Analist politic: România devine indispensabilă pentru NATO
Noul centru, care este operațional din ianuarie, va funcționa alături de o instalație similară din Rzeszów, Polonia, pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările din jurul Ucrainei continuă să se dezvolte, scrie Cepa.org. În același timp, o bază militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va spori prezența alianței în Marea Neagră, zonă dominată în mod tradițional de Rusia. Aceasta va putea găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând orientarea strategică a Bucureștiului ca membru angajat al NATO. Extinderea capacităților de apărare ale României vine în urma noii abordări a Washingtonului privind securitatea europeană, care include cerințe ca națiunile europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, atât financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA a declarat că va retrage aproximativ 700 de militari din România, dar alți 1.000 au mai rămas. Strategia militară ambițioasă a României nu este comparabilă ca amploare cu programul de înarmare al Poloniei, dar este semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu, de exemplu, va fi cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa . Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o creștere a bugetului ministerului său în 2026, pentru a reflecta înrăutățirea situației de securitate din regiune (țara a suferit în mod regulat incursiuni ale rachetelor și dronelor rusești ). El dorește 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Cu toate acestea, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, așa că orice creștere va trebui să facă parte dintr-un act atent de echilibrare fiscală. Coridorul Dunării, „gura de oxigen a Kievului” Rolul României ca centru logistic vital al NATO a integrat-o în infrastructura strategică mai amplă și în lanțurile de aprovizionare ale alianței, în special în dezvoltarea Coridorului Dunării, care utilizează porturi de ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Aceasta a devenit o arteră esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene. De la invazia completă a Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Amploarea subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea ca și canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia. Pe fondul războiului hibrid al Moscovei, care vizează slăbirea alianței atlantice și a incursiunilor în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a stârnit nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului. Însă Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Mișcările sunt în concordanță cu faptul că SUA fac un pas înapoi și le spune NATO-ului european să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Înființarea noii facilități va consolida capacitatea NATO, permițându-i să intensifice asistența militară acordată Ucrainei și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta conferă României un rol central în viitorul NATO. Fuad Shahbazov este un analist politic care se ocupă de problemele de securitate regională din regiunea eurasiatică.
Miruță: România nu are nevoie de armă nucleară. Suntem protejați de NATO
Radu Miruță a precizat că România beneficiază deja de umbrela de securitate oferită de state membre NATO care dețin armament nuclear, precum Franța și Marea Britanie, și că relațiile cu acestea nu sunt unele tensionate. „România nu este într-o logică în care analizează dacă cei cu care a interacționat până acum devin dușmani. Dacă am ajunge acolo, situația s-ar schimba complet”, a explicat ministrul, marți, la B1 TV. Miruță: Toate sistemele Patriot sunt operaționale Întrebat câte sisteme Patriot sunt funcționale în prezent în România, Miruță a afirmat că toate sistemele achiziționate sunt operaționale, precizând că donația cunoscută către Ucraina a fost făcută cu aprobarea Parlamentului. Potrivit acestuia, România urmează să primească în schimb echivalentul în armament, nu în bani. „Am donat produs și primim înapoi produs. Nu te aperi cu portofelul, ci cu capabilități militare”, a declarat Miruță. Miruță: Alianțele mențin stabilitatea Ministrul USR susține că, atât la nivel european, cât și în cadrul NATO, toate discuțiile se poartă exclusiv în logica apărării comune, fără intenții de fragmentare sau de dezvoltare a unor strategii militare individuale. În opinia sa, o astfel de schimbare ar reprezenta o modificare radicală a ordinii de securitate globale. „Nu este în interesul nimănui din tabăra occidentală ca alianțele să se destrame. Ar profita doar adversarii. Este principiul clasic divide et impera”, a afirmat Miruță. „Țările au înțeles asta și uite că e pace pe continentul european de la al doilea război mondial”, a adăugat ministrul.
Cum ar răspunde România dacă SUA ar detașa trupe în Groenlanda? Răspunsul lui Miruță
Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”. „Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN. Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene. „Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.
Ion Cristoiu: Nu va mai rămâne nimic din NATO. Trebuia să se întâmple asta din 1990
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre motivul pentru care NATO a fost creată și de ce el consideră inutilă alianța în acest moment al istoriei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că, din perspectiva sa, Alianța Nord-Atlantică ar fi trebuit desființată încă din 1990. Acesta creează un context istoric pentru a explica cum această alianță a fost creată pentru ca țările occidentale să se ferească de pericolul pe care îl reprezenta Uniunea Sovietică la acel moment. „Nimic, ceea ce trebuia din ’90. Omul simplu are o mare problemă, că întotdeauna nu-și imaginează că ar putea fi altceva. Și ne uităm, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia încasase două bombe nucleare. Și, cu toate acestea, în timpul ăsta, în timpul războiului, americanii au fost aliați cu rușii. În 1947 erau prieteni cu Japonia, și dușmani cu ăștia.” Ion Cristoiu: „Când s-a prăbușit Uniunea Sovietică, normal era să se desființeze și NATO, este o relicvă” Odată cu desființarea Uniunii Sovietice, și NATO ar fi trebuit desființată, susține Cristoiu, dat fiind faptul că, spune el, nu reprezintă altceva decât o povară economică la momentul actual. „În perioada postbelică s-a întâmplat un lucru, Occidentul, adică America și Europa de Vest, s-au confruntat cu un pericol nu rusesc, ci sovietic, comunist. În 1945, când au venit, n-au venit trupe rusești, adică cum sunt acum oamenii. Nu, ci trupe sovietice. Trupe comuniste. Și atunci a apărut pericolul comunist, întruchipat de Uniunea Sovietică. Deci, ei nu se temeau de Stalin, că vin rușii, ci se temeau că vine comunismul și le mănâncă tot. Și atunci s-a făcut o alianță între Statele Unite ale Americii și Occident. Împotriva lor, la rândul ei, Uniunea Sovietică a făcut o alianță și lumea era împărțită în două. În cadrul acestui Război Rece s-au creat NATO și Tratatul de la Varșovia. În 1990, când s-a prăbușit Uniunea Sovietică și tot lagărul din Est, s-a desființat Tratatul. Normal era să desființeze și NATO. Este încă de pe atunci o relicvă. N-are nicio treabă. Și atunci au început să inventeze pentru NATO tot felul de pericole. La ora actuală, pentru Occident, pentru America, NATO este o povară economică.”
POLITICO. Cum încearcă Europa să blocheze planurile lui Trump pentru Groenlanda / Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump”
Până de curând, multe guverne europene au tratat cu indiferență ideea ca președintele american Donald Trump să vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situația ca pe un risc real. Intenția președintelui american a devenit mai serioasă. În tot acest context, capitalele europene caută soluții rapide pentru a preveni o criză majoră. „Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Trump. El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți.”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuțiile în curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că va discuta săptămâna viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA să cumpere Groenlanda. Casa Albă susține, de altfel, că Donald Trump ar prefera o soluție negociată, dar nu exclude nici varianta unei intervenții militare. În Europa, reacțiile nu au întârziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat discuții cu omologii săi din Germania și Polonia pentru un răspuns comun al Uniunii Europene. „Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările, atacurile la adresa securității și intereselor sale. Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată… așa că amenințările trebuie să înceteze.”, a declarat Jean-Noë Barrot. Jurnaliștii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomați, experți și reprezentanți NATO pentru a înțelege ce instrumente are Europa la dispoziție. A reieșit o analiză bazată pe opinii privind această temă actuală. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. „Toată lumea este foarte uimită și nu știe ce avem de fapt la dispoziție. Nimeni nu știe cu adevărat ce să facă, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de răspunsuri la aceste întrebări imediat. Nu putem aștepta trei, cinci sau șapte ani.”, a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat și analizat și opțiunile lui Donald Trump pentru a obține Groenlanda, în patru pași simpli. Opțiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump susține că Groenlanda are o importanță majoră pentru securitatea SUA. El acuză Danemarca că nu oferă suficientă protecție în fața activităților Rusiei și Chinei în zona arctică. O soluție negociată ar putea reprezenta cea mai rapidă ieșire din impas. În acest scenariu, Donald Trump ar obține un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca și Groenlanda și-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang înalt din NATO a sugerat că alianța ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat în trecut între Turcia și Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat că administrația Trump consideră Groenlanda insuficient protejată. „Pe măsură ce gheața se topește și rutele din Arctica și din nordul îndepărtat se deschid… Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.”, a declarat acesta. Unii aliați NATO discută propuneri noi care ar întări securitatea insulei, chiar dacă mulți experți consideră exagerat pericolul unei amenințări directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se află creșterea cheltuielilor militare în Arctica, organizarea mai multor exerciții și trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, dacă situația o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit „Arctic Sentry”, similar inițiativelor Eastern Sentry și Baltic Sentry. „Tot ce se poate face” pentru a întări prezența NATO în apropierea Groenlandei și pentru a răspunde cerințelor lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO. Președintele Donald Trump invocă și bogățiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul și gazele. Totuși, exploatarea lor rămâne extrem de costisitoare din cauza condițiilor dure, ceea ce face resursele mai puțin atractive față de alternativele din alte regiuni. Diplomații danezi spun că au cerut ani la rând investiții pentru Groenlanda, dar fără succes. Un oficial al Uniunii spune însă că poziția unor state europene începe să se schimbe. Opțiunea 2: O ofertă financiară masivă Administrația Trump susține mișcarea pentru independența Groenlandei. Ideea este că, după desprinderea de Danemarca și semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Deși nu a exclus folosirea forței militare, Donald Trump afirmă că preferă o decizie luată de bunăvoie. În acest context, Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să le arate groenlandezilor că pot primi condiții mai bune din partea Europei. Comisia Europeană plănuiește dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat în septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru șapte ani. La aceste sume se adaugă sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. În plus, Groenlanda ar putea solicita încă 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor îndepărtate. În prezent, sprijinul european și danez vizează domenii precum sănătatea, educația, protecția socială și tranziția verde. Noile planuri includ și dezvoltarea capacității locale pentru exploatarea resurselor minerale. „Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat și susținător al independenței Groenlandei. O ofertă solidă din partea Danemarcei și a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane și ar menține Groenlanda aproape de Europa. Opțiunea 3: Presiune economică dură După primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au încercat să construiască soluții de securitate care să nu depindă total de Statele Unite, mai ales în nordul Europei și în zona arctică. „S-au depus multe eforturi pentru a găsi soluții care să asigure securitatea europeană, nordică și arctică, fără implicarea activă a SUA”, a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare, instituție care pregătește forțele armate daneze. Totuși, o confruntare directă cu Statele Unite ale Americii ridică probleme serioase. „Este dificil, dar este posibil. Nu știu însă dacă cineva s-a gândit serios să asigure securitatea europeană împotriva Americii. Este o idee nebunească”, a spus Crosbie. Uniunea Europeană deține totuși un instrument care joacă un rol esențial. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept „bazooka comercială”, creat
Adrian Severin: NATO va rămâne în continuare așa cum este și acum, o cochilie vidă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum NATO va rămâne și după episodul Groenlanda, ca o cochilie vidă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „NATO presupune că fiecare membru se angajează să îl apere pe celălalt, pe oricare dintre ei, care este atacat de un stat terț. Dar niciun membru nu se angajează să-l apere împotriva sieși, împotriva lui însuși. America, sigur, îi apără pe membrii NATO dacă sunt atacați de Columbia. Dar dacă America atacă membri NATO e ok” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum NATO va rămâne și după episodul Groenlanda, ca o cochilie vidă. Acesta a început prin a spune că s-a tot invocat NATO în situația Groenlandei. NATO, susține politicianul, se referă la apărarea reciprocă în cazul atacului unui stat terț. Ironic, acesta susține că nimeni nu intervine în NATO dacă SUA, un stat NATO, atacă un alt stat din Tratat. „S-a invocat acuma NATO, că dacă Statele Unite, dacă Trump intră în Groenlanda, practic e un atac asupra unui stat NATO. Mai mult sau puțin râzând, totuși, NATO presupune sau ideea NATO este aceea că fiecare membru se angajează să îl apere pe celălalt, pe oricare dintre ei care este atacat de un stat terț. Dar niciun membru nu se angajează să-l apere împotriva sieși, împotriva lui însuși. America, sigur, îi apără pe membrii NATO dacă sunt atacați de Columbia. Dar dacă America atacă membri NATO, e ok, pentru că nu a dat, nu le-a oferit garanții împotriva sieși, împotriva Americii. NATO înseamnă America, sigur că da. Bun, deci, eu cred, ca să ducem prognoza mai departe, că și dacă s-ar ajunge la o soluție militară pentru rezolvarea problemei Groenlandei, NATO va rămâne în continuare, așa cum este și acum, o cochilie vidă.”, a explicat politicianul.
WSJ: Agresivitatea lui Trump cu privire la Groenlanda e menită să aducă Danemarca la masa negocierilor
Briefingul, la care au participat și secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a fost convocat în principal pentru a explica liderilor politici operațiunea militară americană din Venezuela în urma căreia președintele Nicolás Maduro a fost capturat și adus în SUA. Potrivit relatărilor, Rubio a avut cea mai amplă intervenție în fața congresmenilor. Potrivit WSJ, discuția despre Groenlanda a apărut după ce liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a întrebat dacă administrația intenționează să folosească forța militară și în alte locuri, inclusiv în Mexic și Groenlanda. Rubio ar fi minimalizat scenariul unei cuceriri prin forță, insistând pe varianta unei tranzacții. Rubio ar fi precizat că poziția dură a SUA ar avea ca scop aducerea Danemarcei a masa de negociere. Totuși, mesajele publice ale Casei Albe au rămas ambigue. O declarație atribuită administrației a arătat că „utilizarea armatei este întotdeauna o opțiune” pentru atingerea obiectivului de „dobândire” a Groenlandei, pe fondul argumentului că teritoriul este vital pentru securitatea națională a SUA în Arctica. Reuters notează că, dincolo de varianta cumpărării, administrația ar lua în calcul și un Compact of Free Association (COFA) un tip de acord folosit de SUA cu unele state insulare din Pacific care ar oferi Washingtonului influență strategică fără integrarea formală a teritoriului ca stat american. În Europa, escaladarea declarațiilor a stârnit reacții puternice. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a spus că Trump ar trebui „luat în serios” când vorbește despre preluarea Groenlandei, iar lideri europeni s-au aliniat public în sprijinul suveranității Danemarcei și a groenlandezilor. Un element care amplifică tensiunea este faptul că Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și parte a spațiului NATO, nu pare dispusă să accepte o astfel de schimbare: un sondaj realizat în 2025 indica faptul că 85% dintre groenlandezi se opun ideii de a deveni parte a Statelor Unite.
Un atac al SUA asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez
Potrivit The Guardian, duminică, președintele Trump a declarat că SUA au „mare nevoie” de Groenlanda, reînnoind temerile privind o invazie americană a insulei autonome, parte a regatului danez. Mette Frederiksen, prim-ministrul danez, a avertizat luni că orice atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul „tuturor lucrurilor”. „Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri – inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea postbelică”, a declarat Frederiksen pentru postul de televiziune danez TV2. Susținere din partea UE Comentariile sale au venit după ce prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile sale despre anexare” și a acuzat SUA de retorică „complet și absolut inacceptabilă”. Nielsen și Frederiksen au fost susținuți de UE, care luni a declarat că nu va înceta să apere principiul integrității teritoriale, în special când este vorba de un membru al blocului format din 27 de state. „UE va continua să susțină principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat reporterilor Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt principal al UE pentru politica externă. Aaja Chemnitz, membru groenlandez al parlamentului danez, a declarat că, deși nu crede că o invazie este iminentă, groenlandezii ar trebui să se „pregătească pentru ce este mai rău”: „Ar trebui să sperăm la ce e mai bun și să ne pregătim pentru ce e mai rău. Așa văd eu lucrurile în acest moment. Ne aflăm într-o situație îngrijorătoare”. Trump: Avem nevoie de Groenlanda Vorbind la bordul Air Force One, Trump a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la intenția sa de a lua măsuri în Groenlanda, spunând că va reveni asupra subiectului „în 20 de zile”. „În acest moment, Groenlanda este plină de nave chinezești și rusești peste tot. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Danemarca nu va fi în măsură să facă față acestei sarcini”, a declarat Trump. Jurnaliștii britanici notează că această situație a apărut pe fondul tensiunilor crescânde din Arctica, pe măsură ce trei superputeri globale – SUA, China și Rusia – se luptă pentru dominarea mineralelor și a altor active geopolitice din regiune, pe măsură ce gheața se topește.
Poliția finlandeză a confiscat o navă cargo suspectată că ar fi deteriorat un cablu din Marea Baltică
Autoritățile finlandeze suspectează că nava ar fi provocat avarii la un cablu de telecomunicații care leagă Helsinki de Tallinn, capitala Estoniei, potrivit Sky News. „Autoritățile finlandeze au preluat controlul navei în cadrul unei operațiuni comune”, potrivit poliției. Potrivit datelor oferite de un purtător de cuvânt al poliției, nava Fitburg naviga sub pavilionul Saint Vincent și Grenadine. Nava a ridicat ancora din mare, fiind dirijată apoi către apele teritoriale finlandeze, potrivit autorităților finlandeze. Cablul afectat aparține grupului finlandez de telecomunicații Elisa. „În acest stadiu, poliția investighează incidentul ca fiind o infracțiune de distrugere agravată, tentativă de distrugere agravată și interferență agravată cu telecomunicațiile”, au declarat reprezentanții poliției finlandeze. Incidentul nu este unul singular Opt state membre ale NATO au deschidere la Marea Baltică, care se învecinează cu Rusia. Este vorba despre Danemarca, Germania, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finalnda și Suedia. Încă de la începutul războiului din Ucraina, aceste state se află în alertă, în urma unei serii de întreruperi ale cablurilor electrice, legăturilor de telecomunicații și conductelor de gaz care traversează fundul mării, de o adâncime ceva mai scăzută.
Premierul Olandei e în vizită în România și vizitează baza militară de la Câmpia Turzii împreună cu Ilie Bolojan
Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, se află marți în România pentru a vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele românești și olandeze aflate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, potrivit unui comunicat al Guvernului României. Vizita celor doi premieri începe la 11.30, relatează sursa citată. Pe agenda discuțiilor se află o întrevedere și discuții pe tema stadiului cooperării bilaterale în domeniul Apărării și în cel economic, precum și situația securității regionale. Trupele NATO olandeze în România Din delegația României mai fac parte Radu Miruță, viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, Luminița Odobescu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenentul Dragoș-Dumitru Iacob. Trupele NATO olandeze sunt implicate în misiuni de supraveghere și descurajare pe flancul estic și operează drone de cercetare performante, utilizate în special pentru monitorizare aeriană și colectare de date. Cooperarea militară România – Olanda România și Olanda au o cooperare militară importantă în ultimii ani. Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei relații îl reprezintă transferul celor 18 avioane F-16, care îi ajută pe pilotții de la Centrul F-16 Fetești să obțină performanțe în acest domeniu. Avioanele sunt folosite, de asemenea, pentru consolidarea capacităților militare ale Forțelor Armate Române. Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România, potrivit defenseromania.ro.