Etichetă: nato

Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, după declarațiile lui Trump privind NATO: Nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă

Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, spune că o eventuală retragere a SUA din NATO nu ar fi un câștig pentru Washington, ci ar însemna pierderea rețelei de alianțe, cel mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are în lume. Acesta menționează, de asemenea, că România a fost prinsă în cel mai prost moment, relatează Mediafax.  Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”. „Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării. Acesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”. Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor. Pierde doar Europa sau și SUA? Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. El crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește. „Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor. Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor. Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”. Mihai Fifor acuză ”mascarada” pusă la cale de Iohannis Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii „Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai

Traian Băsescu: România are dreptul să judece altfel decât statele europene relația sa cu America / Filmuleț cu o dansatoare din bordel, exemplu de propagandă de război

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, susține, într-o intervenție la B1 TV, că relația României cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea țării, însă atrage atenția că Bucureștiul are propriile limite și interese, diferite de cele ale altor state europene. Băsescu consideră că România trebuie să rămână un aliat solid al Statelor Unite, dar să își păstreze autonomia decizională și să evite implicarea în conflicte care nu corespund intereselor sale strategice. România, dependentă de garanțiile de securitate ale SUA Băsescu a subliniat că România nu își poate permite să ignore relația strategică cu Statele Unite, care sunt garantul securității în Europa. „Noi toți suntem de acord că Statele Unite sunt garantul securității noastre în Europa. Deci nu cred că poate fi refuzată America în orice condiții”, a declarat fostul președinte. Cu toate acestea, el a explicat că România se află într-o poziție diferită față de alte state europene, având pe teritoriul său doar capacități defensive, precum scutul antirachetă de la Deveselu, spre deosebire de țări care dețin armament nuclear. „În timp ce alte state au focoase nucleare, deci arme ofensive pe teritoriul lor, noi avem arme defensive. Avem scutul de la Deveselu, care e o armă defensivă, o armă de apărare. Deci cred că avem dreptul să judecăm puțin altfel decât alte state ale Uniunii Europene sau ale NATO”, a spus Băsescu. Diferențe față de aliați precum Polonia În opinia lui Băsescu, comparațiile cu Polonia sau alte state apropiate de administrația Trump trebuie nuanțate, deoarece contextul strategic diferă. România nu a fost solicitată pentru misiuni militare majore, precum o eventuală intervenție în Golf, iar deciziile de acest tip trebuie analizate în funcție de capacitățile reale și cadrul legal intern. Critici la adresa lui Donald Trump Traian Băsescu a fost, de altfel, foarte critic la adresa lui Donald Trump, în special în ceea ce privește abordarea conflictelor internaționale și raportarea la regulile democratice. Băsescu avertizează că o eventuală intervenție militară americană în Iran ar fi riscantă și ar putea avea consecințe grave. El a adăugat că o soluție ar fi retragerea rapidă a SUA din regiune și reluarea negocierilor cu Iranul. „E discutabil cât de repede vrea să plece, dar putea să fie tot o minciună pe care o propagă. Am văzut și un filmuleț de intoxicare care ne arată exact unde vor debarca trupele și o doamnă dintr-un bordel care spune că, dansatoare fiind, a aflat de la militarii care vor debarca… deci este un filmuleț de intoxicare pentru publicul larg în mod cert. Deci eu cred că Donald Trump, dacă mai are puțin respect pentru țara lui, ar trebui să înceteze imediat ostilitățile, să nu încerce o dezastruoasă debarcare a trupelor terestre în teritoriul iranian, pentru că are puține șanse să reușească”, a spus acesta. „Îl credem, numai să plece” Băsescu a sugerat ironic că SUA ar putea revendica victoria pentru a justifica o retragere din conflict: „Ok, ne spune, îl credem, îi promitem domnului Trump că îl credem, ce ne spune? Că a câștigat, că a distrus flota militară iraniană, că a distrus aviația, că a distrus 10.000 de biective bombardate și așa. Îl credem, numai să plece! Pentru că în felul ăsta se pot crea condiții de negociere cu Iran, inclusiv pentru eliminarea acelui risc extraordinar pe care îl reprezintă îmbogătirea uranului și realizarea bombelor atomice”. „Filmuleț de intoxicare” cu „o doamnă dintr-un bordel” și propaganda de război Fostul președinte a vorbit și despre dezinformarea din spațiul public și a venit cu un exemplu sugestiv: „Am văzut și un filmuleț de intoxicare care ne arată exact unde vor debarca trupele și o doamnă dintr-un bordel care spune că, dansatoare fiind, a aflat de la militarii care vor debarca unde vor debarca. Este un filmuleț de intoxicare pentru publicul larg”, a spus Băsescu. Europa vs. stilul politic al lui Trump Băsescu a mai afirmat că Donald Trump nu înțelege modul în care funcționează democrațiile europene, unde deciziile militare trebuie aprobate de parlamentele țărilor-membre. Acesta a subliniat că statele europene nu pot trimite trupe în afara teritoriului fără aprobarea legislativă, ceea ce limitează capacitatea de a răspunde rapid unor solicitări externe. „Domnul Trump nu înțelege că țările Uniunii Europene, care sunt și membre NATO, au nevoie de aprobarea Parlamentelor ca să trimită trupe în afara teritoriului. El crede că e ca la el care spune eu nu am lege, pe mine nu mă interesează legea internațională, nu mă interesează nimic, eu fac ce vreau. În țările europene nu funcționează chestiunea cu fac ce vreau, ca dovadă că dânsul face ce vrea și împotriva hotărârilor judecătorești. În Europa nu poți să faci așa ceva”.

Geoană este bănuit că a fost finanțat de Kremlin. Luxembourg Herald: Vicele NATO ar fi fost prins într-o reţea de bani ruși

Mircea Geoană, fostul vicepreședinte al NATO, fost președinte al PSD și candidat perseverent la Cotroceni este acuzat că ar fost cârțița de cel mai înalt nivel a Kremlinului în Alianța Nord-Atlantică. Acuzația este bazată pe faptul că Mircea Geoană menține legături de afaceri directe cu un cetățean rus cu rădăcini adânci în establishmentul militar al Moscovei. Conform Luxembourg Herald, Mircea Geoană a fost prins într-o reţea de bani ruşi şi legături cu Kremlinul. Publicația Luxembourg Herald citează o anchetă realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Dossier Center, care „a dezvăluit că fostul manager de campanie al lui Mircea Geoană menține legături de afaceri directe cu un cetățean rus cu rădăcini adânci în establishmentul militar, un om care a militat activ pentru efortul de război brutal al Kremlinului în Ucraina”, potrivit News.ro. Mircea Geoană a afirmat consecvent fidelitatea pentru Vest în contextele dramatice ale războiului din Ucraina, dar nu a omis să se înscrie ca iepure în ultimele alegeri din România. Susținerea finaciară a demersului nu a fost făcută niciodată publică. Conform sursei citate, fiul managerului de campanie ar fi făcut afaceri cu un fost director al unei companii fondate de un oligarh rus sancționat. În replică, Geoană l-a acuzat pe nedrept pe Attila Biro, șeful Context.ro și coautorul anchetei, că ar fi participat la o tentativă de asasinat asupra unui procuror bulgar, adaugă publicația. Geoană a susținut că ancheta era o lovitură susținută de Kremlin și finanțată de oligarhul exilat Mihail Hodorkovski. Rămân de elucidat și cazurile de corupție în care au fost implicați soția sa Mihaela și cumnatul său Ionuț Costea. Recomandarea autrorului: Mircea Geoană, fostul nr. 2 în NATO, comentează decizia CSAT de a permite americanilor să folosească bazele din România: „Va consolida și Parteneriatul Strategic”

Trump: Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie. Președintele SUA atacă din nou aliații

Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”. Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă. Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.

Donald Trump: Dacă nu am fi făcut asta, ar fi izbucnit un război nuclear care s-ar fi transformat în cel de-al Treilea Război Mondial. Războiul se va termina în curând

„Toate acele rachete lansate împotriva vecinilor lor au fost plasate cu mult timp în urmă, cu mult înainte ca ei să se aștepte să le folosească atât de repede. Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un război nuclear care ar fi evoluat în al Treilea Război Mondial. Dacă tu crezi că Iranul ar trebui să aibă o armă nucleară, atunci ceva este în neregulă cu tine, pentru că ar folosi-o. Singura întrebare este dacă ar folosi-o în decurs de o oră de la obținerea ei sau într-o zi. Ar arunca în aer întregul Orient Mijlociu, nu doar Israelul”, a spus președintele SUA. „Toți au dispărut. Habar n-am cu cine vorbim. Soleimani era un general strălucit” Liderul de la Casa Albă a vorbit și despre actuala conducere iraniană dar și despre fostul șef al Quds, Qassem Soleimani, pe care SUA l-a asasinat în precedentul mandat al lui Donald Trump: „Acum cred că poate fiul a dispărut. Toți au dispărut. Cea mai mare problemă a mea este că habar n-am cu cine vorbim, pentru că nimeni n-a auzit vreodată de vreunul dintre acești oameni. Sunt toți morți. Qasem Soleimani a fost un om vicios, oribil, dar a fost un general strălucit”. „Nu vreau războaie. Îmi doresc războaie mai puțin decât aproape oricine. Mai mulți oameni au murit în războaie religioase decât în ​​orice alt război la un loc”, a explicat Trump jurnaliștilor de la Casa Albă. Trump și-a așezat miniatura bombardierului nuclear B2 pe birou Președintele SUA și-a așezat pe birou și un bombardier nuclear B2 în miniatură pe care l-a arătat presei: „Pare mic, dar în realitate este foarte mare. Este singurul avion capabil să transporte o bombă de 90.000 de kilograme. Nu știu cum reușesc, pentru că este foarte elegant și frumos, dar transportă o mulțime de arme”. „Voi anunța țările care ne susțin în curând. Problema cu NATO este că noi vom fi mereu acolo pentru ei, dar ei nu vor fi niciodată acolo pentru noi” Șeful statului american și-a arătat din nou frustrarea față de statele care nu vor să ajute SUA în Iran: „China ar trebui să ne mulțumească. (…) Ar trebui să ne ajute. Ceea ce mă surprinde este că nu sunt mai dornici să facă acest lucru. Există câteva țări care au fost foarte susținătoare. Voi anunța câteva nume în curând. Unele țări au fost foarte bune. Una sau două au fost grozave. Vă voi spune cine sunt cele grozave la momentul potrivit. Strâmtoarea Ormuz este un loc frumos, dar nu ți-ar plăcea neapărat să navighezi acolo chiar acum. Știi de ce? Nu din cauza lor, ci din cauza noastră. Nu știm dacă au fost lansate mine, dar gândul că acestea ar putea să-i sperie pe oamenii care au nave de miliarde de dolari”. Șeful statului american a dezvăluit și distribuția trupelor americane pe glob, spunând că administrația de la Washington ajută unele state dar reciproca nu este valabilă: „Avem 45.000 de soldați în Japonia, 45.000 în Coreea de Sud și 50.000 în Germania. Apărăm toate aceste țări, iar apoi: „Aveți distrugătoare de mine?” Ei spun: „Ei bine, ar fi posibil să nu ne implicăm?” Președintele Trump și-a reiterat nemulțumirea față de NATO, pe care o exprimase luni, în cadrul unui alt eveniment. „Problema cu NATO este că noi vom fi mereu acolo pentru ei, dar ei nu vor fi niciodată acolo pentru noi”, a spus el. Singura dată când a fost invocat articolul V din tratatul NATO — prevederea conform căreia un atac asupra unuia dintre membri va fi considerat un atac asupra tuturor — a fost după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. La acea vreme, aliații NATO au venit în ajutorul Statelor Unite” „Emiratele Arabe Unite sunt ca un bancher pentru Iran. Apoi au fost lovite” Trump a vorbit și despre temerile statelor din Golf: „Am auzit că trimiteau rachete către Emiratele Arabe Unite. Am spus: „E ciudat, știi? Emiratele Arabe Unite sunt ca un bancher pentru Iran.” Sunt un fel de bancheri. Qatar, vecinii lor – se înțelegeau bine. Apoi, dintr-o dată, Arabia Saudită, Kuweit – Kuweitul este lovit. Bahrainul este lovit. Toate aceste țări sunt lovite. Niciun expert nu ar fi prezis că se va întâmpla asta. Nu este vorba de faptul dacă ar fi trebuit să știm. Chiar dacă am fi știut, tot trebuie să facem ceea ce trebuie să facem”. „Se va termina în curând, nu în această săptămână” Un jurnalist l-a întrebat pe șeful administrației americane dacă săptămâna aceasta încheie războiul. Trump a răspuns: „Da, sigur. Nu cred, dar va fi curând. Nu va mai dura mult. Și vom avea o lume mult mai sigură când va fi încheiat. Se va termina curând. Este un joc de șah important, la un nivel foarte înalt. Este o șansă de nivel foarte ridicat — cea mai mare — și am de-a face cu jucători foarte inteligenți. Aceștia sunt oameni inteligenți. Altfel nu ajung acolo. Când ai de-a face cu unii dintre acești oameni, știi cu cine ai de-a face. Oameni cu un intelect ridicat. Oameni cu un IQ ridicat — foarte ridicat”. Președintele american a confirmat că își amână vizita în China din cauza războiului din Iran pentru că spune că „vrea” și „simte” că trebuie să fie în Washington DC. „Așa că am cerut să o amânăm cu aproximativ o lună”. Întrebat dacă este de acord cu războiul declanșat de SUA împotriva Iranului, sub comanda lui Donald Trump, vicepreședintele SUA, JD Vance a răspuns: „Ceea ce Trump a spus în mod constant încă din 2015 și cu care sunt de acord este că Iranul nu ar trebui să dețină o armă nucleară. Cred că toți, fie că sunteți democrați sau republicani, ar trebui să ne rugăm pentru succes și pentru siguranța trupelor noastre. Jurnaliștii americani au observat că luni seară că președintele SUA, Donald Trump, a susținut și că Iranul avea în total 22 de nave de mine și că toate au fost scufundate. Acum patru zile, presa a remarcat că liderul de la

Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf

UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul

Mesajul ministrului Apărării după întâlnirea cu noul ambasador al SUA la București: România este un partener de încredere

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut o întâlnire cu noul ambasador al Statele Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării și evoluțiile de securitate din regiune. Potrivit ministrului, dialogul a fost unul „foarte deschis”, iar întâlnirea a marcat începutul mandatului noului diplomat american în România. Cooperarea militară bilaterală „România și Statele Unite au construit, în timp, un parteneriat solid, demonstrat prin fapte și prin proiecte concrete, nu doar prin declarații”, scrie Miruță pe contul oficial de socializare. În cadrul întrevederii, cei doi au abordat teme legate de cooperarea militară bilaterală, întărirea NATO pe Flancul Estic și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional. Discuțiile au inclus și sprijinul acordat Ucrainei, precum și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală. „O discuție deschisă” „Am avut astăzi o discuție foarte deschisă cu E.S. Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, căruia i-am urat succes la început de mandat. Dialogul nostru a vizat consolidarea cooperării în domeniul apărării, întărirea Flancului Estic al NATO și evoluțiile din mediul de securitate regional și internațional, sprijinul acordat Ucrainei și implicațiile conflictelor actuale pentru stabilitatea globală”, scrie Miruță. „Ne respectăm angajamentele, chiar și în context fiscal dificil” Acesta subliniază că România își menține angajamentele asumate în cadrul lianței Nord-Atlantice, în ciuda contextului economic complicat: „România rămâne un susținător ferm al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și al relației transatlantice. Chiar și într-un context fiscal dificil, ne respectăm angajamentele asumate în cadrul NATO și continuăm să investim în securitatea și apărarea noastră. România a arătat ca este un partener de încredere, serios”, scrie ministrul Apărării. În postarea ministrului Apărării se reiterează și rolul prezenței militare americane în România. Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne vital pentru regiune” „Prezența militară americană în România, alături de investițiile SUA în domenii strategice și tehnologice, contribuie direct la consolidarea securității naționale și la întărirea poziției țării noastre în cadrul NATO și al comunității euro-atlantice”. Potrivit acestuia, parteneriatul dintre România și Statele Unite rămâne vital pentru stabilitatea în regiune: „Parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii noastre”.

Viktor Orbán în prima zi de campanie electorală: Oricine ne mușcă își va rupe dinții

Vorbind în prima zi a campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul Orbán a amintit că a participat pentru prima dată la un eveniment politic la Békéscsaba în 1989, în timpul campaniei pentru referendumul „Cei Patru Da”. El a descris orașul din sud-estul Ungariei ca fiind un loc unde victoria necesită un angajament deplin, informează The Budapest Times. Sub guvernele Fidesz-KDNP, activele publice naționale s-au dublat, a declarat prim-ministrul Orbán. Referindu-se la istoria orașului Békéscsaba, prim-ministrul a amintit că în septembrie 1944, 56 de bombardiere au lansat 607 bombe asupra orașului, provocând moartea a aproximativ 100 de persoane. Războiul sosește mai repede decât cred oamenii, a spus el, subliniind că esențialul este să stăm departe de el încă de la început. „Dacă aveți un guvern bun și unitate națională, puteți scăpa de război”, a declarat prim-ministrul Orbán. Războiul din Ucraina și NATO El a spus că războiul din Ucraina continuă în contextul unor narațiuni diferite despre originile sale. Conform poziției Ucrainei, Rusia încearcă să ocupe țara, în timp ce Rusia susține că luptă împotriva aderării Ucrainei la NATO, a remarcat el. Prim-ministrul Orbán a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că aproximativ 9.000 de oameni sunt uciși sau grav răniți în fiecare săptămână. El a adăugat că Uniunea Europeană încearcă să ofere suficient sprijin financiar pentru a prelungi războiul cu încă doi ani. „Dacă europenii occidentali ar susține pacea, acest război s-ar fi deja terminat”, a spus el, argumentând că mai multe guverne europene sunt incapabile din punct de vedere politic să admită erori de calcul strategic. Prim-ministrul Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va atrage Ungaria în război și va afecta grav sectorul agricol al acesteia. El a reiterat că Ungaria și-a exercitat vetoul atunci când 26 de state membre au susținut deschiderea negocierilor de aderare. Potrivit prim-ministrului, Ucraina este interesată de o schimbare de guvern în Ungaria care să sprijine aderarea sa la UE și să ofere asistență financiară și militară. „Nu vom merge cu ei, nu ne vom prăbuși. Țara va continua să se dezvolte”, a spus el. Prim-ministrul Orbán a descris suspendarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba drept o „armă energetică” în mâinile Ucrainei. El a spus că Ungaria a luat contramăsuri, inclusiv oprirea livrărilor de combustibil către Ucraina și blocarea unui pachet de împrumuturi de război de la UE în valoare de 90 de miliarde de euro. Ce le promite Orbán maghiarilor De asemenea, el a menționat că o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei provine din Ungaria, ceea ce sugerează că măsuri suplimentare rămân posibile, dacă este necesar. „Nu putem fi șantajați. Nu vom fi intimidați de câțiva politicieni ucraineni gălăgioși”, a declarat prim-ministrul Orbán. Revenind la problemele interne, prim-ministrul Orbán a declarat că protejarea finanțelor gospodăriilor este în joc în următoarele alegeri. Fără energie rusească accesibilă, prețurile combustibililor ar crește la 1.000 de forinți pe litru, iar facturile la utilități s-ar cvadrupla, a susținut el. El a respins afirmațiile conform cărora Ungaria ar putea menține prețuri scăzute la utilități, încetând în același timp achizițiile de gaze rusești, calificând astfel de afirmații drept nerealiste. Prim-ministrul Orbán a apărat ceea ce el a numit „modelul maghiar”, în cadrul căruia băncilor, companiilor energetice și lanțurilor de retail li s-au impus taxe sectoriale speciale. Pe parcursul a 16 ani, a spus el, această abordare a generat 15.000 de miliarde de forinți pentru economia maghiară, permițând guvernului să introducă măsuri precum o pensie la a 13-a lună, scutiri de impozite pentru mame și plăți suplimentare pentru personalul în uniformă. Dacă ar fi organizate diferit, a susținut el, aceste fonduri s-ar întoarce la corporațiile multinaționale, în loc să sprijine familiile maghiare. „Bugetul familiei este în joc”, a declarat prim-ministrul Orbán, avertizând că abandonarea modelului național în favoarea unui „model Bruxelles” ar redirecționa resursele către marile corporații. Prim-ministrul Orbán a declarat că Statele Unite par din ce în ce mai sătule de război și ar putea să-și reducă implicarea. Fără implicarea americană, a susținut el, eforturile de pace ar deveni și mai dificile. El a menționat că până la sfârșitul lunii martie ar putea avea loc evoluții semnificative, inclusiv un summit planificat dintre SUA și China, despre care a spus că ar putea influența mai multe puncte de conflict la nivel global. Cu toate acestea, în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, prim-ministrul Orbán și-a exprimat pesimismul, afirmând că, fără un actor extern capabil să impună pacea, este puțin probabil ca conflictul să se încheie curând. „Alegerile care urmează vor fi ultimele alegeri înainte ca războiul să ajungă mai direct în Europa”, a declarat prim-ministrul Orbán, apelând la unitate națională pentru a se asigura că Ungaria rămâne în afara conflictului. El a încheiat prin a îndemna alegătorii să sprijine un guvern național capabil să protejeze suveranitatea Ungariei și să țină țara departe de război.

Oana Țoiu s-a întâlnit cu coordonatorul special NATO pentru amenințări hibride: România este un hub de expertiză cibernetică pregătit să ofere soluții și lecții învățate întregii Alianțe

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a avut marți, 17 februarie 2026, o întrevedere cu Asistentul Secretarului General NATO pentru domeniul cibernetic și transformare digitală, Coordonator special pentru amenințări hibride, Jean Charles Ellermann-Kingombe, în contextul vizitei efectuate de acesta în România”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe.  Discuțiile s-au axat pe amenințările hibride și cibernetice la adresa statelor Aliate și a partenerilor „like-minded” venite din partea Rusiei, fiind subliniată necesitatea unei cooperări mai strânse între statele membre „în vederea contracarării acestor amenințări”.  Șefa diplomației de la București a transmis: „România nu este doar un beneficiar de securitate, ci un hub de expertiză cibernetică pregătit să ofere soluții și lecții învățate întregii Alianțe. Găzduirea la București a Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC) confirmă rolul nostru strategic în acest domeniu. Experiența noastră directă în gestionarea atacurilor hibride ne oferă un avantaj în dezvoltarea unor mecanisme de răspuns rapid și eficient, esențiale pentru reziliența colectivă a NATO în fața noilor amenințări cibernetice”. În cadrul întâlnirii, Țoiu a punctat și constituirea Triplei Alianțe Cibernetice în urma întâlnirii trilaterale România–Republica Moldova–Ucraina, în marja Conferinței de Securitate de la München. Alianța are scopul „să unifice resursele celor trei state pentru a asigura protecția infrastructurilor critice și a proceselor democratice împotriva ingerințelor străine”. 

Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.