Putin consideră că este cel mai bun moment pentru a destabiliza UE și NATO pentru a reduce sprijinul pentru Ucraina, anunță CCD
Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina. Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el. Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. „O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD. Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.
Premieră pentru România la sediul NATO. Oana Țoiu lansează Romania Industry Day la Bruxelles
România va organiza în premieră la sediul NATO de la Bruxelles evenimentul „Romania Industry Day”, o inițiativă dedicată promovării industriei naționale de apărare și securitate cibernetică pe piața internațională a Alianței. Potrivit comunicatului, evenimentul va fi inaugurat luni, 20 aprilie 2026, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, alături de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. La reuniune vor participa peste 20 de companii românești din domenii strategice precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare. Evenimentul este prezentat ca un pas important în consolidarea diplomației economice a României și în conectarea companiilor românești la cerințele NATO. „Romania Industry Day” va include și consultări cu structuri importante ale Alianței, precum agențiile responsabile de comunicații și achiziții, cu scopul de a facilita accesul firmelor românești la programele de înzestrare și logistică. În contextul creșterii bugetelor de apărare la nivel aliat, autoritățile române mizează pe extinderea oportunităților economice. După cum se arată în comunicat, cheltuielile totale ale statelor NATO pentru apărare au depășit 1,4 trilioane de dolari anual, ceea ce deschide o piață semnificativă pentru furnizori din statele membre. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că miza principală este securitate, dar și partea economică. „Suntem parte a celei mai puternice Alianțe defensive din lume, NATO, și asta înseamnă nu doar siguranță crescută ci și oportunități pentru a crește economia. Am construit Ziua industriilor românești, la sediul NATO, pentru a promova companiile românești să devină furnizori direcți pentru structurile alianței, pentru a accesa nișa lor dintr-o piață de profil de peste 1,4 trilioane de dolari anual între aliați și pentru a întări profilul României de partener solid și furnizor de securitate”, a declarat aceasta. Ea a adăugat că proiectul face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a diplomației economice și de stimulare a investițiilor în România. „Interesele României cer o diplomație economică revitalizată. Construim în această guvernare acest tip de diplomație printr-o muncă coerentă pentru beneficii directe în economia națională. Investițiile pentru tehnologii avansate, crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare acasă și poziționarea componentei de reziliență cibernetică fac parte din mizele evenimentului. Este primul, vor mai urma și altele”, a mai spus ministrul. La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit despre rolul industriei naționale în acest demers și nevoia de adaptare la standardele internaționale. „Oportunitățile economice internaționale nu trebuie irosite, de aceea Ministerul Economiei va susține, alături de Guvern, promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare. Ne asumăm rolul de a susține atât mediul privat, cât și companiile de stat pregătite să dezvolte producția, să îndeplinească standarde exigente, să inoveze și să se integreze durabil în lanțurile de producție europene și globale”, a transmis acesta.
Premierul britanic, Keir Starmer, spune că rămânerea în NATO este în interesul superior al SUA
Priemierul britanic, vorbind la sfârșitul unei vizite cu mai multe escale în Golf pentru a discuta despre armistițiul provizoriu și opțiunile pentru redeschiderea completă a strâmtorii Ormuz, vitală din punct de vedere comercial, a respins amenințările lui Donald Trump de a părăsi alianța de apărare, potrivit The Guardian. Președintele SUA a criticat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO, care în mare parte nu au fost de acord cu atacurile asupra Iranului, pentru că nu au participat mai mult la atacuri. El a inclus o amenințare cu retragerea completă a Washingtonului din alianță. Starmer, vorbind în Qatar la sfârșitul unei călătorii în timpul căreia s-a întâlnit și cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, a fost de acord cu apelurile lui Trump ca membrii europeni ai NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, insistând în același timp că este în interesul SUA să rămână în alianță. „Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult”, a spus el. „Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.” „Trebuie noi, europenii, să facem mai mult? Da. Am susținut acest argument timp de aproape doi ani, în fața partenerilor noștri europeni la fel de mult ca oricui altcuiva. Continuăm să susținem acest argument și îl vom susține.” Premierul pledează pentru coordonare în cadrul NATO El a adăugat: „Este în interesul Americii; este în interesul Europei. NATO este o alianță defensivă, care timp de decenii ne-a ținut mult mai în siguranță decât am fi fost altfel.” „Cred că acesta va fi un element european mai puternic pentru NATO? Da, și cred că ar trebui să intervenim în acest spațiu. Deja facem asta, motiv pentru care ne coordonăm strategic cu partenerii noștri din NATO.” Starmer și Trump au vorbit joi seară. Într-o discuție cu știri la Doha, Starmer a declarat că o mare parte din timpul apelului a fost dedicată discuțiilor despre cum să se asigure că navele pot trece în siguranță prin strâmtoarea Hormuz, o rută cheie de transport pentru petrol și gaze, precum și alte mărfuri, pe care Iranul a blocat-o practic după atacurile SUA și Israelului.
Trump cere NATO să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în câteva zile. Aliații discută o posibilă intervenție navală
Potrivit informațiilor comunicate de Euronews, Trump a insistat ca statele membre ale alianței să prezinte un plan „în câteva zile”, nu în săptămâni. Mark Rutte se află în capitala SUA pentru o vizită de trei zile, în cadrul căreia s-a întâlnit cu Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth. Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, precum și blocarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, au dominat agenda discuțiilor. După întâlnire, Rutte a declarat că președintele american este „extrem de dezamăgit” de reacția unor aliați europeni, care inițial au refuzat să contribuie militar la securizarea strâmtorii. Aliații europeni au fost reticenți Mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda, Norvegia și Spania, au transmis inițial că nu intenționează să trimită trupe sau nave militare în zonă. Guvernele europene au argumentat că nu au fost consultate înainte de operațiunile militare împotriva Iranului. Totodată au subliniat că NATO nu este responsabilă pentru o operațiune ofensivă. Cu toate acestea, presiunea exercitată de Washington pare să accelereze discuțiile dintre statele membre ale alianței. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea implica desfășurarea unor nave militare și a personalului necesar pentru operarea acestora. Aliații ar putea contribui și cu operațiuni de informații, supraveghere sau deminare navală pentru a asigura libertatea navigației. „Va fi probabil nevoie de o formă de prezență fizică în regiune”, a declarat o sursă citată de Euronews. Rută strategică pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Blocarea traficului prin acest punct strategic afectează direct piețele energetice globale și a contribuit deja la creșterea prețurilor petrolului. În acest context, mai mult de 40 de state au anunțat recent formarea unei coaliții menite să asigure libertatea navigației în zonă. Va intra în acțiune odată ce faza cea mai intensă a conflictului se va încheia. Deocamdată, discuțiile din cadrul NATO continuă, iar statele membre încearcă să stabilească dacă și în ce formă vor participa la o eventuală operațiune pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Cum s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Condiția care poate schimba legea încorporării peste noapte. Evoluția armatei României: de la batalioanele agricole de pe vremea lui Ceaușescu, la unitățile NATO cu militarii profesioniști
Războiul din Ucraina a intrat în cel de-al cincelea an, iar conflictul mocnit din Orientul Mijlociu a izbucnit în data de 28 februarie 2026. Sunt tensiuni crescânde și între Pakistan și Afganistan, China trage cu ochiul către Taiwan, iar spectrul unei escaladări nedorite, în care să fie „prinse” din ce în ce mai multe țări, ridică și o întrebare esențială. Suntem pregătiți pentru ceea ce e mai rău? În Europa, țările au început să ia măsuri pentru a nu fi „descoperite” în eventualitatea unui scenariu militar complicat, iar unele dintre decizii ale autorităților au stîrnit deja controverse aprinse. În Germania, de exemplu, bărbații cu vârste între 18 și 46 de ani nu mai pot lipsi din țară mai mult de trei luni fără a avea aprobarea autorității militare. Măsura controversată – în ceea ce privește libertatea de mișcare – a stârnit revoltă, proteste și multe reacții critice. Această măsură se aplică indiferent de scopul deplasării, fie că este vorba despre studii în străinătate, muncă sau călătorii personale. Dar totul trebuie analizat în perspectivă. Condițiile actuale – riscul unui conflict major a crescut din ce în ce mai mult – impun o reconsiderare atentă a modalităților de apărare, iar fiecare țară acționează în consecință. Primii pași către un serviciu militar obligatoriu? Autoritățile militare din Germania au încercat să explice că această modificare ține de măsurile care trebuie luate în ceea ce privește evidența populației în cazul unui conflict. Scopul principal al al acestei măsuri ar fi unul care ține de evidența persoanelor apte pentru serviciul militar. În eventualitatea izbucnirii unui conflict, armata germană trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. De altfel, Germania a decis că trebuie implementat un serviciu militar voluntar la nivel național – mai multe detalii AICI. Din anul 2027, 300.000 de germani vor efectua o examinare medicală obligatorie. Vor fi deschise 24 de centre de selecție pentru examenul medical, iar Boris Pistorius, ministrul Apărării din Germania a precizat că dorește să crească numărul de soldați de la 184.000 la 270.000 până în 2035. La nivel european nu este exclusă reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar România – stat membru NATO cu războila graniță – nu poate rămâne în afara acestei „ecuații” complicate. România a suspendat serviciul militar obligatoriu În perioada comunistă, dar și după Revoluția din 1989, serviciul militar a fost obligatoriu pentru toți bărbații care împlineau 18 ani. Excepție celor care aveau probleme medicale. România a suspendat pe timp de pace serviciul militar obligatoriucîncepând cu data de 1 ianuarie 2007, prin Legea 395/16 decembrie 2005. Astfel, cu acea dată, s-a trecut la un serviciu militar pe bază de voluntariat. Această lege a fost considerată etapă esențială în modernizarea și adaptarea Armatei României la standardele NATO. La cel moment, România a pus bazele unei armate de profesioniști. Ultimele încorporări au avut loc în anul 2006. Trebuie specificat, însă, că serviciul militar nu a fost desființat, din punct de vedere constituțional, ci doar suspendat. În consecință, în caz de mobilizare sau război, serviciul militar poate fi reintrodus în România. Legea 395/16 decembrie 2005 De ce a fost suspendat serviciul militar obligatoriu în România Decizia de supendare a serviciului militar obligatoriu în România – pe timp de pace – s-a bazat pe mai multe argumente. Prin trecerea la o armată profesionistă s-a luat în calcul apariția unei armate a României care să se bazeze exclusiv pe militari angajați (profesioniști). S-a pornit de la premisa că militarii profesioniști sunt capabili să folosescă tehnica militară modernă și complexă. Recruții care satisfăceau stagiul militar obligatoriu nu aveau o pregătire avansată, iar timpul de pregătire era scurt. Pe de altă parte, costurile erau foarte mari în perioada în care serviciul militar era obligatoriu – număr mare de recruți, cazare, masă, echipament, instruire, sistemulera ineficient din punct de vedere financiat. După ce România a aderat la NATO, era nevoie de o armată flexibilă, mobilă și capabilă să intervină rapid. După încheierea Războiului Rece, au scăzut riscurile unor războaie convenționale. Astfel, o „armată de masă” nu mai era necesară. Nu în ultimul rând, specialiștii spun că militarii profesioniști sunt mult mai motivați și mai bine antrenați decât recruții încorporați anterior. De altfel, în cele mai multe dintre cazuri, recruții nici nu își doreau stagiul militar. România în epoca „Nicolae Ceaușescu” Nicolae Ceaușescu a devenit președinte al Republicii Socialiste România în anul 1974. Și până atunci condusese condusese țara, din 11 iulie 1965, dar din funcția de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR). În anul 1968, armatele din Pactul/Tratatul de la Varșovia (înființat în anul 1955 ca replică la NATO), conduse de URSS, au invadat Cehoslovacia. România făcea parte din acest Tratat, dar nu s-a alăturat invaziei. Acesta a fost momentul în care a prins „viață” doctrina „războiului întregului popor pentru apărarea patriei”. Serviciul militar obligatoriu pentru toți cetăţenii români, indiferent de sex, a fost impus prin Legea 14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu | Foto – Wikipedia Cum putea fi executat stagiul militar obligatoriu în România comunistă Astfel, existau mai multe „forme” prin care tinerii puteau satisface stagiul militar obligatoriu. Militari în termen; Militari cu termen redus; Elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învăţământ superior; Rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. Studenţii instituţiilor de învăţământ superior stabiliţi prin hotărâre a Consiliului de Miniştri puteau îndeplini serviciul militar şi prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor. Perioada era urmată de convocări sau cursuri în unităţi sau instituţii militare de învăţământ. Sursa foto – Tribuna Cât dura serviciul militar obligatoriu Tinerii care fuseseră deja recrutați – ceea ce se întâmpla încă din ultimul an de liceu, în cele mai multe dintre cazuri – erau ulterior încorporați și repartizați la diferite „arme”. Perioadele în care își satisfăceau stagiul militar erau diferite. 1 an și 4 luni (16 luni) – pentru tinerii cu studii superioare – termen redu – sau pentru anumite specializări terestre. 1 an și 6 luni (18 luni) – aceasta era durata standard a stagiului militar obligatoriu pentru tinerii
Ion Cristoiu: În locul NATO se vor crea noi alianțe precum cele din Primul Război Mondial
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre ipoteza deștrămării NATO și care ar fi garantul securității pentru România într-un astfel de scenariu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În contextul tensiunilor dintre Statele Unite și țările NATO, se pune ipoteza deștrămării acestei organizații. Într-un astfel de scenariu, spune Ion Cristoiu, ar urma ca țările să formeze mici alianțe. Acesta ar fi un sistem similar cu cel din perioada Primului Război Mondial. „NATO de cine ne apără? Păi nu, că în locul NATO se vor forma alianțe gen Antanta, din Primul Război Mondial. Antanta nu a fost NATO. Fiecare țară își face o alianță. Antanta și Puterile Centrale care erau țări europene, nu era NATO, nu erau constituiți. Și, prin tratate bilaterale, s-a format: Rusia, Franța, Anglia. Nu-i așa? Mă rog, Iugoslavia, de fapt Serbia. Noi nu eram. Și s-a făcut o alianță dincolo, la Puterile Centrale, a fost Austro-Ungaria, Germania și, la un moment dat, a fost Italia. În momentul în care s-a declanșat războiul, noi putem intra într-o alianță cum am intrat în Antanta.” Întrebat care ar fi poziția României într-un astfel de scenariu, gazetarul afirmă că țara noastră s-ar orienta strategic. În perspectiva sa, această alegere va depinde strict de contextul politic în care se va afla. Aceasta poate merge mai departe alături de Statele Unite, dar și de țările europene, în funcție de poziția care o avantajează la acel moment. „Păi avem una cu America, poți să o iei într-o alianță. Nu știu, încă o dată. Depinde de cine ne atacă. Dacă ne atacă ungurii, intrăm în alianță cu Bulgaria.”
Miruță, de ziua NATO: Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta este o responsabilitate
Ministrul Apărării susține că, la peste două decenii de la aderare, România este un membru activ și responsabil al NATO, un aliat care și-a demonstrat prin fapte credibilitatea. „Apartenența la Alianță rămâne fundamentul securității noastre și garanția că orice amenințare este gestionată în cadrul solidarității aliate. Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta nu este doar o realitate geografică, ci și o responsabilitate. Iar România își asumă această responsabilitate prin investiții, prin prezență și prin contribuții concrete la securitatea regională”, transmite Radu Miruță. El spune că securitatea nu este „un dat”, ci trebuie construită zi de zi. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite „Armata României face deja acest lucru. Modernizăm capabilitățile, lucrăm umăr la umăr cu partenerii noștri și ne adaptăm rapid la un mediu de securitate în continuă schimbare. Astăzi nu mai vorbim doar despre amenințări clasice, ci și despre război hibrid, dezinformare și presiuni care vin din multiple direcții. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite. Pentru România, această unitate înseamnă stabilitate, prin parteneriatul transatlantic și prin relația solidă cu Statele Unite și ceilalți aliați, într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă”, adaugă Miruță. Aliat de încredere Ministrul vorbește și despre militarii români, despre care spune că, în țară sau în misiuni externe, „își fac datoria cu profesionalism și dedicare. Lor le datorăm respectul și recunoștința noastră”. Ministrul Apărării reafirmă că România este aliat de încredere în Alianță: „NATO înseamnă securitate, dar și direcție: o Românie ferm ancorată în spațiul euroatlantic, angajată, predictibilă și responsabilă. România rămâne un aliat de încredere. Fără ezitări. Fără jumătăți de măsură”.
Mircea Geoană, mesaj la aniversarea NATO: Un pilon esențial al securității euroatlantice
„Ziua NATO este mai mult decât o aniversare — este un moment de reflecție asupra rolului esențial pe care NATO îl joacă într-o lume marcată de incertitudini, mai ales într-un an complicat precum 2026. Experiența mea în cadrul Alianței mi-a confirmat că forța noastră stă în unitate, adaptare și valori comune. Supusă unor provocări extraordinare din exterior și din interior, NATO rămâne un pilon esențial al securității euroatlantice, capabil să se reinventeze și să răspundă ferm unui mediu strategic tot mai imprevizibil”, a scris Mircea Geoană. Mircea Abrudean, mesaj la aniversarea de 77 de ani a NATO Și președintele Senatului, Mircea Abdrudean, a publicat, sâmbătă, un mesaj cu prilejul aniversării alianței nord- atlantice. România este membră a NATO încă din 2004. „NATO marchează astăzi 77 de ani de la înființare. De-a lungul acestor decenii, forța NATO a izvorât din unitatea statelor membre întru respectarea valorilor democratice, libertății și principiului apărării colective în fața provocărilor globale. Am înțeles clar și noi acest lucru în 2004, când România a devenit membră”, a scris Abrudean, într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook. Președintele Senatului a remarcat că unitatea NATO este „esențială pentru a răspunde provocărilor de securitate și pentru a proteja valorile care ne definesc”. NATO, fondată pentru a menține securitatea în regiune Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a fost înființată la 4 aprilie 1949 de SUA, Canada și 10 state europene, care au semnat împreună Tratatul Atlanticului de Nord (cunoscut drept „Tratatul de la Washington”), formând o alianță politico-militară, menită să asigure libertatea, dar și securitatea membrilor săi din regiune. În prezent, NATO numără 32 de state membre, între care și România. Alianța a fost formată după cel de-Al Doilea război Mondial, pentru a descuraja acțiunile Uniunii Sovietice, dar și a menține pacea în Europa. De-a lungul timpului, Alianța a desfășurat operațiuni și în alte regiuni, precum Afganistan, Kosovo, Irak, dar și în Marea Mediterană. Totodată, NATO cooperează cu state terțe, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare și creșterea rezilienței acestora, dar și cu organizații internaționale, în special cu Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Africană în domenii de interes comun. De asemenea, NATO oferă sprijin Ucrainei, prin inițiativa PURL, pentru achiziționarea de armament fabricat de SUA. Cu toate acestea, există și rupturi Alianța traversează o perioadă mai dificilă, survenită pe fondul criticilor SUA legate de condițiile impuse de aliații europeni pentru a interveni în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Donald Trump a amenințat că SUA ar putea părăsi Alianța, amenințări care au stârnit critici din partea unor oficiali europeni. Totuși, aliații au afirmat că vor interveni, în cazul în care Trump este de acord să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu. Cu toate că alianța, prin Articolul 5 al Tratatul Nord Atlantic, este gata să intervină în apărarea tuturor membrilor, în cazul unui atac, au fost dăți în care NATO a decis să nu intervină. Reamintim cazul dronelor rusești care au intrat în spațiul aerian al Poloniei sau alte cazuri în care rachete Iraniene au pătruns în spațiul aerian al Turciei. Aceste cazuri au stârnit și oarecare îndoială din în rândul europenilor. Un oficial european a declarat, pentru New York Times că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu mai cred că Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic mai are efect.
Radoslaw Sikorski: Polonia trebuie să pregătească un plan B în contextul amenințării lui Trump privind ieșirea din NATO
Ministrul de externe Radoslaw Sikorski a spus într-o declarație că remarcile președintelui SUA, Donald Trump, din această săptămână despre luarea în considerare a unei ieșiri din alianța de securitate ar trebui luate în serios, scrie Strypes.com. „Ar trebui să tratăm (retragerea SUA din NATO) ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze în întregime pe NATO, a spus el fără a detalia cum ar arăta o abordare diferită a alianței. Țara „trebuie să ia în considerare alternative”, a adăugat. „Desigur, NATO este piatra de temelie a securității noastre”, a spus Sikorski. „Desigur, vrem să fim un aliat bun și loial al Statelor Unite, dar nu putem pretinde că președintele SUA nu spune ceea ce spune.” Trump a zguduit în această săptămână aliații sugerând că SUA s-ar putea retrage din alianța pe care a fondat-o în urmă cu aproape 80 de ani pentru a contracara Uniunea Sovietică. Trump a invocat frustrarea sa față de Europa din cauza a ceea ce consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Secretarul NATO se va întâlni cu Trump Săptămâna viitoare, secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va deplasa la Washington pentru o întâlnire cu Trump. Deși vizita, relatată pentru prima dată de The Wall Street Journal, a fost planificată anterior, comentariile lui Trump despre apartenența SUA la alianță sunt probabil să fie pe agendă. Secretarul de stat Marco Rubio a atras, de asemenea, atenția în această săptămână când a criticat țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la bazele și spațiul său aerian pentru operațiuni legate de Iran. Relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflictul cu Iranul, a spus Rubio. Pentru Polonia, dezvoltarea unor legături militare mai strânse cu Statele Unite a fost de mult timp o prioritate de top. De-a lungul anilor, Varșovia a crescut achizițiile de echipamente militare produse în SUA, investind totodată în infrastructura utilizată de forțele americane în țară. Polonia este, de asemenea, printre cele mai mari state din NATO în ceea ce privește cheltuielile de apărare pe cap de locuitor, ceea ce a ajutat țara să câștige bunăvoința administrației Trump. În timpul unei întâlniri din septembrie la Casa Albă cu președintele polonez Karol Nawrocki, Trump a spus că este deschis ideii de a desfășura mai multe trupe în țară. „Vom trimite mai multe acolo dacă vor”, a spus Trump, adăugând: „Suntem alături de Polonia până la capăt și vom ajuta Polonia să se protejeze.”
NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european
De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a