Mark Rutte: NATO nu ar trebui să ia rușii prea în serios
„Să avem încredere în armata noastră”, a declarat Rutte într-o conferință de presă după o întâlnire cu miniștrii apărării din NATO la Bruxelles. „Să nu îi luăm pe ruși prea în serios”. Comentariile lui Rutte vin pe fondul tensiunilor crescânde dintre NATO și Moscova, alimentate de incursiunile aeriene rusești în spațiul aerian aliat, precum și de escaladarea activităților de sabotaj și a atacurilor cibernetice. Rutte a subliniat că țările NATO sunt „de 25 de ori mai mari decât Rusia” din punct de vedere economic. Referindu-se la recentele incursiuni aeriene, secretarul general a menționat că este dificil să se stabilească dacă acestea au fost intenționate sau nu, potrivit The Kyiv Independent. „Suntem atât de mult mai puternici decât rușii încât nu avem nevoie să le doborâm avioanele când intră în spațiul nostru aerian”, a adăugat el. În septembrie, forțele poloneze au doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul Poloniei. Câteva zile mai târziu, o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al României. Trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat, de asemenea, în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei timp de 12 minute pe 19 septembrie, determinând țara baltică să invoce consultările în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO. Observarea unor drone suspecte a perturbat, de asemenea, operațiunile aeroportuare din Germania, Norvegia și Danemarca în ultimele săptămâni.
NATO se grăbește să acopere lacunele din apărarea aeriană vulnerabilă. Miniștrii apărării din alianță se întâlnesc la Bruxelles
Miercuri, miniștrii apărării din alianța formată din 32 de membri se întâlnesc la Bruxelles, iar o problemă cheie va fi dacă regulile naționale împiedică ofițerul militar de vârf al NATO să combată în mod eficient amenințările aeriene. În ultimele săptămâni, vehicule aeriene fără pilot suspecte au încălcat spațiul aerian belgian, german, danez și norvegian, drone rusești au fost urmărite deasupra României și doborâte deasupra Poloniei, iar alianța militară a fost nevoită să trimită avioane de vânătoare după ce trei avioane rusești MiG-31 au zburat în spațiul aerian estonian timp de 12 minute, potrivit Politico. Ca răspuns, NATO a dezvăluit un nou program Eastern Sentry, care mută avioanele de luptă și sistemele de apărare aeriană în țările din prima linie. Dar amenințarea a deschis și o dezbatere mai amplă cu privire la faptul dacă comandantul suprem al alianței în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, are suficientă claritate asupra a ceea ce poate și nu poate face, având în vedere limitele numite „rezervări naționale” pe care aliații le pot stabili pentru forțele lor în misiunile NATO. „Nu este un secret că, cu cât există mai multe „rezervări naționale” – în special în ceea ce privește avioanele noastre de vânătoare – cu atât este mai dificil pentru SACEUR să răspundă imediat”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, înaintea summitului. „Acestea sunt discuții pe care le vom continua în cadrul alianței și ne vom asigura că… acolo unde pot fi reduse, vor fi reduse”. Whitaker a mai spus că Washingtonul se așteaptă ca aliații NATO să anunțe „mari” angajamente de cheltuieli pentru achiziționarea de arme ucrainene din SUA în cadrul reuniunii de miercuri. Păstrarea vigilenței Public, NATO insistă că are deja toată autoritatea necesară pentru a acționa împotriva amenințărilor aeriene. „Vă pot asigura… că atunci când aceste avioane [rusești] vor reprezenta o amenințare, putem lua măsurile extreme”, a declarat luni șeful alianței, Mark Rutte. „Atâta timp cât nu reprezintă o amenințare, le vom ghida cu blândețe în afara spațiului nostru aerian”. Dar, în timp ce Grynkewich este „mulțumit” de ordinele generale stabilite de membrii alianței pentru fiecare misiune – așa-numitele reguli de angajare –, diferitele misiuni aeriene ale NATO sunt „încă un mozaic”, a declarat un diplomat de rang înalt al alianței, căruia, la fel ca și altora citați în acest articol, i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre discuțiile din spatele ușilor închise. Pe măsură ce NATO încearcă să-și consolideze sistemele integrate de apărare aeriană, „SACEUR are nevoie de flexibilitate, are nevoie de o marjă de manevră”, a spus diplomatul, „și trebuie să scape cât mai mult posibil de rezervele naționale”. La reuniunea de miercuri, miniștrii vor evalua Eastern Sentry. Nu au existat incursiuni rusești dovedite de la incidentul din Estonia. În ianuarie, alianța a lansat un program similar, numit Baltic Sentry, pentru a patrulă căile navigabile în urma incidentelor suspecte de tăiere a cablurilor submarine, după care numărul de noi episoade a scăzut. „Dacă ne uităm la succesul Baltic Sentry, suntem încrezători că noul Eastern Sentry, cu contribuții din partea multor aliați, va avea un rol credibil în descurajarea Rusiei de la viitoare incursiuni în spațiul aerian”, a declarat un al doilea diplomat NATO de rang înalt. Washingtonul, de asemenea, este probabil să ajute la colectarea de informații și coordonarea programului, a declarat un oficial american din domeniul apărării pentru POLITICO. Răspuns flexibil Cu toate acestea, consolidarea apărării aeriene aliate poate necesita, de asemenea, acordarea unui mandat mai larg lui Grynkewich. Istoric, restricțiile naționale au împiedicat NATO să desfășoare trupe în anumite locații și au limitat utilizarea resurselor în scopuri specifice, a declarat Oana Lungescu, membru al think tank-ului Royal United Services Institute și fost purtător de cuvânt al NATO, ceea ce „a îngreunat mult coordonarea”. În ceea ce privește apărarea aeriană, este vorba despre „o mai mare claritate” cu privire la aceste limite pentru „SACEUR în ceea ce privește desfășurarea forțelor și capacităților”, a spus ea. Grynkewich examinează regulile privind flexibilitatea misiunilor și restricțiile naționale în cadrul Eastern Sentry, care ar îmbunătăți treptat răspunsul NATO, potrivit a doi diplomați NATO și unui oficial NATO. Se așteaptă ca el să-și prezinte propunerile aliaților anul viitor, a adăugat unul dintre diplomați și oficialul. Miniștrii apărării vor discuta, de asemenea, inițiativele comune ale UE și NATO. Blocul european conduce mai multe inițiative în domeniul apărării, printre care programul SAFE de împrumuturi pentru achiziționarea de armament, în valoare de 150 de miliarde de euro, și se așteaptă ca joi să prezinte o strategie de apărare cuprinzătoare pentru 2030. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să construiască un „zid de drone” pentru a proteja statele din prima linie de Rusia. Deși planul a fost primit cu reacții mixte în UE, aliații NATO susțin în general ideea ca Bruxelles să contribuie la finanțarea sistemelor de apărare împotriva dronelor, au declarat doi diplomați NATO. Dar acest lucru poate funcționa numai dacă aliații și Grynkewich păstrează controlul deplin asupra echipamentelor și asupra modului în care acestea sunt utilizate, au adăugat ei.
Miniștrii Apărării din UE și NATO se reunesc pentru discuții despre sprijinul militar pentru Ucraina
Programul începe dimineața cu o întâlnire ministerială la sediul NATO, urmată de reuniunea grupului de contact pentru Ucraina, la nivel de miniștri ai Apărării. Seara, majoritatea miniștrilor (cu excepția SUA, Canadei și Norvegiei) vor participa la o cină de lucru informală la Consiliul Uniunii Europene, condusă de Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că discuțiile se vor concentra pe finanțarea producției de armament în Ucraina, inclusiv drone, muniție, arme de lungă distanță și sisteme de apărare aeriană, dar și pe noi contracte pentru achiziții de arme și echipamente militare americane. Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a precizat că țările europene urmează să anunțe achiziții importante de arme americane pentru Kiev. Kallas va discuta modalitățile de accelerare a militarizării UE, creșterea livrărilor de armament către Ucraina și proiectele prioritare de apărare ale blocului comunitar, inclusiv „peretele de drone”.
Valentin Stan: Nu există ALIAT decât ceea ce este definit în structura politică de angajament în afara Alianței Nord-Atlantice
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre condițiile în care garanțiile de securitate pot fi în vigoare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Stan: Ți-a spus că e aliat cu Moldova? Aliat ești atunci când asupra ta se descarcă juridic conținutul unei garanții de securitate de tipul celei aflate în articolul cinci din tratatul de la Washington. Nu poți fi aliat la bere, râgâind ca porcul! Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre care sunt condițiile în care statutul de aliat este valabil. Acesta a explicat cadrul legal în care România e aliat NATO. Istoricul a subliniat că o declarație prin care România este aliat al Moldovei este imposibilă. Doar în momentul în care există un contract de tip NATO se poate constitui statutul de aliat. Garanțiile de securitate, în viziunea acestuia, se bazează pe un ajutor reciproc în cazul unui război. Aceste garanții, subliniază Stan, pot fi valabile doar dacă există statutul de aliat. O declarație prin care România ajută cu orice Moldova este împotriva principiului NATO, adaugă istoricul. În încheiere, Stan subliniază că nu poți fi aliat la bere, ci doar printr-un contract bine creat. Nu există aliat, dragii mei, decât ceea ce este definit în structura politică de angajament, cu trimitere directă la descărcarea în legislație prin tratatul de la Washington. Nu există nimic în termen de aliat în afara Alianței Nord-Atlantice. În momentul în care spui aliat, fără să te referi la cadrul Nord-Atlantic, din momentul ăla avem niște probleme legate de tratatul de la Washington, pe care acest analfabet, frate cu Bolojan, dacă ar fi să mă iau sigur după frumoasele calificative date de Grindeanu, nu le cunoaștem. Hai să vedem deci ce am aflat. Că România este aliat cu Moldova. Am aflat că ajută cu tot ce are, cu absolut tot în caz de atac, Moldova. Asta este inima tratatului de la Washington… Aici se află garanțiile de securitate, spuneam noi, foarte slabe juridic, dar garanții de securitate. Ce înseamnă garanție de securitate? Ca să înțelegeți și voi, garanția de securitate dă statutul de aliat, dragii mei. Ce spune asta într-un text juridic? Este vorba, deci, de un contract pe care îl semnezi atunci când îți asumi tratatul de la Washington, care te face aliat prin garanția de securitate pe care o presupune. Unde e garanția de securitate aici? Dacă, atenție, se produce un atac asupra uneia dintre părți, iar una dintre părți este aliat. Vom vedea imediat celelalte părți ce fac. Vor ajuta partea sau părțile astfel atacate. Deci ajutăm. Asta e garanția de securitate. Cum o ajutăm aici e gradualitatea componentei materiale a garanției de securitate. Slabă, dar există. Deci, garanția de securitate ce spune? Că ne ajutăm reciproc în caz de atac. Asta îți conferă ție calitatea de aliat în Organizația Atlanticului de Nord. Deci, te rog să te uiți, cum se ajută ăștia în baza articolului cinci… Prin ce fel de măsuri? Măsurile pe care le consideră necesare. Vlad General se duce mai departe decât ce spune articolul cinci din tratatul la Washington, când afirmă în clar că va ajuta cu absolut tot Moldova. Nu există așa ceva în articolul cinci, că nu că ar avea vreo legătură articolul cinci cu ceea ce a spus el acolo. Dar îți arăt asta ca să vezi în ce distanță se află băiatul ăsta și unde duce practic, România. Atenție, tipul ăsta de garanție juridică, aia care sună așa, dacă ești atacat din ajutorul tău cu tot ce am, a existat în Tratatul de la Bruxelles, modificat. Ce ți-a spus el? Că e aliat cu Moldova? Aliat ești atunci când asupra ta se descarcă juridic conținutul unei garanții de securitate de tipul celei aflate în articolul cinci din tratatul de la Washington. Nu poți fi aliat la bere, râgâind ca porcul.
Apelul lui Zelenski către NATO: Putin poate fi constrâns să facă pace, ca orice alt terorist
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis vineri că Vladimir Putin poate fi constrâns să încheie războiul din Ucraina, la fel „ca orice alt terorist”, și a cerut sprijin rapid din partea NATO pentru a-și întări apărarea antiaeriană înainte de venirea iernii. Vorbind la cea de-a 71-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, Zelenski a avertizat că Rusia se pregătește să folosească „teroarea” atacurilor cu rachete și drone pentru a distruge rezistența ucraineană. „Putin poate fi forțat să facă pace – ca orice alt terorist. Chiar și Hamas se pregătește acum să elibereze ostatici. Dacă acest lucru este posibil, atunci și Putin poate fi forțat să restabilească pacea”, a spus liderul ucrainean, citat de Kyiv Post. The 71st Annual Session of the NATO Parliamentary Assembly. There are delegations from almost 50 countries here – from Europe, the whole Alliance, the Middle East, and other regions. This matters. We now see that the war in the Middle East is finally ending – after so many… pic.twitter.com/4dVzmORj13 — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 13, 2025 Zelenski cere rachete pentru Ucraina El a insistat ca statele NATO să adopte rapid decizii privind livrarea către Ucraina de rachete și sisteme de apărare antiaeriană: „Înainte de iarnă, Putin speră să folosească această teroare pentru a frânge rezistența noastră. Nu putem permite asta”. Zelenski a menționat că a discutat cu președintele american Donald Trump și cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre livrarea sistemelor Patriot, a rachetelor Tomahawk și despre sprijinul pentru infrastructura energetică ucraineană. „Oprindu-i pe ruși acum, vă ajutați și pe voi înșivă” Pe platforma X, Zelenski a reluat apelul său, subliniind că oprirea Rusiei este în interesul întregii lumi libere: „Războiul Rusiei în Europa rămâne cea mai mare sursă de instabilitate globală. (…) Oprindu-i pe ruși acum, nu ne ajutați doar pe noi să salvăm vieți – vă ajutați și pe voi înșivă”. Kremlinul a reacționat la discuțiile privind posibile livrări de rachete Tomahawk, avertizând că acestea ar provoca o escaladare majoră a conflictului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia ar putea interpreta astfel de lansări „drept potențial nucleare”. Rusia profită de atenția lumii către Orient Zelenski acuză Moscova că profită de faptul că atenția globală se concentrează asupra conflictului din Orientul Mijlociu: „Rusia exploatează momentul în care lumea este distrasă. De aceea, sprijinul rapid și decisiv al aliaților este esențial”.
Ce se va întâmpla dacă România va fi pusă în situația de a deschide focul. Declarația generalului Vlad Gheorghiță
Generalul Vlad Gheorghiță a vorbit în cadrul unui interviu despre ce se va întâmpla în cazul în care România va fi pusă în situația de a deschide focul și dacă asta va însemna începutul războiului sau nu. „Dacă avem amenințare pentru deschiderea focului, se va deschide focul, e clar. Nu neapărat că am intrat în război, pentru că repet, România este parte a alianței Nord Atlantice”, a precizat Generalul Vlad Gheorghiță. Când se poate spune că într-o țară a început războiul Invitat la Antena 3, Generalul Vlad Gheorghiță a făcut declarații și despre condițiile în care se poate activa articolul 5 al Tratatului de la Washington „Pentru activarea articolului 5 al Tratatului de la Washington în cadrul unui consiliu care este o decizie politică. Se activează la solicitarea țărilor membre, în momentul în care s-a luat o decizie în consiliul Nord Atlantic atunci se poate considera că a intrat o țară în război.” Întrebat când a fost activat acest articol, Generalul a amintit de atentatele de la 11 septembrie 2001. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Vlad Gheorghiță a precizat că activarea articolului în 2001 nu a însemnat că toate statele membre NATO au intrat atunci în război. „Până în momentul de față nu a fost activat articolul 5 decât după evenimentele din Statele Unite, decât după 11 septembrie. Au intrat toate țările din NATO în război în momentul respectiv? Nu. Au fost decizii naționale.”, a mai spus Generalul. Recomandările autorului:
Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA
„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. „Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare. În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă. Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump. Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi. Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului. În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională. Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.
Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale
Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Moşteanu, întâlnire cu preşedintele Consiliului Parlamentar al NATO. Dacă vrem o Europă sigură, Flancul Estic trebuie să fie puternic
Întrevederea dintre Moşteanu şi Perestrello a avut loc în marja Forumului pentru Securitate de la Varşovia, desfăşurat în perioada 29–30 septembrie. Discuţiile au vizat importanţa consultărilor în format aliat, precum şi lansarea Eastern Sentry, iniţiativă menită să întărească securitatea spaţiului aliat de la Marea Baltică la Marea Neagră. Oficialul român a subliniat că, la nivel naţional, România a depus eforturi constante pentru consolidarea apărării, inclusiv pe dimensiunea juridică, menţionând completarea cadrului legal şi procedural pentru angajarea dronelor şi avioanelor militare cu pilot, care încalcă spaţiul aerian naţional. Totodată, au fost salutate deciziile adoptate de liderii aliaţi la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, prin care statele membre s-au angajat să îşi majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. În cadrul discuţiilor, ministrul apărării a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Ucraina, aflată în faţa agresiunii ruse, precum şi pentru parcursul european al Republicii Moldova. În acest context, a apreciat rezultatul recentelor alegeri parlamentare de la Chişinău ca pe o confirmare a orientării europene şi a subliniat importanţa sprijinului pentru consolidarea rezilienţei şi a capacităţilor de apărare, esenţiale pentru securitatea regională şi europeană. Oficialul român a evidenţiat, de asemenea, rolul esenţial al României în regiunea Mării Negre şi contribuţia substanţială a ţării noastre la consolidarea Flancului Estic al NATO. A subliniat importanţa strategică a regiunii pentru stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic şi a precizat că Marea Neagră se află constant pe agenda aliată, fiind un punct central al discuţiilor privind securitatea europeană. În acest context, a amintit faptul că România a preluat, pentru semestrul al II-lea al acestui an, comanda MCM Black Sea – iniţiativă dezvoltată împreună cu Bulgaria şi Turcia. În continuare, ministrul apărării a accentuat importanţa Grupului de Luptă NATO de la Cincu, condus de Franţa, la care contribuie şi alte state aliate, precum şi relevanţa exerciţiului „Dacian Fall 2025”, ce va avea loc în această toamnă în România. Totodată, a precizat că ţara noastră este activ implicată în asigurarea securităţii şi stabilităţii Flancului Estic, prin contribuţii semnificative atât la grupurile de luptă din Polonia, Bulgaria şi Slovacia, cât şi la misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în statele baltice.