Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Atac cibernetic asupra serviciului de informații militare belgian. Site-urile SGRS vizate de grupul NoName057
Incidentul a fost confirmat vineri de Ministerul Apărării, care a precizat că impactul asupra infrastructurii digitale a fost „extrem de limitat”. Potrivit publicației 7sur7.be, atacul s-a produs joi, în jurul orei 13:18, când hackerii au anunțat pe canalul lor de Telegram că au lansat un atac de tip DDoS asupra mai multor site-uri ale SGRS. Gruparea a invocat ca motiv declarațiile recente ale ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, care afirmase într-un interviu pentru revista Humo că NATO „ar distruge Moscova” dacă Rusia ar ataca Bruxellesul. „Îi recomandăm ministrului belgian să nu mai facă astfel de declarații”, au scris hackerii în mesajul lor. În timpul atacului cibernetic asupra serviciului de informații militare belgian, site-ul principal al SGRS a devenit temporar inaccesibil, confirmând efectele unui atac DDoS – un tip de agresiune informatică ce presupune supraîncărcarea serverelor cu un volum mare de cereri, fără a permite însă furtul de date. Ministerul Apărării a precizat că nu există dovezi privind o intruziune în sistem sau scurgeri de informații sensibile. „Site-ul a fost inaccesibil doar pentru o scurtă perioadă, dar este din nou complet funcțional”, a declarat un purtător de cuvânt al instituției. Nu este prima dată când Belgia este vizată de atacuri cibernetice asupra serviciului de informații militare și a altor instituții. La sfârșitul anului trecut, mai multe site-uri guvernamentale și mass-media au fost atacate de același colectiv. În ultimele zile, NoName057 a reluat campania de destabilizare digitală, vizând miercuri site-urile operatorilor de comunicații Proximus și Scarlet. Specialiștii avertizează că Belgia ar putea fi ținta altor atacuri cibernetice similare în perioada următoare, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice europene.
Războiul din Ucraina – ziua 1.353. Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabil / Rutte la București: NATO a depășit Rusia în producția de muniție
Atac cu drone asupra unor depozite de petrol, trenuri și facilități logistice din Crimeea Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat, vineri, că dronele sale cu rază lungă de acțiune au lovit un depozit de petrol și facilități logistice în peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Depozitul de petrol din apropierea satului Hvardiiske, la doar 20 de kilometri nord de Simferopol, a fost lovit, iar un rezervor RVS-400 plin – destinat depozitării petrolului, produselor petroliere și altor lichide – a fost distrus, au afirmat Forțele de Operațiuni Speciale, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina obține 300 de milioane de metri cubi de gaz american, pe fondul atacurilor rusești Naftogaz, gigantul petrolier și gazier de stat din Ucraina, a obținut 300 de milioane de metri cubi de gaz american prin intermediul companiei poloneze de energie Orlen, în contextul în care țara se străduiește să prevină o criză a gazelor în această iarnă. Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent. „Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz. Kremlinul neagă că Lavrov ar fi pierdut sprijinul lui Putin după anularea summitului cu Trump Speculațiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin nu sunt adevărate, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”. Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia încearcă să recruteze civili internaționali. Îndemnul său pentru guverne Potrivit anunțului dat de ministrul Externelor din Ucraina, Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări pentru Războiul din Ucraina. Andrii Sybiha a precizat că peste 1.400 de cetățeni din țări africane luptă de partea soldaților ruși. Oficialul face apel la guverne să-i avertizeze pe cetățeni cu privire la riscurile la care se supun. Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei. Atac cu drone asupra unei fabrici petrochimice din Rusia Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a anunțat, vineri, că dronele sale au lovit o uzină petrochimică importantă din Republica Bașkortostan din Rusia, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița Ucrainei. Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare. HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent. Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite. În cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie POLITICO. Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă. În timpul Războiului Rece, în perioada 1947-1991, Uniunea Sovietică și Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa și un potențial război nuclear. În actualul context geopolitic, înalți oficiali europeni și ai NATO susțin că Rusia reia politica de uzură, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul și a semăna diviziune. Sancțiunile occidentale nu sunt eficiente Hodorkovski, care în prezent locuiește în Londra, a minimizat eficiența sancțiunilor occidentale în influențarea Rusiei, afirmând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”. „Chiar și cea mai puternică dronă, chiar și o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski pentru sursa citată. În plus, potrivit acestuia, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi realist zdruncinată a fost în primii doi ani după debutul războiului, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina. Totuși, această fereastră, spune Hodorkovski, s-a închis acum. Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție” NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României. El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței. Linii de producție noi se deschid în permanență „În cadrul Alianței, deschidem acum zeci de linii de producție noi și le extindem pe cele existente. Producem mai mult decât am făcut în decenii”, a spus el, îndemnând industriile de Apărare
Rutte, mesaj de la București despre retragerea militarilor americani: NATO este determinată să apere ţările alianţei
Secretarul general a spus că „România este un aliat valoros” care contribuie la securitatea colectivă. „Este clar ca România investeşte în NATO şi vreau să fiu clar şi NATO Investeşte în România”, a spus Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan. Rutte s-a referit la programul Santinela Estică dedicat apărării flancului estic al alianţei. „Noi luăm incidentele foarte în serios (…) NATO este determinat să apere ţările alianţei, să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”, a adăugat Mark Rutte. Secretarul general al NATO se află miercuri şi joi la Bucureşti unde are o serie de întâlniri cu liderii României. De asemenea, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare. Rutte: Dacă România ar fi atacată, întregul NATO ar veni în ajutor. Nimeni nu va îndrăzni să încerce Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Nicuşor Dan, că toate cele 32 de state membre ale Alianţei sunt pregătite să intervină pentru apărarea României în cazul unui atac.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, miercuri și joi la București
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va avea discuții tête-à-tête cu secretarul general al NATO miercuri, de la ora 13.30. Apoi, vor avea convorbiri oficiale, urmate de un dineu și declarații de presă. Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu Secretarul General al NATO se vor afla amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare. De la ora 16.30, Mark Rutte va fi primit de premierul Ilie Bolojan. Secretarul general al NATO se va mai întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu alți oficiali. În timpul șederii sale în România, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare / NATO-Industry Forum, unde va vorbi despre importanța creșterii producției de apărare și despre valoarea unor legături mai strânse cu industria. De asemenea, Rutte se va întâlni și cu studenții de la Universitatea din București.
Războiul din Ucraina, ziua 1.348 | Zelenski: Forțele ucrainene au obținut rezultate în distrugerea trupelor ruse la Pokrovsk | Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că nu este nevoie de o întâlnire între Trump și Putin
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică seara că armata ucraineană a înregistrat progrese importante în sectorul Pokrovsk, unde forțele sale „au obținut rezultate în distrugerea ocupantului rus”. „Principala atenție este pe direcția Pokrovsk, unde există rezultate în distrugerea ocupantului. Mulțumiri speciale Brigăzii 79 de Asalt Aerian Separat”, a spus Zelenski în mesajul său video nocturn. Zelenski a lăudat mai multe unități militare pentru „operațiuni eficiente și active” în zonele Pokrovsk și Kupiansk. El a subliniat, de asemenea, eficiența atacurilor cu drone și rachete ucrainene asupra infrastructurii militare ruse Zelenski primește sisteme de apărare Patriot de la Germania Ucraina primește sistemele de apărare Patriot de la Germania. Anunțul a fost dat de președintele Volodimir Zelenski, care a precizat că acordurile de consolidare a apărării aeriene au fost puse în aplicare. „Atacurile aeriene rusești sunt miza principală a lui Putin în acest război – prin teroare, el încearcă să compenseze incapacitatea sa de a-și atinge obiectivele nebunești pe teren. Prin urmare, fiecare consolidare a apărării noastre aeriene ne apropie literalmente de sfârșitul războiului pe care îl așteptăm cu toții”, a precizat Zelenski, duminică după-masă în mesajul său publicat pe X. Atacuri rusești în regiunea Dnipropetrovsk: un bărbat a murit, iar trei persoane, între care un copil, au fost rănite Un bărbat de 55 de ani a fost ucis, iar alte trei persoane, inclusiv o fetiță de opt ani, au fost rănite, sâmbătă, în urma atacurilor lansate de forțele ruse asupra regiunii Dnipropetrovsk, în estul Ucrainei. Potrivit lui Vladyslav Haivanenko, șeful Administrației Militare Regionale, un atac cu dronă a lovit orașul Pavlohrad, provocând victime și incendii. „Un bărbat de 55 de ani a fost ucis într-un atac cu dronă la Pavlohrad. Trei persoane au fost rănite în cursul zilei, inclusiv o fetiță de opt ani, un bărbat de 71 de ani și o femeie de 39 de ani”, a transmis Haivanenko pe Telegram, citat de agenția Ukrinform. În urma loviturilor au izbucnit incendii, fiind avariate un bloc de locuințe, mai multe mașini, un acoperiș metalic și o întreprindere privată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că „nu este nevoie” de o întâlnire între Trump și Putin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică, 2 noiembrie, că în acest moment „nu este nevoie” de o întrevedere între Donald Trump și Vladimir Putin. „Teoretic, o astfel de întâlnire este posibilă, dar în acest moment nu este nevoie de ea”, a spus Peskov, citat de agenția rusă de stat TASS. „Este nevoie de o muncă minuțioasă asupra detaliilor privind soluționarea conflictului”. Declarația vine după o serie de discuții privind o posibilă reluare a dialogului direct între Washington și Moscova. Pe 16 octombrie, Putin l-a sunat pe Trump, iar liderul american a afirmat atunci că ar putea avea o întâlnire cu președintele rus la Budapesta, vorbind despre un „progres” în negocierile de pace. Planurile pentru summit au fost însă abandonate pe 21 octombrie, când Trump a spus că nu vrea să-și piardă timpul cu Putin, motivând că Rusia refuză să oprească luptele de-a lungul actualei linii a frontului. O zi mai târziu, liderul american a impus sancțiuni celor mai mari două companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, în semn de presiune asupra Moscovei. Cel puțin 15 morți și 20 de răniți în atacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 700 de atacuri asupra mai multor regiuni din Ucraina în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin 15 civili și rănind alți 20, potrivit autorităților de la Kiev. Printre victime se află și doi copii, iar mai multe localități au rămas fără electricitate. Cel puțin 15 civili au fost uciși și alți 20 au fost răniți în ultimele 24 de ore, în urma atacurilor lansate de forțele ruse asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile ucrainene pe duminică. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a folosit două rachete balistice Iskander M și 79 de drone de atac, printre care aproximativ 50 de tip Shahed, precum și drone Gerbera și momeală. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 67 dintre acestea, însă 12 au lovit ținte în șase locații diferite, scrie Kyiv Independent. Două persoane au murit în urma unui atac cu drone în regiunea Odesa Cel puțin două persoane au fost ucise în regiunea ucraineană Odesa, după un atac cu drone rusești, în timp ce alte regiuni ale țării se confruntă cu pene de curent masive provocate de bombardamentele asupra rețelei electrice. Conform AP, două persoane au murit duminică dimineață în urma unui atac cu drone asupra unui parc auto din regiunea Odesa, situată pe coasta ucraineană a Mării Negre, au anunțat autoritățile de la Kiev. Alte trei persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper. În același timp, Rusia a continuat valurile de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, vizând în special regiunea Zaporojie, aflată în apropierea liniei frontului. Guvernatorul Ivan Fedorov a declarat că aproape 60.000 de locuitori au rămas fără curent electric, iar două persoane au fost rănite. Imagini publicate pe Telegram arată clădiri distruse complet de explozii. Operatorul național de energie, Ukrenergo, a anunțat întreruperi controlate de curent în mai multe regiuni, ca urmare a pagubelor provocate de atacurile asupra rețelei. Aceste lovituri fac parte din campania susținută a Rusiei împotriva infrastructurii energetice ucrainene, intensificată odată cu apropierea iernii. Lipsa electricității afectează grav funcționarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și încălzire centralizată, punând presiune suplimentară asupra populației civile Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie Kyiv Independent. Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre. Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor , au remarcat că cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier, inclusiv la un petrolier. Oficialii
Congresul SUA blochează retragerea trupelor americane din România. Opoziție puternică față de planul administrației Trump
Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune. Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO. Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei. Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”. Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.
Războiul din Ucraina, ziua 1.348 | Drone observate deasupra bazei militare din Belgia pentru a doua oară în 24 de ore
Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie Kyiv Independent. Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre. Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor , au remarcat că cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier, inclusiv la un petrolier. Oficialii de la sediul operațiunilor regionale din regiunea Krasnodar au confirmat ulterior că un atac cu drone a provocat daune infrastructurii portuare. Oficialii au adăugat că suprastructura punții, o navă, clădiri și infrastructura terminalului au fost avariate în atac. O dronă a fost observată deasupra bazei aeriene Kleine Brogel din Belgia în seara zilei de 1 noiembrie, pentru a doua oară în mai puțin de 24 de ore, au relatat agențiile de presă locale. Observarea are loc la doar o zi după ce mai multe drone au fost observate deasupra aceleiași baze aeriene pe 31 octombrie, a anunțat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pe 1 noiembrie. În urma celui de-al doilea incident, un elicopter al poliției a pornit în urmărire, dar nu a reușit să intercepteze drona, a relatat publicația belgiană VTM Nieuws . Deși oficial neconfirmat, se crede pe scară largă că baza aeriană găzduiește arme nucleare americane în cadrul acordurilor de partajare nucleară ale NATO. De asemenea, baza este programată să servească drept sediu pentru avioanele de vânătoare F-35 începând cu 2027, a relatat agenția de știri Belga . Incidentul are loc pe fondul unei creșteri a numărului de observări misterioase de drone în țările europene, stârnind temeri privind implicarea Rusiei în războiul hibrid și o îngrijorare reînnoită cu privire la securitatea alianței. Pe 17 octombrie, forțele aliate au doborât două drone de origine necunoscută după ce au fost observate în apropierea unei baze militare din sudul Estoniei. Franchen a declarat că ancheta incidentului este în curs de desfășurare, adăugând că imaginile dronelor au fost surprinse în zbor.
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington
Întrebat, la Antena 1, ce le transmite românilor care sunt speriați și care nu înțeleg de ce au plecat trupe americane din România, premierul a răspuns că „această decizie de a reduce trupele americane din Europa, inclusiv cele care sunt în România și în Ungaria și Slovacia, a fost o decizie a Armatei Statelor Unite pe care o respectăm”. Întrebat, mai departe, dacă știa de decizie înainte ca ea să fie anunțată, Ilie Bolojan a afirmat că a fost anunțată „în general”, respectiv că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice exact de unde, ce și cum: „Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte”. De ce nu a fost anunțată public decizia mai devreme Practic, afirmă premierul, nu au mai venit rotațiile, dar trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, „bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare”. Întrebat de ce nu a anunțat cetățenii României mai devreme, Bolojan a răspuns că americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta „informația a transpirat”. Bolojan: O armată operațională înseamnă polița noastră de asigurare pentru orice fel de situații „Important este că țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE. Suntem în situația în care, practic, negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie, ele vor fi finalizate, va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următoare”. O dotare bună pentru armata română, o armată operațională, înseamnă „poliția noastră de asigurare pentru orice fel de situații”, a conchis Bolojan.
Mark Rutte, secretarul general NATO, se întâlnește cu Donald Trump pentru sprijinul Ucrainei și pace în regiune
Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul. Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump. Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic. În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune. Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei. Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.