Etichetă: nato

Mihai Fifor, după discursul Maiei Sandu: Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut

Mihai Fifor susține că discursul Maiei Sandu evidențiază noul rol pe care Republica Moldova dorește să îl aibă în securitatea Europei. Deputatul PSD consideră că țara vecină poate contribui activ la stabilitatea regiunii, iar România trebuie să țină cont de această perspectivă în propria strategie de securitate. „Un stat mic, cu resurse limitate, expus permanent presiunilor geopolitice și agresiunii hibride rusești, nu este condamnat să rămână doar un consumator de securitate. Poate deveni, prin poziția sa geografică, reziliența instituțională și capacitatea de a contribui la stabilitatea vecinătății, un furnizor de securitate regională”, a scris Mihai Fifor vineri, pe rețelele sociale. Stabilitatea Republicii Moldova, esențială pentru securitatea României Deputatul PSD a atras atenția asupra poziției geografice a Republicii Moldova, care are aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina. Potrivit social-democratului, „o Republică Moldova stabilă permite Ucrainei să își concentreze resursele militare împotriva agresiunii rusești”. În același timp, „un stat moldovean destabilizat sau adus sub controlul Moscovei ar vulnerabiliza regiunea Odesa și ar modifica profund configurația strategică a flancului estic euroatlantic”. Fifor amintește și situația din Transnistria, unde prezența militară rusă și depozitele de muniții de la Cobasna reprezintă vulnerabilități care pot fi exploatate de Moscova. „Republica Moldova nu mai trebuie privită exclusiv ca un stat vecin pe care România îl sprijină, ci ca un partener strategic a cărui reziliență contribuie direct la propria noastră securitate”, susține deputatul PSD. Fifor: România trebuie să învețe din experiența Chișinăului Mihai Fifor atrage atenția că Rusia folosește interferențele electorale, finanțarea ilicită, manipularea informațională și atacurile cibernetice pentru a slăbi instituțiile Republicii Moldova. El consideră că experiența Chișinăului în combaterea acestor amenințări poate fi utilă României și statelor din Balcanii de Vest. „Experiența acumulată de Chișinău în contracararea acestor operațiuni oferă un model valoros de bune practici pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România și Balcanii de Vest, unde vulnerabilități similare pot fi exploatate prin instrumente de influență externă”, a scris deputatul PSD. Fifor susține că România trebuie să își construiască propria strategie de securitate, ținând cont de evoluțiile din Republica Moldova, Ucraina și regiunea Mării Negre: „Apartenența la NATO și Uniunea Europeană oferă României garanții și instrumente fundamentale, dar nu substituie necesitatea unei viziuni proprii asupra regiunii. Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut, iar rolul său nu poate fi redus la cel de susținător al parcursului european al Republicii Moldova”. „Întrebarea este dacă Bucureștiul are viziunea, voința și capacitatea de a-și asuma rolul care îi revine în noua arhitectură de securitate regională”, a subliniat deputatul PSD, explicând că poziția geografică a României nu este suficientă pentru a-i asigura influența în regiune, aceasta depinzând de politica și deciziile statului. Maia Sandu, despre amenințările Rusiei și securitatea Republicii Moldova În discursul susținut la Moldova Security Forum, Maia Sandu a atras atenția că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de cea a Ucrainei și a României. Președinta a explicat că o eventuală destabilizare a țării sale de către Rusia ar crea noi amenințări pentru Odesa, aducând presiunile Moscovei mai aproape de granițele României. Șefa statului a vorbit și despre încercările Rusiei de a influența alegerile, despre manipularea informațiilor și atacurile cibernetice. Maia Sandu consideră că Republica Moldova poate contribui la securitatea Europei prin experiența acumulată în combaterea acestor amenințări. „Moldova este astăzi un furnizor de securitate. În familia europeană, vom fi un furnizor de securitate și mai puternic”, a transmis Maia Sandu, referindu-se la importanța aderării la Uniunea Europeană. În cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova a readus în discuție posibilitatea unirii cu România. Maia Sandu a declarat că susține această variantă, deoarece consideră că ar oferi țării sale mai multă securitate, dar a precizat că o asemenea decizie necesită sprijinul majorității populației.

Doi letoni, arestați după ce ar fi încercat să se infiltreze într-o bază militară din Anglia

Baza militară Molesworth din provincia Cambridgeshire, din sud-estul Angliei este folosită de trupe NATO, dar și serviciile de informații militare ale SUA, potrivit Sky News.  Cei doi bărbați au fost reținuți, joi, la primele ore ale dimineții. Aceștia au vârste de 36 și 32 de ani. Ambii sunt cetățeni letoni care locuiesc în Marea Britanie, potrivit Poliției Metropolitane. Prezența unor civili la bază a fost semnalată de Poliția Ministerului Apărării (MDP) încă de miercuri noapte, la ora 22:00, când în cadrul unor patrule de securitate, polițiștii au descoperit o mașină abandonată. De asemenea, a fost descoperită o mică breșă în gardul de securitate. Câteva ore mai târziu, joi, în jurul orei 2:00 dimineața, cei doi bărbați au fost găsiți și arestați. Ambii bărbați se află în continuare în custodia poliției, fiind interogați de anchetatori. Cei doi au fost arestați inițial sub suspiciunea de intrare ilegală într-o zonă interzisă și de distrugere, fiind duși la o secție de poliție din Cambridgeshire. Baza militară Molesworth găzduiește un centru de informații al NATO, precum și centrele de operațiuni de informații ale SUA pentru Europa și Africa, potrivit site-ului CIA. Acest centru de informații al NATO oferă sprijin Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentului Aliat pentru Operațiuni, fiind responsabil de planificarea și executarea operațiunilor NATO. La fața locului a fost instituit un cordon de securitate, care a afectat drumurile din apropiere, dar acesta a fost ridicat între timp, după ce „nu s-a găsit nimic îngrijorător”, a declarat poliției britanice. Poliția desfășoară, însă, în cadrul anchetei, percheziții la două locuințe din orașul Peterborough.

Nicușor Dan, mesaj cu prilejul Zilei Unității Germane: România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică

Ambasada Germaniei la București a organizat luni seară o recepție cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea țării la 3 octombrie 1990. „Regret că nu pot să fiu fizic în această seară alături de dumneavoastră pentru a celebra Ziua Unității Germane. Este însă o bucurie și o onoare să vă transmit prin acest mesaj cele mai calde urări cu prilejul acestei sărbători importante”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan: Reunificarea Germaniei a schimbat cursul Europei Președintele a amintit că în acest an s-au împlinit 36 de ani de la reunificarea Germaniei, pe care a descris-o drept un moment istoric care „a schimbat nu doar destinul Germaniei, ci și cursul întregii Europe”. „Pentru România, 3 octombrie 1990 are o semnificație aparte. Căderea zidului Berlinului, cu mai puțin de un an înainte, ne-a dat speranță într-un moment în care România se afla încă sub dictatura comunistă. La doar câteva săptămâni distanță, Revoluția Română avea să ne deschidă și nouă drumul către libertate. România și Germania au parcurs, fiecare în felul său, drumul dificil al transformării după comunism. Ne-a unit însă aceeași aspirație către libertate, către democrație și pace. Pe aceste valori s-a construit, după 1989, relația dintre țările noastre, care a devenit astăzi o prietenie strânsă și un parteneriat solid”, a spus Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat rolul comunității românești din Germania, al minorității germane din România și al germanilor originari din România, despre care a spus că reprezintă „punți vii între societățile noastre”. Germania, principalul partener comercial al României Președintele a amintit și vizita sa la Berlin din iulie 2025 și discuțiile cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. „Germania este azi principalul partener comercial al României, iar cooperarea noastră economică susține locuri de muncă, investiții și inovație”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a vorbit și despre cooperarea dintre România și Germania în plan european și în cadrul NATO „Împărtășim aceeași viziune asupra unei Europe mai sigure, mai competitive și mai unite. Suntem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și în susținerea consolidării securității europene, inclusiv în regiunea Mării Negre. Participarea Germaniei la misiunea NATO de poliție aeriană consolidată în România este un exemplu concret al solidarității și al angajamentului nostru comun. Pentru acest sprijin, doamnă ambasador, vă adresez sincere mulțumiri”, a declarat șeful statului. „România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică, iar astăzi suntem pe deplin hotărâți să o aprofundăm, lucrând împreună pentru o Europa mai sigură, mai prosperă și mai unită. La mulți ani Germaniei, la mulți ani poporului german!”, a încheiat președintele.

General polonez: Rusia nu poate invada NATO, dar escaladează constant prin operațiuni hibride

Rusia nu are în acest moment capacitatea militară de a invada un stat NATO, însă Rusia „escaladează constant” prin operațiuni hibride care vizează țările occidentale, a declarat joi locotenent-generalul polonez Piotr Błazeusz. Tensiunile de pe flancul estic al NATO au crescut din cauza suspiciunilor privind acte de sabotaj și atacuri cibernetice legate de Rusia în mai multe țări europene. Totodată, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone în apropierea granițelor NATO. Aceste incidente au crescut temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde și în statele NATO. Błazeusz, reprezentantul militar al Poloniei în comitetele militare ale NATO și UE, spune că rezistența Ucrainei a slăbit capacitatea Rusiei de a porni un război împotriva unui stat membru al Alianței. „În acest moment, datorită forțelor ucrainene, Rusia nu este capabilă să lanseze o invazie împotriva unei țări NATO. Pur și simplu nu este capabilă să facă acest lucru”, a spus generalul. Rusia a suferit pierderi mari de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, dar a obținut în schimb mai multe câștiguri teritoriale. Kievul estimează că peste 1,5 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. „Asta ar însemna activarea Articolului 5” Declarațiile generalului polonez vin după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că fabricile europene care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare potențiale pentru Rusia”. Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat joi pentru TVP World că un atac rusesc asupra unei astfel de fabrici aflate pe teritoriul NATO ar trebui să ducă la activarea Articolului 5. „Aș spune că, dacă Rusia lovește fabricile noastre de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna activarea Articolului 5”, a afirmat Kubilius. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat NATO este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianței. Acesta avertizează, de asemenea, că Rusia poate continua să provoace statele occidentale fără să ajungă la un război efectiv. „Rusia escaladează constant. Urcă lent pe această scară a escaladării și desfășoară ceea ce eu descriu drept operațiuni hibride”, a spus el. Coridorul Suwałki, un punct sensibil Generalul a făcut declarațiile la Bruxelles, înaintea unei reuniuni cu ușile închise a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, dedicată Coridorului Suwałki. Coridorul are aproximativ 65 de kilometri și face legătura terestră între Polonia și Lituania. Este important pentru legătura dintre statele baltice și restul NATO. Zona este mărginită la vest de exclava rusă Kaliningrad, foarte militarizată, iar la est de Belarus, aliat al Moscovei. Din acest motiv, Coridorul Suwałki este un punct sensibil în cazul unui conflict între Rusia și NATO. El spune că amenințarea la adresa coridorului este „constantă și recunoscută”, dar NATO are planuri de apărare care pot fi adaptate rapid în cazul unei amenințări mai mari.

Plan de urgență pe flancul estic al NATO: Cum ar fi evacuați civilii din țările baltice în cazul unei crize majore

Un rol esențial în acest scenariu îl are coridorul Suwałki, una dintre cele mai sensibile zone de pe flancul estic al NATO, potrivit Euronews. Civili din trei state baltice ar putea fi evacuați prin Polonia Planul aflat în pregătire ar putea fi utilizat, la nevoie, pentru evacuarea unei părți a populației din Lituania, Letonia și Estonia către Polonia, relatează Euronews. Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național de Management al Crizelor din Lituania, a anunțat că specialiști din cele două țări analizează deja procedurile care ar trebui aplicate, logistica necesară și capacitatea infrastructurii. Planul detaliat ar urma să fie elaborat după ce autoritățile poloneze și lituaniene vor ajunge la un acord privind mecanismul comun de intervenție. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute în Lituania pe 25 septembrie și programate să continue până pe 3 octombrie. Mii de oficiali și voluntari participă la exerciții Aproximativ 3.000 de funcționari, membri ai serviciilor de intervenție și reprezentanți ai instituțiilor, administrațiilor locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale participă la exerciții. Lor li se adaugă circa 1.000 de voluntari. În Lituania a ajuns și o delegație de aproximativ 20 de reprezentanți ai unor instituții poloneze. Sunt testate sistemele de avertizare a populației, amenajarea punctelor de adunare și înregistrare, transportul civililor și transferarea evacuaților dintr-o regiune în alta. Autoritățile lituaniene subliniază că exercițiile au caracter preventiv și sunt destinate verificării capacității de reacție în situații de criză, fără să indice existența unei amenințări militare iminente. Coridorul Suwałki, punct strategic pentru NATO O atenție specială este acordată coridorului Suwałki, fâșia de teritoriu de la frontiera dintre Polonia și Lituania care asigură legătura terestră dintre statele baltice și ceilalți membri NATO și UE. Regiunea este deosebit de importantă atât pentru deplasarea forțelor și a echipamentelor militare, cât și pentru transportul civililor în cazul unei situații grave. „Coridorul Suwałki are o importanță uriașă, atât militară, cât și logistică”, a declarat Vitkauskas. Polonia pregătește infrastructura pentru primirea evacuaților Varșovia analizează, la rândul său, modul în care ar putea primi persoane evacuate din statele baltice. Reprezentanți ai Lituaniei și Letoniei au vizitat Polonia în septembrie pentru discuții privind evacuările în masă, protecția civilă și organizarea centrelor de primire și cazare. Lituania dispune deja de un plan național pentru evacuarea populației în eventualitatea unei amenințări militare sau a unei crize majore. Una dintre principalele rute pornește din Vilnius spre frontiera poloneză. Autoritățile din voievodatul polonez Podlaskie se pregătesc astfel pentru posibilitatea ca regiunea să devină un coridor de tranzit pentru civilii evacuați din țările baltice. Pregătirile se înscriu în contextul mai larg al consolidării rezilienței civile pe flancul estic al NATO, din care face parte și țara noastră, pe fondul preocupărilor europene privind capacitatea statelor de a gestiona simultan situații de criză militară și evacuări de amploare.

Polonia a interceptat un avion rusesc de recunoaștere în Marea Baltică. Nu este un incident izolat

Incidentul are loc pe fondul unei serii de activități ale aviației militare ruse în apropierea flancului estic al NATO. „Rusia testează în mod regulat flancul estic al NATO. Astăzi, din nou, deasupra Mării Baltice”, a transmis Kosiniak-Kamysz. Oficialul polonez a precizat că aeronava rusească Il-20 a fost interceptată de avioanele poloneze la aproximativ 40 de kilometri de litoralul țării, scrie TVP World. Polonia interceptează avionul rusesc în Marea Baltică Ministrul polonez al Apărării a descris incidentul drept parte a unui fenomen mai amplu și a susținut că nu este vorba despre un caz izolat. „Acestea nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-un tipar de presiune susținut”, a afirmat Kosiniak-Kamysz, adăugând că spațiul aerian polonez este monitorizat permanent, iar armata țării rămâne în stare de alertă. Incidente similare au avut loc în ultimele luni în zona Mării Baltice. Avioane poloneze și ale aliaților au interceptat în mai multe rânduri aeronave militare rusești care operau în apropierea granițelor NATO. Într-un incident anterior, un avion Il-20 rusesc a fost interceptat în apropierea coastei poloneze, fără ca acesta să intre în spațiul aerian al Poloniei. Polonia și NATO, în alertă după incidentele din Marea Baltică Noua interceptare are loc la scurt timp după ce pe o plajă de pe litoralul polonez al Mării Baltice a fost găsită o dronă de fabricație rusească. Procurorii militari polonezi au anunțat că aparatul avea o încărcătură explozivă și un detonator, care au fost neutralizate de militari. Incidentul cu avionul rusesc are loc și în contextul unor măsuri de securitate sporite adoptate de Polonia în urma activităților militare ruse din regiune. În septembrie, autoritățile poloneze au desfășurat operațiuni de aviație militară preventivă ca reacție la atacurile rusești asupra Ucrainei, menținând în stare de alertă sistemele terestre de apărare aeriană și unitățile de recunoaștere radar. Polonia avertizează asupra presiunii exercitate de Rusia Premierul polonez Donald Tusk a cerut săptămâna trecută creșterea nivelului de alertă în Europa, după ce a declarat că evaluări ale serviciilor de informații indicau posibilitatea unor atacuri hibride cu drone și rachete din partea Rusiei împotriva unor state care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. În același timp, autoritățile poloneze au precizat în cazurile anterioare că interceptarea aeronavelor rusești nu a însemnat automat încălcarea spațiului aerian național. În mai multe situații, avioanele rusești au operat în spațiul aerian internațional, iar aeronavele NATO au fost trimise pentru identificare și monitorizare.

Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO. Răspunsul președintelui

Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt. „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului. „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei” Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate. El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN. „Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare. Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate. În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată. „În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan. Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului. „În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el. Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan. Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO. România, lovită în 2026 de o dronă rusească România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia. „Nu suntem complet pregătiți” Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.

Nicu Ștefănuță avertizează că Flancul Estic este tot mai expus atacurilor: În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum

Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a afirmat, duminică seară, că întregul Flanc Estic este sub atac, iar în această vară situația a fost mai gravă decât oricând. Europarlamentarul a spus că, în România, doar norocul a făcut ca până acum să nu existe victime. „O dronă rusească a lovit azi din plin un tren și un tir la 800 de metri de granița poloneză. Era trenul în care fusese Radek Sikorski, ministrul de externe polonez, cu o zi înainte. Cu câteva minute înainte, trecuseră Boris Johnson, fost prim ministru britanic, Carl Bildt, prim ministru suedez și un consilier al lui Merz, premier german. În Bulgaria, o a doua fabrică de muniție a explodat misterios, probabil ca urmare a unei acțiuni de subminare”, a scris, duminică seară, pe Facebook, Nicu Ștefănuță. Europarlamentarul a avertizat că atacurile afectează întregul Flanc Estic. „Tot Flancul Estic este sub atac, vara aceasta, mai mult decât oricând. În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum”, a transmis Ștefănuță. Cum se pregătesc Finlanda și țările baltice Nicu Ștefănuță a făcut câteva precizări și despre măsurile luate de alte state pentru a face față unor eventuale amenințări. El a dat exemplul Finlandei, care are 55.000 de adăposturi antiaeriene. „În Finlanda, țară cu 55.000 de adăposturi antiaeriene, a avut loc un mare exercițiu de pregătire a populației. O simulare a vieții în adăpost. Finlanda lucrează de ani buni cu conceptul de reziliență a populației. Au 1 milion de rezerviști, toată lumea știe câte ceva despre apărare și protecție și vorbesc deschis despre asta”, a afirmat europarlamentarul. El a făcut referire și la situația celor trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia, despre care spune că se pregătesc de ani de zile pentru un posibil scenariu de ocupație rusească. „Cele 3 țări baltice, Lituania, Letonia, Estonia, sunt pregătite de ani buni unui scenariu de ocupație rusească. Atacuri hibride au săptămânal, de ani buni. Susțin la PE ca tot mai multă tehnologie și grupuri de luptă europene să fie prezente fizic pe frontul de est. Numai un efort comun european și NATO îl va face pe Putin să se gândească de două ori”, a transmis Ștefănuță. Critici pentru reacția din România Europarlamentarul a criticat și reacțiile venite din România referitor la apărarea țării în fața unei eventuale amenințări rusești. El a spus că aceste subiecte sunt atacate de persoane care se autointitulează „patrioți”. „În România, dacă vorbești de apărarea țării în fața Rusiei ești luat la țintă și tot felul de «patrioți» aruncă cu pietre în tine. Lumea o ia razna și noi ne pregătim de … liniște”, a mai transmis Nicu Ștefănuță.

DOCUMENT. Unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA, Heritage Foundation, solicită lui Trump și Congresului ca România să fie în centrul strategiei americane la Marea Neagră

The Heritage Foundation a publicat, pe 8 septembrie 2026, un amplu raport despre relația dintre Statele Unite și România, în care descrie țara noastră drept un „pilon” al NATO la Marea Neagră și propune Congresului și administrației Trump întărirea cooperării în domeniul energiei, securității, investițiilor și combaterii criminalității. Documentul avertizează însă că instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate economică din România pot frâna capitalul american, iar rata de refuz a vizelor rămâne principalul obstacol în calea revenirii României în Visa Waiver Program. Raportul, intitulat U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region, este semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim și apare în seria „Backgrounder” a Margaret Thatcher Center for Freedom. The Heritage Foundation este unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA. Fundația conservatoare americană a fost fondat în 1973 și își definește misiunea prin promovarea unor politici bazate pe piață liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori americane tradiționale și apărare puternică. Influența sa la Washington este documentată de-a lungul mai multor administrații republicane: Brookings arată că, după alegerea lui Ronald Reagan, noul președinte le-a distribuit membrilor Cabinetului lucrarea Heritage Mandate for Leadership, iar aproximativ 60% dintre cele circa 2.000 de recomandări ale acesteia au ajuns să fie puse în practică. În perioada recentă, Heritage a coordonat Project 2025, proiectul de aproximativ 900 de pagini destinat pregătirii unei viitoare administrații conservatoare; Reuters a documentat legăturile mai multor autori și colaboratori ai proiectului cu persoane desemnate ulterior pentru funcții importante în administrația Trump. . Citiți AICI întregul raport: (The Heritage Foundation) „România este un pilon NATO la Marea Neagră” Mesajul central apare chiar pe prima pagină a documentului. „Romania is a NATO anchor on the Black Sea—but military readiness cannot exist in an economic vacuum.” Autorii afirmă că România este un punct de sprijin al NATO la Marea Neagră. Raportul consideră că Washingtonul are interesul de a consolida simultan dimensiunile militară și economică ale parteneriatului cu Bucureștiul. În evaluarea Heritage, România și-a menținut o orientare occidentală constantă și a devenit unul dintre partenerii importanți ai Statelor Unite în regiunea Mării Negre. Autorii invocă inclusiv cooperarea militară, proiectele nucleare americane și măsurile luate de București pentru limitarea furnizorilor considerați cu risc ridicat în infrastructura 5G. Avertisment privind investițiile americane și critici indirecte la adresa Guvernului Bolojan Raportul acordă un spațiu important relației economice dintre cele două țări. Potrivit cifrelor citate de autori, exporturile României către Statele Unite au ajuns la 6,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile americane către România sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari. Documentul mai estimează că stocul investițiilor directe americane în România depășește 9 miliarde de dolari și că aceste investiții susțin peste 120.000 de locuri de muncă. Problema identificată de autorii Heritage este ritmul investițiilor noi. „American greenfield investment has stalled due to Romanian regulatory churn (Investițiile americane de tip greenfield au stagnat din cauza instabilității cadrului de reglementare din România.)” Autorii indică drept factor de descurajare lipsa predictibilității instituționale și menționează modificările rapide ale taxării companiilor, pragurilor pentru microîntreprinderi și contribuțiilor sociale, care au avut loc în perioada guvernului Bolojan. Heritage clasifică, prin propriul său Index of Economic Freedom, economia României drept „moderately free” – „moderat liberă” și indică printre domeniile unde consideră necesare reforme sistemul judiciar, combaterea corupției, piața muncii și sectorul financiar. Energia, una dintre principalele mize: Neptun Deep și reactoarele modulare O parte importantă a raportului este rezervată energiei. Autorii descriu România drept un posibil punct de lansare în Europa pentru tehnologia americană a reactoarelor modulare mici – SMR – prin proiectul de la Doicești, susținut de instituții financiare americane. Documentul acordă, de asemenea, importanță exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep și posibilității ca România să devină exportator regional de energie. În secțiunea de recomandări adresată explicit Congresului și administrației Trump, prima propunere este intitulată „Back Romania’s Emergence as a Regional Energy Provider” – susținerea transformării României într-un furnizor regional de energie. Heritage cere aprofundarea cooperării energetice, integrarea producției românești de gaze în proiectul Coridorului Vertical și finalizarea procesului privind achiziția activelor internaționale ale Lukoil de către Carlyle Group. Heritage cere un rol militar regional mai mare pentru România A doua direcție majoră propusă Washingtonului privește apărarea. Raportul afirmă că România a devenit, după aderarea la NATO în 2004, unul dintre contribuitorii constanți ai Alianței pe flancul sud-estic și la Marea Neagră și indică pentru 2026 cheltuieli pentru apărare de 2,43% din PIB. Sunt evidențiate în special bazele de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu. Despre baza MK, documentul amintește programul românesc de modernizare de 2,5 miliarde de euro și capacitatea planificată de găzduire a 20.000 de militari. Potrivit raportului, după finalizarea extinderii, aceasta ar urma să devină una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO. În cazul Deveselu, autorii subliniază prezența sistemului american Aegis Ashore și rolul acestuia în apărarea antirachetă a NATO. Recomandarea concretă adresată Washingtonului merge însă mai departe: Heritage propune ca Statele Unite să susțină extinderea rolului României ca „security provider” în cadrul NATO și sugerează inclusiv creșterea participării forțelor românești în Polonia, în cadrul prezenței înaintate a Alianței. Visa Waiver: Heritage indică o rată de refuz de 8,41% Raportul tratează separat situația Visa Waiver Program. Autorii reamintesc că România fusese desemnată pentru includerea în program în ianuarie 2025, înainte ca administrația Trump să suspende procesul în martie și să retragă desemnarea în mai 2025. Documentul precizează că unul dintre criteriile pentru această viză este o rată de refuz pentru anumite vize de neimigrant sub 3%. Potrivit cifrelor prezentate în raport, rata de refuz pentru cetățenii români a fost de 8,41% în anul fiscal 2025. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere ar fi scăzut de la 3,75% în anul fiscal 2022 la 1,01% în 2024. Heritage identifică rata de refuz drept principalul obstacol pentru readmiterea României și propune ca Departamentul pentru Securitate Internă și Ambasada SUA să analizeze cauzele respingerilor și să desfășoare o campanie de informare referitoare la condițiile de obținere a vizelor. Cooperare împotriva crimei organizate și traficului de persoane Un alt capitol vizează colaborarea dintre

Nicușor Dan a primit noii ambasadori ai 17 țări. Ce a discutat cu reprezentanții Iranului, Canadei și Danemarcei

Printre diplomații primiți de șeful statului s-au numărat noii ambasadori ai Vietnamului, Arabiei Saudite, Iranului, Coreei de Sud, Serbiei, Algeriei, Danemarcei, Chile, Kazahstanului și Canadei. La Cotroceni și-au mai prezentat scrisorile de acreditare reprezentanții diplomatici ai Thailandei, Côte d’Ivoire, Panama, Cambodgiei, Guatemalei, El Salvadorului și Ghanei. Nicușor Dan le-a urat succes în exercitarea mandatelor și i-a asigurat de sprijinul autorităților române. Mesaj privind Iranul: este nevoie de o soluție diplomatică Una dintre întrevederile cu o miză internațională importantă a fost cea cu noul ambasador al Iranului în România, Seyed Mohsen Emadi. Nicușor Dan a evocat relația tradițională dintre București și Teheran, iar cele două părți au subliniat necesitatea identificării unei soluții diplomatice pentru conflictul din regiune, astfel încât tensiunile să fie reduse și stabilitatea regională consolidată. În discuția cu ambasadorul Arabiei Saudite, Khalid bin Eid Al-Shammari, președintele a evidențiat statutul regatului de partener-cheie al României în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului. Bucureștiul urmărește dezvoltarea cooperării inclusiv în energie, agricultură, securitate alimentară, apărare și afaceri interne. Războiul din Ucraina și securitatea la Marea Neagră Temele de securitate au ocupat un loc important și în întrevederea cu ambasadorul Danemarcei, Stig Paolo Piras. Discuțiile s-au concentrat asupra securității la Marea Neagră și consecințelor războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cele două părți au reconfirmat viziunea comună asupra securității Flancului Estic și asupra amenințărilor la adresa Europei și NATO. Nicușor Dan a reiterat, totodată, importanța pe care România o acordă parcursului european al Republicii Moldova. Sprijinul acordat Ucrainei a apărut și în discuția cu ambasadorul Canadei, Kevin Rex. Pe agendă s-au aflat eficiența NATO, securitatea energetică și cooperarea bilaterală în domeniul securității. A fost menționată inclusiv participarea Canadei la activitățile Grupului operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră. Autostrada Timișoara – Belgrad, discutată cu ambasadorul Serbiei În relația cu Serbia, Nicușor Dan și ambasadorul Dragan Simeunović au abordat două proiecte majore de conectivitate: autostrada Timișoara-Belgrad și gazoductul Arad-Mokrin. Discuțiile au vizat și situația minorității române din Serbia, precum și rolul comunității sârbe din România în apropierea celor două țări. Cu ambasadorul Coreei de Sud, Hur Seung-chul, președintele a discutat despre Parteneriatul Strategic și cooperarea în industria de apărare, energia nucleară civilă și infrastructură. Agenda diplomatică a inclus, de asemenea, dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor cu celelalte state reprezentate, precum și cooperarea în domenii precum energia, agricultura, educația, tehnologia și securitatea cibernetică.