Europa Centrală și țările baltice, se tem că o discuție prea zgomotoasă despre apărarea colectivă a UE i-ar oferi Trump pretextul de a-și reduce și mai mult angajamentul față de NATO. Evenimentele recente au sporit urgența clauzei de apărare a UE. Prima a fost amenințarea Trump de a ocupa Groenlanda, iar apoi un atac cu drone iraniene asupra unei baze britanice din Cipru, membru al Uniunii Europene, la începutul războiului din Iran. Italia, Germania și alte state membre au trimis ajutoare, chiar dacă prevederea de apărare nu fusese invocată oficial. De aceea, oficialii europeni au decis că ar fi util să stabilească clar modul în care funcționează măsura. Totuși, eforturile Uniunii Europene de a atrage atenția asupra apărării au cauzat tensiuni cu statele membre și instituțiile existente, precum NATO, iar Grand, fost oficial NATO, vede potențialul pentru și mai multe discordii. „Realinierea poate genera fricțiuni”, a remarcat el, adăugând totodată că, dacă actorii colaborează, descurajarea europeană va fi mai eficientă și mai credibilă.
NATO a interceptat bombardiere militare rusești care au survolat Marea Baltică
Avioanele de vânătoare franceze „Rafale” au fost mobilizate de la o bază aeriană din Lituania, unde sunt staționate în cadrul unei misiuni NATO de patrulare aeriană care durează de zeci de ani, potrivit Associated Press. Avioanele de vânătoare, echipate cu rachete aer-aer, proiectile ghidate concepute pentru distrugerea aeronavelor inamice, s-au alăturat avioanelor din România, Polonia, Suedia și Finlanda. Acestea au decolat pentru a inspecta zborul rusesc, potrivit detașamentului francez. Misiunea rusă a inclus două avioane supersonice Tu-22M3, precum și aproximativ 10 avioane de vânătoare – atât SU-30, cât și SU-35 – care au escortat pe rând bombardierele strategice mai mari, potrivit sursei citate. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că zborul bombardierelor cu rază lungă de acțiune a fost programat și a avut loc în spațiul aerian deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. Zborul a durat mai mult de patru ore, a declarat luni ministerul pe Telegram. „În anumite etape ale traseului, bombardierele cu rază lungă de acțiune au fost însoțite de avioane de vânătoare ale unor state străine”, a declarat ministerul. Avioanele militare rusești zboară regular, potrivit Ministerului rus al Apărării „Echipajele aviației cu rază lungă de acțiune efectuează în mod regulat zboruri deasupra apelor neutre ale Arcticii, Atlanticului de Nord, Oceanului Pacific, precum și ale Mării Baltice și Mării Negre. Toate zborurile aeronavelor Forțelor Aerospatiale Ruse sunt efectuate în strictă conformitate cu normele internaționale privind utilizarea spațiului aerian”, se arată în comunicatul publicat de Ministerul Apărării din Rusia. Ministerul nu a răspuns imediat marți la solicitarea Associated Press de a face un comentariu. Potrivit sursei citate, Ministerul Apărării din Rusia raportează frecvent zboruri ale bombardierelor sale strategice deasupra Mării Baltice, inclusiv în ianuarie – când avioane ale NATO au zburat, de asemenea, pentru a le întâmpina. De asemenea, au fost raportate cel puțin patru zboruri anul trecut. Nici Comandamentul Aerian Aliat al NATO nu a răspuns imediat, marți, la o solicitare pentru comentarii despre subiect trimisă de AP. Aeronavele rusești nu furnizează date de zbor Alianța militară mobilizează în mod obișnuit avioane de vânătoare pentru a intercepta avioanele de luptă rusești care se apropie sau zboară în apropierea spațiului aerian al NATO. Potrivit NATO, aeronavele rusești nu își utilizează adesea transpondere, adică dispozitive care au rolul de a primi semnale radar și de a transmite automat datele de identificare ale aeronavei, altitudinea, poziția, dar și codurile de urgență. Astfel aeronavele rusești nu mențin o comunicare alături de controlorii de trafic aerian și nu depun un plan de zbor. În general, avioanele NATO sunt ridicate pentru a le identifica.
Oana Țoiu, după Romania Industry Day la NATO: Peste 20 de companii românești au uși deschise pe o piață de miliarde de euro
Evenimentul, organizat de Delegația Permanentă a României la NATO, a reunit oficiali români precum ministrul Economiei, Irineu Darău și reprezentanți ai Alianței, inclusiv pe Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct. Evenimentul de luni „a marcat o etapă importantă în procesul de integrare a bazei industriale de apărare din România în lanțurile de aprovizionare globale ale Alianței, într-un moment în care bugetele totale aliate pentru apărare depășesc pragul de 1,4 trilioane de dolari anual”, potrivit comunicatului de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe. În decursul reuniunii, peste 20 de companii românești s-au consultat cu Agenția pentru Comunicații și Informatică (NCIA) și Agenția pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) din cadrul Alianței Nord-Atlantice. „Discuțiile s-au concentrat pe identificarea nișelor tehnologice unde inteligența românească poate aduce valoare adăugată imediată, în special în domeniile sistemelor anti-dronă, securității cibernetice și inteligenței artificiale”, mai transmite MAE. În urma evenimentului, șefa diplomației de la București, Oana Țoiu, a transmis: „Peste 20 de companii românești au prezentat soluții inovatoare de apărare agențiilor NATO și au de azi uși deschise pe o piață de miliarde de euro. Am construit acest eveniment cu atenție la detalii și o viziune pe termen lung pentru reziliența noastră industrială în care companiile noastre trebuie să intre în lanțurile de producție a celei mai mari alianțe defensive din lume. Astăzi am demonstrat că România a trecut de la statutul de consumator de securitate la cel de furnizor de soluții tehnologice avansate”. „Prin acest demers, Ministerul Afacerilor Externe revitalizează componenta de diplomație economică, pregătind terenul pentru deciziile strategice ce vor fi adoptate la viitoarele Summituri B9 de la București și cel al NATO de la Ankara”, se arată în încheierea comunicatului de presă.