Etichetă: nato

Polonia demarează acțiuni pentru stabilirea unei baze militare permanente a SUA pe teritoriul său

Decizia vine în contextul preocupărilor legate de garanțiile de securitate oferite de Washington și de necesitatea consolidării prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, titrează EFE. În declarațiile făcute înaintea unei ședințe de guvern la Varșovia, Tusk a subliniat că inițiativa vizează crearea cadrului financiar și de infrastructură necesar pentru găzduirea unui contingent militar american permanent. Potrivit acestuia, proiectul este unul strategic și presupune o planificare detaliată pe termen lung. Context strategic și militar În prezent, pe teritoriul Poloniei sunt dislocați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim rotativ. Autoritățile de la Varșovia își doresc însă transformarea acestei prezențe într-una permanentă, considerată mai stabilă din punct de vedere al securității regionale. Inițiativa vine în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari suplimentari în Polonia, ca parte a consolidării relațiilor bilaterale și a angajamentelor de securitate. Totuși, premierul Tusk a avertizat că nu se poate conta exclusiv pe respectarea acestor angajamente fără o infrastructură deja pregătită, motiv pentru care guvernul polonez a decis să acționeze preventiv. Propuneri și negocieri internaționale Ministrul polonez al apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a transmis anterior o propunere oficială către secretarul american al apărării Pete Hegseth, solicitând înființarea unei baze permanente. Polonia s-a declarat dispusă să contribuie financiar semnificativ și să ofere condiții logistice avantajoase pentru găzduirea trupelor americane. În prezent, Polonia contribuie anual cu aproximativ 140 de milioane de euro la menținerea contingentului militar american de pe teritoriul său, ceea ce reflectă importanța strategică acordată parteneriatului cu Statele Unite. Implicații de securitate regională Experții consideră că o bază militară permanentă ar consolida semnificativ flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. Pentru Polonia, acest demers reprezintă atât o garanție de securitate, cât și o consolidare a relației strategice cu Statele Unite. Guvernul polonez susține că proiectul este unul de durată și că pregătirile trebuie începute imediat, pentru a asigura implementarea sa în condiții optime.

Alertă NATO în Europa. Avioane Gripen au interceptat un avion israelian rămas fără contact radio deasupra Ungariei

Incidentul a determinat autoritățile militare să intervină rapid, iar două avioane de luptă JAS-39 Gripen ale Forțelor de Apărare Ungare au fost trimise pentru interceptarea și escortarea aeronavei, scrie TVPWorld. Potrivit informațiilor furnizate de premierul ungar Peter Magyar, aeronava implicată era un Airbus A321 care efectua un zbor regulat pe ruta Tel Aviv – Praga. Misiunea de interceptare a fost lansată la ordinul Centrului de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO, după ce avionul nu a reușit să stabilească legătura radio cu autoritățile de control aerian din Ungaria. Reacția rapidă a aviației militare ungare După decolarea avioanelor Gripen, piloții militari au reușit să stabilească rapid contact vizual cu aeronava israeliană. În scurt timp, comunicațiile radio dintre echipajul Airbusului și controlorii de trafic aerian au fost restabilite. Conform declarațiilor oficiale, nu au existat indicii privind o amenințare la adresa securității zborului sau a spațiului aerian. Cu toate acestea, procedurile NATO impun intervenția imediată în astfel de situații, în special atunci când o aeronavă civilă nu răspunde solicitărilor autorităților de trafic aerian. Avionul israelian a fost escortat de cele două aeronave Gripen până la ieșirea din spațiul aerian ungar, în jurul orei 20:10, după care și-a continuat traseul planificat către Austria și ulterior către destinația finală, Praga. Sistemul de apărare aeriană a funcționat conform procedurilor Premierul Peter Magyar a subliniat că atât serviciul de poliție aeriană al Ungariei, cât și sistemul integrat de apărare aeriană al NATO au reacționat eficient pe întreaga durată a incidentului. „Sistemele de securitate și apărare au funcționat conform procedurilor, iar situația a fost gestionată rapid și profesionist”, a transmis oficialul ungar. Deocamdată, autoritățile nu au oferit explicații privind cauza exactă a întreruperii comunicațiilor dintre avionul israelian și controlorii de trafic aerian. Investigațiile continuă pentru a stabili dacă a fost vorba despre o problemă tehnică, o eroare operațională sau o altă situație care a afectat temporar contactul radio. Incidentul readuce în atenție importanța mecanismelor de apărare aeriană ale NATO și capacitatea acestora de a reacționa rapid în cazul unor situații care pot ridica semne de întrebare privind siguranța spațiului aerian european.

Avertismentul unui general german: Trebuie să fim pregătiți pentru un război cu Rusia în următorii doi-trei ani

Avertismentul a fost lansat de generalul german Christian Freidling. Potrivit Nexta, șeful forțelor terestre ale Germaniei a declarat că NATO ia în considerare un scenariu de conflict cu Rusia. „Trebuie să fim pregătiți”, a comentat generalul german. Conform scenariului un atac al Rusiei asupra NATO ar putea avea loc în 2029. Totuși, generalul a subliniat că Rusia ar putea lua o astfel de decizie și mai devreme, în ciuda faptului că războiul din Ucraina a ajuns în al cincilea an. Totodată, armata rusă a pierdut peste 1,3 milioane de oameni uciși și răniți, conform datelor publicate de autoritățile de la Kiev. Avertisment: Rusia face pregătiri și își extinde bazele militare Imaginile din satelit arată că rușii fac pregătiri militare importante. Rusia construiește noi cazărmi și depozite militare de-a lungul frontierei de vest, inclusiv în apropierea Finlandei și a Norvegiei. În regiunea Murmansk, se construiesc alte obiective militare importante. Practic se construiește din Arctica până la Kaliningrad. Experții estimează că astfel numărul forțelor ruse de la graniță ar putea crește de 4-5 ori.

UPDATE: Nicușor Dan: S-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone

UPDATE: Ambasadorul României la NATO a evidențiat consecințele atacurilor ruse Consiliul Nord-Atlantic, la sediul NATO din Bruxelles, a fost o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România. Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României, arată Ministerul Afacerilor externe (MAE). În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă. România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor. „Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare”, arată MAE. Reuniunea creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic. NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Știre inițială: Reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord a fost dedicată situației de securitate din Marea Neagră, un subiect de mare importanță pentru România și pentru NATO. Aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente cu drone. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră, o regiune de importanță strategică pentru Alianță. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capacitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. România a subliniat din nou necesitatea unor contribuții suplimentare din partea Aliaților și a evidențiat faptul că țara noastră are inițiative, proiecte și achiziții importante în derulare în acest sens. În cadrul discuțiilor, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru Aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara”, a spus Dan, pe X. Potrivit președintelui, securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor strategice energetice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei, iar acest subiect a făcut parte din discuțiile de astăzi. Nicușor Dan a mai spus că România va continua să colaboreze cu Aliații pentru o Mare Neagră mai sigură și un Flanc Est mai bine apărat. I welcome today’s results of the North Atlantic Council meeting at #NATO Headquarters in Brussels, dedicated to the security situation in the Black Sea, a topic of great importance for Romania and for NATO. Allies firmly expressed their solidarity with Romania following recent… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 10, 2026

Exerciții NATO: Franța testează tehnologia de luptă bazată pe AI, ca alternativă la sistemul dezvoltat în SUA

Potrivit declarațiilor date de generalul Patrick Justel, șeful adjunct al Statului Major General al Armatei Franceze, noul sistem „Arcadia”, bazat pe AI, este o alternativă a sistemului american „Maven Smart”, dezvoltat de SUA. „Arcadia este răspunsul nostru la Maven”, a declarat Justel, citat de Defence News.  Potrivit oficialului militar francez, utilizarea sistemului Maven de către NATO ridică probleme legate de suveranitatea digitală, „așa că se pune întrebarea dacă ar trebui să adoptăm Maven fără rezerve sau dacă ar trebui să căutăm alte soluții”. Armata franceză a testat deja sistemul „Arcadia”, în România, în cadrul exercițiului militar „Dacian Fall”, dar și „Orion 26” în Franța. Bazat pe lucrări în cadrul proiectului Artemis.IA Arcadia se bazează pe lucrările anterioare ale Ministerului Forțelor Armate, realizate în cadrul proiectului Artemis demarat în 2022, care utilizează inteligența artificială pentru a procesa volume uriașe de date din domeniul apărării. Oficialul militar a precizat că Armata Franceză a dezvoltat scenarii de utilizare pentru Arcadia atât la nivel intern, cât și în colaborare cu partenerii din industrie. Sistemul francez este conceput ca o alternativă mai rezilientă decât varianta americană, pentru că va fi „extrem de descentralizat”, spre deosebire de un sistem centralizat. Toate posturile de comandă fiind conectate la servere amplasate pe teren într-o arhitectură de rețea de tip mesh, și nu la un cloud centralizat la distanță. „În primul rând, distribuie datele și, în cazul distrugerii sau al pierderii conexiunii, ne permite să menținem autonomia părții rămase, iar în al doilea rând, este mai ușor de implementat”, a declarat Justel. Franța va desfășura sistemul Arcadia în cadrul exercițiului de interoperabilitate al NATO „Coalition Warrior” (CWIX), un exercițiu pe teren care va avea loc în Polonia în perioada 8-26 iunie. Nu este singurul program AI dezvoltat de francezi În cadrul activităților sale în domeniul inteligenței artificiale aplicate în domeniul comenzii și controlului, Armata Franceză a dezvoltat propriul model lingvistic de mari dimensiuni destinat ofițerilor de stat major. Programul se numește „Berthier” și are nume inspirat de șeful de stat major al lui Napoleon. Potrivit oficialului militar, sistemul AI este utilizat pentru sintetizarea informațiilor, extragerea datelor operaționale. Scopul său este sprijinirea elaborărilor de planuri de acțiune, însă deciziile finale sunt luate tot de comandanți.

A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România

Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.

Donald Trump ajunge la o oră distanță de România. Ce se întâmplă peste 1 lună

Turcia se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump, să participe la summitul NATO de luna viitoare de la Ankara, unde membrii alianței se vor confrunta cu presiuni pentru a demonstra progrese în ceea ce privește o cerere de lungă durată a SUA de a crește cheltuielile pentru apărare. „Din câte știm, da, intenționează să participe”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, într-un interviu acordat marți pentru Bloomberg TV. Trump și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, au vorbit la telefon „de mai multe ori în ultima lună și, de fiecare dată, el a indicat că va participa”, a spus Fidan. Prezența lui Trump, confirmată în urma discuțiilor telefonice cu Recep Tayyip Erdogan, va pune presiune pe membrii alianței privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summit NATO va avea loc în perioada 7-8 iulie 2026 în Ankara, Turcia, la o oră și jumătate distanță de România. Reuniunea oficială se va desfășura la Complexul Prezidențial Beștepe, (Külliye) din capitala Turciei. Evenimentul de nivel înalt va fi prezidat de noul Secretar General al NATO, Mark Rutte. Este cel de-al 36-lea summit oficial al Alianței și a doua oară când Turcia găzduiește un astfel de eveniment, după cel de la Istanbul din anul 2004. Liderii celor 32 de state membre vor discuta adaptarea apărării colective și securitatea transatlantică. Președintele României, Nicușor Dan, va reprezenta și el România, ca stat NATO, la eveniment, prezentând inclusiv poziția statelor membre ale B9 în cadrul Summitului Alianței Nord Altantice.

Mihai Fifor cere activarea Articolului 4 al NATO după incidentul de la Galați: Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o

Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Apărării a amintit că state precum Polonia și Estonia au recurs la acest mecanism în situații similare și a ridicat semne de întrebare cu privire la reținerea autorităților române de a solicita consultări urgente în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Fifor a făcut referire și la declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului dar și al Apărării, Radu Miruță, care a afirmat că România este în urmă în ceea ce privește capabilitățile anti-dronă și că au fost solicitate măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?”, a transmis liderul social-democrat. Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu presupune o escaladare militară și nici activarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5, ci reprezintă un instrument politic și strategic prin care un stat aliat poate solicita consultări atunci când consideră că securitatea sa este amenințată. Social-democratul a amintit că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și a susținut că actualul context de securitate justifică o nouă solicitare către Alianță. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o”, a afirmat Mihai Fifor. În final, acesta a solicitat autorităților să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să utilizeze toate instrumentele pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale.

Miruță a mai găsit un vinovat pentru drona căzută la Galați: NATO

Ministrul Apărării Radu Miruţă a găsit un alt vinovat pentru incidentul cu drona căzută pe un bloc din Galați. Este vorba despre NATO, reiese din postarea recentă de pe o rețea de socializare. Din declarațiile de pe Facebook ale ministrului reiese că şi NATO ar avea o parte din vină pentru că România n-a doborât drona căzută în Galaţi. Practic, ce spune ministrul este că România nu are capabilități să doboare dronele, așa că a pornit achizițiile. Între timp, susține ministrul, a solicitat sprijin NATO, până ajunge în țară tehnica pentru lupta anti-dronă. Sprijinul nu a venit, pentru că Miruță ar fi revenit în aprilie cu solicitarea către NATO, dar, între timp, o dronă care venea din Ucraina a lovit un bloc din Galați și două persoane au fost rănite. „Nu doar faptul că drona a stat prea puțin în spațiul aerian românesc a împiedicat Armata să o doboare. Problema este că nu avem încă suficiente capabilități de luptă anti-dronă. Când am constatat acest deficit, am pornit procedurile de achiziție a ceea ce este nevoie. Când am văzut că livrările necesită timp, am solicitat sprijin aliat încă din februarie 2026”, scrie Miruță pe Facebook. Miruță ar fi fost nevoit să revină la SACEUR pentru a solicita, din nou, sprijin pentru a doborî dronele: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR, a aprobat la nivel tehnic solicitarea pe care am trimis-o din partea Armatei României. În astfel de situații, următorul pas este ca statele membre să contribuie cu capabilitățile din lista justificată de noi și aprobată de SACEUR. În aprilie 2026, am revenit la nivel NATO cu solicitarea sprijinului aliat temporar, până la livrarea programelor de înzestrare anti-dronă pe care le-am lansat în cadrul MApN. Miruţă a explicat, într-o conferință de presă, că „aşa funcţionează NATO” şi mai rămâne doar ca „ţările să-şi ofere sprijinul aliat”. Cine este SACEUR, șeful militar al NATO Comandantul Suprem Aliat Europa (SACEUR) este comandantul Operațiunilor Comandamentului Aliat (ACO) al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și șeful cartierului general al ACO, Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE). Comandantul are sediul la SHAPE din Casteau, Belgia. Funcţia este deţinută, din 4 iulie 2025, de generalul Alexus G. Grynkewich, United States Air Force. Printre responsabilităţile deţinute de SACEUR se numără următoarele: SACEUR este responsabil pentru comanda generală a operațiunilor militare NATO. El efectuează planificarea militară necesară pentru operațiuni, inclusiv identificarea forțelor necesare pentru misiune și solicită aceste forțe de la țările NATO, așa cum este autorizat de Consiliul Nord-Atlantic și conform instrucțiunilor CM. SACEUR analizează aceste nevoi operaționale în cooperare cu Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT). Comandantul Suprem face recomandări autorităților politice și militare ale NATO cu privire la orice chestiune militară care i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini responsabilitățile. Pentru activitățile zilnice, el raportează CM, compus din Reprezentanții Militari ai Șefilor Forțelor Apărării din țările membre NATO. De asemenea, are acces direct la Șefii Forțelor Apărării și poate comunica cu autoritățile naționale competente, după cum este necesar, pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor sale. În cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru NATO, SACEUR, în calitate de Comandant Suprem, este responsabil pentru executarea tuturor măsurilor militare aflate în limitele capacității și autorității sale pentru a păstra sau restabili securitatea teritoriului Alianței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul interimar Radu Miruță, la MApN: „În CSAT s-a luat decizia ca la nivelul NATO, România să ceară capacități militare” Momentul în care drona rusească se prăbușește și explodează pe blocul de locuințe din Galați, surprins dintr-o curte alăturată

Șeful Pentagonului lovește dur în Europa: Ați ignorat prea mult timp apărarea

Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în cadrul conferinței internaționale de securitate Dialogul de la Shangri-La, organizată anual la Singapore. Oficialul american a susținut că numeroase țări europene au promovat ani la rând discursuri despre ordinea internațională bazată pe reguli, în timp ce și-au redus capacitățile militare și au neglijat consolidarea securității naționale. Pete Hegseth critică aliații europeni pentru cheltuielile de apărare și compară Europa cu Asia În discursul său, șeful Pentagonului a elogiat statele asiatice pentru abordarea pragmatică a relațiilor internaționale și a cooperării în domeniul securității. Potrivit lui Hegseth, țările din Asia au înțeles că parteneriatele solide sunt construite pe interese comune și nu exclusiv pe valori idealiste. „Când interesele noastre converg, acționăm împreună cu determinare. Când interesele noastre diverg, ne adaptăm cu pragmatism”, a declarat oficialul american, sugerând că Europa de Vest ar putea adopta o abordare similară. Hegseth anunță decizii importante pentru NATO Hegseth a avertizat că NATO și statele europene se află în fața unor decizii majore privind securitatea continentului. El a indicat că administrația americană va anunța în perioada următoare modificări legate de prezența militară a SUA în Europa și de structura forțelor care pot fi mobilizate rapid în cazul unei crize. Mesajul vine în contextul în care președintele Donald Trump solicită de mai mult timp ca aliații europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitățile privind propria apărare. Washingtonul consideră că statele europene trebuie să accelereze investițiile militare și să reducă dependența de sprijinul american. Obiectivul NATO de 5% din PIB Presiunea exercitată de administrația Trump a contribuit la stabilirea unui nou obiectiv în cadrul NATO, care prevede investiții de până la 5% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre sunt încă departe de atingerea acestui prag. Recent, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj similar aliaților europeni, afirmând că aceștia trebuie să se pregătească pentru o prezență militară americană mai redusă pe continent.