A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Donald Trump ajunge la o oră distanță de România. Ce se întâmplă peste 1 lună
Turcia se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump, să participe la summitul NATO de luna viitoare de la Ankara, unde membrii alianței se vor confrunta cu presiuni pentru a demonstra progrese în ceea ce privește o cerere de lungă durată a SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. „Din câte știm, da, intenționează să participe”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, într-un interviu acordat marți pentru Bloomberg TV. Trump și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au vorbit la telefon „de mai multe ori în ultima lună și, de fiecare dată, el a indicat că va participa”, a spus Fidan. Prezența lui Trump, confirmată în urma discuțiilor telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, va pune presiune pe membrii alianței privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summit NATO va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026 în Ankara, Turcia, la o oră și jumătate distanță de România. Reuniunea oficială se va desfășura la Complexul Prezidențial Beștepe, (Külliye) din capitala Turciei. Evenimentul de nivel înalt va fi prezidat de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte. Este cel de-al 36-lea summit oficial al Alianței și a doua oară când Turcia găzduiește un astfel de eveniment, după cel de la Istanbul din anul 2004. Liderii celor 32 de state membre vor discuta adaptarea apărării colective și securitatea transatlantică. Președintele României, Nicușor Dan, va reprezenta și el România, ca stat NATO, la eveniment, prezentând inclusiv poziția statelor membre ale B9 în cadrul Summitului Alianței Nord Altantice.
Mihai Fifor cere activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați: Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o
Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Apărării a amintit că state precum Polonia și Estonia au recurs la acest mecanism în situații similare și a ridicat semne de întrebare cu privire la reținerea autorităților române de a solicita consultări urgente în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Fifor a făcut referire și la declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului dar și al Apărării, Radu Miruță, care a afirmat că România este în urmă în ceea ce privește capabilitățile anti-dronă și că au fost solicitate măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”, a transmis liderul social-democrat. Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu presupune o escaladare militară și nici activarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5, ci reprezintă un instrument politic și strategic prin care un stat aliat poate solicita consultări atunci când consideră că securitatea sa este amenințată. Social-democratul a amintit că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și a susținut că actualul context de securitate justifică o nouă solicitare către Alianță. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o”, a afirmat Mihai Fifor. În final, acesta a solicitat autorităților să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să utilizeze toate instrumentele pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale.
Miruță a mai găsit un vinovat pentru drona căzută la Galați: NATO
Ministrul Apărării Radu Miruţă a găsit un alt vinovat pentru incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați. Este vorba despre NATO, reiese din postarea recentă de pe o rețea de socializare. Din declarațiile de pe Facebook ale ministrului reiese că şi NATO ar avea o parte din vină pentru că România n-a doborât drona căzută în Galaţi. Practic, ce spune ministrul este că România nu are capabilități să doboare dronele, așa că a pornit achizițiile. Între timp, susține ministrul, a solicitat sprijin NATO, până ajunge în țară tehnica pentru lupta anti-dronă. Sprijinul nu a venit, pentru că Miruță ar fi revenit în aprilie cu solicitarea către NATO, dar, între timp, o dronă care venea din Ucraina a lovit un bloc din Galați și două persoane au fost rănite. „Nu doar faptul că drona a stat prea puțin în spațiul aerian românesc a împiedicat Armata să o doboare. Problema este că nu avem încă suficiente capabilități de luptă anti-dronă. Când am constatat acest deficit, am pornit procedurile de achiziție a ceea ce este nevoie. Când am văzut că livrările necesită timp, am solicitat sprijin aliat încă din februarie 2026”, scrie Miruță pe Facebook. Miruță ar fi fost nevoit să revină la SACEUR pentru a solicita, din nou, sprijin pentru a doborî dronele: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR, a aprobat la nivel tehnic solicitarea pe care am trimis-o din partea Armatei României. În astfel de situații, următorul pas este ca statele membre să contribuie cu capabilitățile din lista justificată de noi și aprobată de SACEUR. În aprilie 2026, am revenit la nivel NATO cu solicitarea sprijinului aliat temporar, până la livrarea programelor de înzestrare anti-dronă pe care le-am lansat în cadrul MApN. Miruţă a explicat, într-o conferință de presă, că „aşa funcţionează NATO” şi mai rămâne doar ca „ţările să-şi ofere sprijinul aliat”. Cine este SACEUR, șeful militar al NATO Comandantul Suprem Aliat Europa (SACEUR) este comandantul Operațiunilor Comandamentului Aliat (ACO) al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și șeful cartierului general al ACO, Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE). Comandantul are sediul la SHAPE din Casteau, Belgia. Funcţia este deţinută, din 4 iulie 2025, de generalul Alexus G. Grynkewich, United States Air Force. Printre responsabilităţile deţinute de SACEUR se numără următoarele: SACEUR este responsabil pentru comanda generală a operațiunilor militare NATO. El efectuează planificarea militară necesară pentru operațiuni, inclusiv identificarea forțelor necesare pentru misiune și solicită aceste forțe de la țările NATO, așa cum este autorizat de Consiliul Nord-Atlantic și conform instrucțiunilor CM. SACEUR analizează aceste nevoi operaționale în cooperare cu Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT). Comandantul Suprem face recomandări autorităților politice și militare ale NATO cu privire la orice chestiune militară care i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile. Pentru activitățile zilnice, el raportează CM, compus din Reprezentanții Militari ai Șefilor Forțelor Apărării din țările membre NATO. De asemenea, are acces direct la Șefii Forțelor Apărării și poate comunica cu autoritățile naționale competente, după cum este necesar, pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor sale. În cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru NATO, SACEUR, în calitate de Comandant Suprem, este responsabil pentru executarea tuturor măsurilor militare aflate în limitele capacității și autorității sale pentru a păstra sau restabili securitatea teritoriului Alianței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul interimar Radu Miruță, la MApN: „În CSAT s-a luat decizia ca la nivelul NATO, România să ceară capacități militare” Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată
Șeful Pentagonului lovește dur în Europa: Ați ignorat prea mult timp apărarea
Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în cadrul conferinței internaționale de securitate Dialogul de la Shangri-La, organizată anual la Singapore. Oficialul american a susținut că numeroase țări europene au promovat ani la rând discursuri despre ordinea internațională bazată pe reguli, în timp ce și-au redus capacitățile militare și au neglijat consolidarea securității naționale. Pete Hegseth critică aliații europeni pentru cheltuielile de apărare și compară Europa cu Asia În discursul său, șeful Pentagonului a elogiat statele asiatice pentru abordarea pragmatică a relațiilor internaționale și a cooperării în domeniul securității. Potrivit lui Hegseth, țările din Asia au înțeles că parteneriatele solide sunt construite pe interese comune și nu exclusiv pe valori idealiste. „Când interesele noastre converg, acționăm împreună cu determinare. Când interesele noastre diverg, ne adaptăm cu pragmatism”, a declarat oficialul american, sugerând că Europa de Vest ar putea adopta o abordare similară. Hegseth anunță decizii importante pentru NATO Hegseth a avertizat că NATO și statele europene se află în fața unor decizii majore privind securitatea continentului. El a indicat că administrația americană va anunța în perioada următoare modificări legate de prezența militară a SUA în Europa și de structura forțelor care pot fi mobilizate rapid în cazul unei crize. Mesajul vine în contextul în care președintele Donald Trump solicită de mai mult timp ca aliații europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitățile privind propria apărare. Washingtonul consideră că statele europene trebuie să accelereze investițiile militare și să reducă dependența de sprijinul american. Obiectivul NATO de 5% din PIB Presiunea exercitată de administrația Trump a contribuit la stabilirea unui nou obiectiv în cadrul NATO, care prevede investiții de până la 5% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre sunt încă departe de atingerea acestui prag. Recent, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj similar aliaților europeni, afirmând că aceștia trebuie să se pregătească pentru o prezență militară americană mai redusă pe continent.
Nicușor Dan, după ședința CSAT: Consulatul Federației Ruse se va închide
Președintele Nicușor Dan a anunțat primele măsuri în urma incidentului grav în urma căruia o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, vineri noaptea. Președintele a susținut declarații de presă la finalul ședinței CSAT. Președintele a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), vineri la ora 11.00, după gravul incident cu drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați, vineri noaptea. Ședința CSAT a durat două ore și jumătate. DETALII AICI Drona de la Galați a făcut parte dintr-un roi plecat din Rusia Consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și consulatul se va închide, a informat președintele. De precizat că este singurul consulat rusesc din România, Rusia fiind reprezentată oficial de Amabasada sa din București. Am avut noaptea trecută un incident grav în care doi cetățeni au fost răniți. Întreaga responsabilitate revine Rusiei. Consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și consulatul se va închide. Vreau să remarc iresponsabilitatea unor lideri politici români care încearcă să scuze Rusia. Cetățenii români pot să vadă cine e occidental și cine mimează pro-occidentalismul. Am avut o dronă rusă Geran 2 care a plecat din Rusia, parte dintr-un roi din care doar una a ajuns pe teritoriul României. Vreau să mulțumesc pentru solidaritate partenerilor, manifestată atât individual, cât și în cadrul formatelor UE și NATO, asta dovedește că există o solidaritate și unitate euroatlantică. Cât privește capabilitățile de apărare ale României, vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă antiaeriană care să corespundă acestui tip de incidente. Avem un parteneriat cu Ucraina pe producția comună de drone încheiat acum 3 luni. Avem un mecanism comun cu SUA și Marea Britanie pe accelerarea producției și testării de drone. Până când aceste echipamente vor veni în România, avem acorduri pentru echipamente care unele urmează să vină în curând. În discuția cu Mark Rutte am insistat pentru urgentarea livrării lor. Șeful statului susține că suntem pregătiți pe zona de apărare civilă Și ultimul lucru – am discutat în CSAT și de apărarea civilă. Reacția pe zona de apărare civilă de azi noapte a fost una foarte rapidă, și domnul ministru de interne ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată – sporire de număr de oameni și toate celelalte măsuri, deci pe zona aceasta suntem pregătiți. Președintele a convocat CSAT, vineri dimineață, invocând caracterul grav al incidentului cu drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați, vineri noaptea. „Caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură — la nivel național, aliat și internațional”, afrmă președintele. România a solicitat formal NATO să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare Șeful statului a anunțat că România a solicitat formal ca aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR. În egală măsură, Nicușor Dan a anunțat sesizarea Consiliului de Securitate al ONU. „România este un stat membru al NATO și nu va accepta, sub nicio formă, ca războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei să se transfere asupra cetățenilor săi. Apărarea teritoriului național și a cetățenilor României rămâne datoria mea supremă, prevăzută de Constituție. Este o datorie a cărei îndeplinire o asumăm împreună cu aliații noștri, iar astăzi, ca în fiecare zi, suntem mai puternici împreună. Sprijinul României pentru Ucraina — politic, umanitar, militar și pe drumul integrării europene — rămâne neclintit. Cu cât Rusia continuă acest război, cu atât mai limpede devine necesitatea ca el să fie încheiat printr-o pace justă și durabilă, care să respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”, subliniază Nicușor Dan. AUTORUL RECOMANDĂ Rusia acuză Europa că este „parte a conflictului din Ucraina” și refuză ca UE să intermedieze soluționarea războiului
Ce măsuri a luat NATO după ce țările din flancul estic au accesat de 3 ori art. 4 al Tratatului Nord Atlantic din cauza războiul Rusiei în Ucraina
Articolul 4 din Tratatul NATO se activează atunci când un stat membru consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Acesta inițiază consultări oficiale între aliați pentru a evalua riscurile și a decide măsurile necesare, fără a implica automat o intervenție militară. Orice țară membră NATO poate solicita activarea acestui articol atunci când detectează o amenințare directă la adresa securității sale sau în vecinătatea sa (de exemplu, acumulare de trupe inamice, încălcări ale spațiului aerian sau crize regionale). La invocarea articolului, Consiliul Nord-Atlantic (organul politic decizional al NATO) se întrunește de urgență pentru a discuta problema. Scopul este acela de a analiza situația și de a ajunge la un consens privind politicile sau acțiunile comune de descurajare și apărare. Spre deosebire de Articolul 5 (care activează principiul apărării colective și un răspuns militar direct), Articolul 4 este pur consultativ. Nu există o obligație automată de a trimite trupe sau echipamente, ci doar obligația de a purta discuții și de a căuta soluții diplomatice sau strategice împreună. 3 crize majore pe flancul estic De la începutul războiului Rusiei în Ucraina și până în prezent, Articolul 4 din Tratatul NATO a fost invocat în 3 ocazii majore, fiind inițiat de grupuri de state sau de țări individuale de pe flancul estic. 1. 24 februarie 2022 – Invocare colectivă istorică A fost declanșat chiar în prima zi a invaziei ruse în Ucraina. A marcat momentul în care cele mai multe state au semnat simultan o astfel de cerere. Cine l-a invocat: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Motivul: Amenințarea directă la adresa securității regionale din cauza atacului masiv al Rusiei asupra unui stat vecin. 2. 10 septembrie 2025 – Incursiunea masivă de drone din Polonia O nouă activare separată a avut loc după ce un număr record de dispozitive rusești au pătruns pe teritoriul aliat. Cine l-a invocat: Polonia (prin decizia guvernului condus de Donald Tusk). Motivul: Violarea gravă a spațiului aerian polonez de către 19 drone rusești de atac, eveniment catalogat drept o provocare deliberată pe scară largă. 3. 19 septembrie 2025 – Încălcarea spațiului aerian al Estoniei La o diferență de mai puțin de zece zile de la incidentul polonez, o altă țară baltică a apelat la această măsură. Cine l-a invocat: Estonia. Motivul: Intrarea neautorizată și zborul timp de 12 minute a trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, o acțiune considerată de Tallinn o escaladare periculoasă. Ce s-a întâmplat după invocarea articolului 4? Consultările de urgență din cadrul Consiliului Nord-Atlantic în urma activării Articolului 4 au generat măsuri imediate și strategice pentru securizarea flancului estic. NATO nu a trecut la acțiuni militare ofensive, ci a implementat operațiuni stricte de descurajare și protecție aeriană. Rezultatele concrete și deciziile logistice de apărare aeriană au inclus: 1. Lansarea „Operațiunii Eastern Sentry” (Septembrie 2025) Inițiată la doar două zile după pătrunderea în masă a dronelor rusești în Polonia, această operațiune vizează în mod specific securizarea frontierelor aeriene aliate. Doborârea directă a țintelor: Forțele aliate și poloneze au primit autorizația și au doborât o parte din dronele rusești intrate în spațiul NATO, o premieră în gestionarea acestor incidente. Restricții de zbor: Polonia și statele baltice au instituit coridoare speciale și restricții stricte de spațiu aerian de-a lungul granițelor estice. 2. Activarea scuturilor aeriene și dislocări de tehnică militară Sistemul NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD) a fost plasat în stare de alertă maximă. Trimiterea de avioane de vânătoare: State precum Olanda, Germania, Italia și Franța au trimis de urgență escadrille suplimentare de avioane pentru a intercepta și escorta aeronavele rusești (așa cum s-a întâmplat în cazul celor trei avioane MiG-31 din Estonia). Baterii antiaeriene temporare: S-au suplimentat temporar sistemele de rachete Patriot și NASAMS în punctele critice de pe flancul estic. 3. Implementarea „Zidului European de Drone” și a rețelei „Eastern Flank Watch” Provocările repetate au forțat trecerea de la măsuri temporare la soluții tehnologice permanente. Integrare radar și război electronic: S-a aprobat accelerarea rețelei Eastern Flank Watch, un program care combină senzori avansați, sisteme de supraveghere maritimă și echipamente de război electronic (EW) capabile să bruieze dronele înainte ca acestea să treacă granița. Zidul de drone (Drone Wall): Proiectul coordonat de Polonia, țările baltice și Finlanda folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza de la sol sau din aer dispozitivele autonome ghidate de Rusia. 4. Modificarea structurii de comandă (Mai 2026) Cea mai recentă decizie majoră este reorganizarea lanțului de comandă militar pentru a asigura o viteză de reacție sporită. Corpul germano-olandez de la Münster a preluat direct sectorul de apărare din Letonia și Estonia, permițând trimiterea instantanee de trupe și sprijin logistic în caz de escaladare fără a mai trece prin comandamente intermediare. Potrivit oficialilor români, incidentele cu drone, ca cel din Galați, sunt integrate în apărările colective.
Flancul estic al NATO, rupt în două: de ce România și Europa de Est nu țin pasul cu nordul alianței
Flancul estic al NATO, care se întinde de la Norvegia și Finlanda, în zona Arctică, până la România și Bulgaria, la Marea Neagră, pare, la prima vedere, o linie geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Majoritatea acestor state sunt atât membre NATO, cât și ale Uniunii Europene, cu o singură excepție notabilă: Norvegia, care nu face parte din UE, dar este strâns aliniată cu Bruxelles-ul și integrată în piața unică, scrie Brusselessignal. Această coerență este însă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, alături de Suedia, iar România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007. Deși importanța strategică a acestei zone este uriașă pentru securitatea Europei, realitatea este că flancul estic rămâne un construct incomplet, marcat de contradicții interne, cea mai vizibilă fiind diferența majoră dintre nord și sud. Nordul, model de cooperare militară și economică În nordul flancului estic, țările reunite în jurul forței expediționare conduse de Marea Britanie (Joint Expeditionary Force – JEF) au ajuns la un nivel avansat de cooperare. De la Marea Britanie și Olanda până la statele nordice, țările baltice și Polonia, aceste state colaborează strâns în domenii esențiale precum apărarea, industria militară, economia și interoperabilitatea forțelor armate. Această cooperare se traduce în capacitate reală de reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară. Statele din nord sunt deja testate în exerciții comune și au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințări hibride sau maritime. Un exemplu relevant este activarea rapidă, în 2024, a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, aceste țări au dezvoltat programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate, reducând barierele comerciale și împărtășind inovații tehnologice. Scopul este crearea unei forțe militare interoperabile, în care echipamentele și personalul pot fi utilizate fără obstacole între state. Relațiile politice dintre aceste țări sunt, de asemenea, solide, iar consultarea este constantă. Există o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate și încredere. Sudul, blocat în rivalități și neîncredere În contrast puternic, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări din spatele liniei frontului precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine mult mai fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Multe dintre aceste state, foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată. Deși amenințarea Rusiei le oferă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la Washington sau Bruxelles, prevalează adesea. Inițiativele regionale care nu livrează Două dintre cele mai importante formate de cooperare din această regiune sunt București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Ambele au fost create în 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, și sunt susținute în special de Polonia și România. B9 funcționează mai degrabă ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un fel de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore în plan militar sau diplomatic. Influența reală în deciziile strategice rămâne în mâinile marilor puteri precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania. În schimb, Inițiativa celor Trei Mări are un caracter practic, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate. După un deceniu, fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă modestă raportată la nevoile regiunii, estimate la sute de miliarde de euro. Deși există numeroase proiecte utile, impactul lor rămâne insuficient la scară strategică, iar progresul este lent. Un potențial uriaș, încă nevalorificat Situația actuală este cu atât mai frustrantă cu cât ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dacă ar fi dezvoltate la scară mai mare, cu mai multe resurse și o viziune comună, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în interiorul Uniunii Europene. B9 ar putea deveni un motor real pentru dezvoltarea capacităților de apărare, prin investiții comune și interoperabilitate crescută, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări ar putea accelera integrarea economică și infrastructurală a regiunii. Pentru moment însă, aceste obiective rămân departe. Europa de Est nu a reușit încă să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice și să-și construiască viitorul pe cont propriu.
Marea Britanie și Franța resping planul NATO de a spori ajutorul militar acordat Ucrainei
Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat reporterilor că propunerea va fi probabil respinsă, potrivit The Kyiv Independent. „Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”, a spus el. Rutte nu a numit statele membre care blochează propunerea, dar o sursă din cadrul NATO a declarat pentru The Telegraph că oponenții sunt Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania. „Nu sunt foarte entuziaști de această idee”, a spus sursa. Vestea vine la scurt timp după relaxarea surprinzătoare a sancțiunilor britanice asupra petrolului rusesc, ceea ce reprezintă o lovitură suplimentară pentru imaginea Londrei ca unul dintre cei mai fideli parteneri ai Ucrainei. Marea Britanie a stârnit șoc și indignare pe 19 mai prin eliberarea discretă a unei licențe temporare care permite importul de motorină și combustibil pentru avioane obținute din petrol rusesc, cu condiția ca „produsele să fi fost prelucrate într-o țară terță”. Guvernul a acordat, de asemenea, o licență care permite transportul maritim și livrarea de gaz natural lichefiat (GNL) de la terminalele rusești Sakhalin-2 sau Yamal LNG. Oficialii ucraineni și europeni au fost luați prin surprindere de acest anunț, iar Londra și-a cerut ulterior scuze pentru modul stângaci în care a fost prezentat. Licențele rămân însă în vigoare. Respingerea de către Franța a planului de cheltuieli îi subminează, de asemenea, statutul de campion al luptei Ucrainei împotriva Rusiei. Parisul împarte conducerea cu Londra asupra așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, aliați care colaborează pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. Potrivit sursei ziarului Telegraph, cel puțin alți șapte membri NATO au susținut planul lui Rutte. Se pare că toți acești membri susținători cheltuiesc deja peste 0,25% din PIB-ul lor pentru ajutorul militar acordat Kievului.
Ministrul Oana Țoiu: Amenințările hibride ale Rusiei vor crește
Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Helsingborg a fost dedicată pregătirii Summit-ului de la Ankara. Pe agendă: implementarea angajamentelor de la Haga, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei de apărare transatlantice și sprijinul continuu pentru Ucraina. Ministrul Oana Țoiu a susținut că Summit-ul de la Ankara trebuie să reconfirme unitatea și solidaritatea transatlantică. A pledat pentru o împărțire echitabilă a responsabilităților între statele membre și pentru consolidarea contribuției aliaților europeni la apărarea continentului. Ucraina și Marea Neagră, priorități ale României Oficialul român a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euro-atlantice”, a declarat Țoiu. A pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru presiune sporită asupra Rusiei. A subliniat că situația de securitate din regiunea Mării Negre generează provocări și pentru Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a rezista efectelor războiului și amenințărilor hibride rusești. România, gazdă a simpozionului NATO pe amenințări hibride Ministrul Oana Țoiu a anunțat că România va organiza la București, în octombrie 2026, simpozionul aliat dedicat amenințărilor hibride. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun”, a declarat ministrul. „Evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” România a susținut la Helsingborg necesitatea unui răspuns NATO mai coordonat la acest tip de amenințări, alături de alți aliați.