Etichetă: nato

Garanții de securitate pentru Ucraina: Europa și SUA ar putea interveni militar în caz de încălcare a armistițiului

Declarațiile vin în urma discuțiilor purtate la Berlin între lideri europeni, oficiali americani și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Reuters. Merz a subliniat că acest scenariu este încă îndepărtat și depinde strict de acceptarea unui armistițiu de către Federația Rusă. Potrivit acestuia, orice garanții de securitate pentru Ucraina ar deveni aplicabile doar după încetarea focului. Ce ar presupune garanțiile de securitate pentru Ucraina În cazul unui acord de încetare a ostilităților, Merz a explicat că statele garante ar putea crea o zonă demilitarizată între părțile aflate în conflict. Mai mult, forțele occidentale ar urma să acționeze activ împotriva oricăror incursiuni sau atacuri rusești care ar încălca termenii armistițiului. Cancelarul german a catalogat drept „remarcabilă” poziția recentă a Statelor Unite, care ar fi dispuse să protejeze Ucraina într-un scenariu post-armistițiu „ca și cum ar fi teritoriu NATO”. Totuși, Rusia nu și-a exprimat acordul nici pentru un armistițiu, nici pentru prezența trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Activele rusești, o posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina Un alt subiect major abordat de Merz a fost utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei. Acesta a estimat că există o șansă de „50 la sută” ca Europa să ajungă la un acord în acest sens, în pofida rezervelor existente în mai multe state membre. Potrivit cancelarului, Ucraina va avea nevoie de sprijin financiar cel puțin până în 2028, întrucât actualul pachet de finanțare europeană expiră la începutul anului 2026. Fără o decizie rapidă, avertizează Merz, avansul armatei ruse ar putea deveni imposibil de oprit. Relațiile transatlantice și viitorul sprijinului pentru Ucraina Referindu-se la tonul critic al noii Strategii de Securitate Națională a SUA față de Europa, Merz a declarat că nu este surprins, dar consideră improbabilă o izolare pe termen lung a Washingtonului. În opinia sa, interesele economice vor determina SUA să continue cooperarea cu Europa, inclusiv în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina.

Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa

Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Grynkewich, nu mai vine în România

Ca urmare a unei modificări neprevăzute în programul său, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, a fost nevoit să amâne vizita oficială în România, programată pentru săptămâna viitoare, transmite, sâmbătă seara, Ministerul Apărării Naționale (MApN). Vizita, care urma să includă Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu și Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu, va fi reprogramată, generalul Grynkewich prioritizând o deplasare în România la începutul anului 2026. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, și generalul Alexus G. Grynkewich, care deține funcțiile de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și de Comandant al Comandamentului European al Statelor Unite (U.S. European Command – USEUCOM), ar fi trebuit să ajungă marți, 16 decembrie, într-o vizită de lucru la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu și la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu. Vizita celor doi lideri militari ar fi subliniat angajamentul ferm al României și al NATO pentru consolidarea securității regionale și întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul sud-estic al Alianței. Generalul Alexus G. Grynkewich deține simultan funcțiile de comandant al Comandamentului European al SUA (USEUCOM) și de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), fiind responsabil pentru conducerea strategică a operațiilor NATO desfășurate pe întreg teritoriul european.

Un lider european vorbește despre doborârea avioanelor sau a dronelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO

Președintele ceh a spus că Europa ar putea fi nevoită să doboare avioanele și dronele rusești care încalcă spațiul aerian NATO, potrivit Sky News. Țările europene ar putea lua decizia dacă Moscova va continua să testeze hotărârea alianței, a declarat Petr Pavel. „Cred că va exista un moment, dacă aceste încălcări vor continua, în care va trebui să folosim măsuri mai puternice, inclusiv potențiala doborâre a unui avion sau a unor drone rusești”, a declarat Pavel pentru Sunday Times. Liderul ceh a mai arătat că „Rusia nu ar permite încălcări repetate ale spațiului său aerian, și noi trebuie să facem același lucru.” Pavel a adăugat că aeronavele și dronele rusești care intră în spațiul aerian NATO sunt „deliberate, bine planificate și concentrate pe mai multe obiective”, inclusiv testarea sistemelor occidentale de apărare aeriană. Rachetele și dronele rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO în timpul atacurilor asupra Ucrainei. Polonia și România au anunțat mai multe astfel de incidente, inclusiv resturi care au căzut pe teritoriul lor de la sfârșitul anului 2023.

Rusia anulează acordurile militare cu trei țări NATO, semnate într-o perioadă de apropiere față de Occident

Rusia a anulat acordurile de cooperare militară încheiate cu Portugalia, Franța și Canada, printr-un decret publicat vineri, potrivit presei de stat ruse. Autoritățile ruse au precizat că cele trei acorduri, semnate între 1989 și 2000, nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic, conform Euronews. Acordurile au fost semnate într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Occident s-au îmbunătățit după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Acordul cu Canada a fost semnat la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, în 1989, moment ce a marcat practic sfârșitul Războiului Rece, când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să refacă punțile cu statele occidentale. Acordul cu Franța, din 1994, a urmat eforturilor președintelui Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile europene de securitate. Inițial, Elțîn sperase ca Rusia să poată adera la NATO sau, cel puțin, să dezvolte un parteneriat special cu Alianța Nord-Atlantică, semnând tratate cu Franța care obligau cele două state să se consulte în timpul crizelor și să construiască „o rețea de pace și solidaritate” în Europa. Acordul cu Portugalia, semnat în 2000, a fost încheiat într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Portugalia erau foarte bune, iar vizitele la nivel înalt erau frecvente, în ciuda faptului că Portugalia era membră NATO. Putin a adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident De atunci, Kremlinul și președintele Vladimir Putin au adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident, acuzându-le că se apropie intenționat de granițele Rusiei și punând parțial pe seama lor declanșarea războiului din Ucraina, fără a prezenta dovezi. Decizia de vineri urmează unui gest similar din iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord de cooperare militaro-tehnică din 1996 cu Germania. Ministerul de Externe rus a acuzat atunci Berlinul că duce „o politică deschis ostilă” și manifestă „aspirații militariste tot mai agresive”.

Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni

Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.

Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich

Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.

Oana Țoiu afirmă că NATO trebuie să-și întărească prezența pe flancul estic, în pofida presiunilor Rusiei

„Postura de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic trebuie întărită, nu redusă”, a afirmat ministra de Externe într-un interviu acordat Bloomberg, miercuri, la Bruxelles. Putin vrea ca NATO să-și reducă prezența în regiune Cererea lui Vladimir Putin, prin care acesta solicită Alianței Nord-Atlantice să-și reducă prezența în regiune, a reapărut în contextul negocierilor dintre SUA, Rusia și Ucraina privind încheierea războiului. De asemenea, Kievul a fost supus unor presiuni să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO, ca parte a unui plan de pace în 28 de puncte propus de Statele Unite. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner nu au reușit să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului după aproape cinci ore de discuții pe care Kremlinul le-a descris drept „foarte reușite”, marți, la Moscova. Țoiu: Ucraina are nevoie de un acord detaliat, cu garanții de securitate Ucraina are nevoie de „un acord de pace detaliat, negociat, cu garanții de securitate”, nu doar de un armistițiu, a spus Țoiu. „Este inacceptabil să luăm în calcul un scenariu în care Rusia ar avea în continuare stimulentele și libertatea de a-și crește capacitatea militaro-industrială, în timp ce Ucraina ar avea limite în dezvoltarea propriei armate”, a adăugat ministrul. România, care are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina din UE, a înregistrat în ultimele luni mai multe încălcări ale spațiului aerian de către drone. România a fost, de asemenea, afectată de decizia Washingtonului de a-și reduce prezența militară în țară. Aliații NATO vor trebui să decidă dacă vor înlocui aceste trupe, a spus Oana Țoiu. Ea a precizat și că Statele Unite vor compensa retragerea militarilor prin furnizarea de capacități de monitorizare aeriană.

Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse

Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.

Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse

Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.