Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.
Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Rusia vrea NATO desființată și americanii afară din Europa, spune ministrul de Externe al Lituaniei
Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație. „Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”. Europa, în contratimp cu planurile Moscovei Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent. Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice” Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate. „Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys. „Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”. „Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul. Activele rusești înghețate, soluția rapidă Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina. „Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”. El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.
În cazul unui atac al Rusiei asupra României, NATO ar avea nevoie de până la 45 de zile pentru a interveni. Franța nu și-a putut trimite tancurile spre România prin Germania / Oficialii europeni vorbesc despre un Schengen militar
Mobilitatea militară în Europa rămâne îngreunată de infrastructura învechită, birocrația complexă și diferențele dintre rețelele feroviare ale statelor membre. Podurile degradate, ecartamentele diferite și regulile variabile de transport fac dificilă deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor din vestul continentului spre flancul estic, unde NATO are nevoie de reacție imediată. 45 de zile pentru a deplasa o armată spre frontul estic al NATO În prezent, ar dura aproximativ 45 de zile pentru a muta o armată din din vest către țările aflate la granița cu Rusia sau Ucraina, estimează oficiali ai UE, care își propun să reducă intervalul la cinci sau chiar trei zile, conform Financial Times. Alexander Sollfrank, generalul german responsabil cu pregătirea Germaniei pentru rolul său central într-o astfel de operațiune, a spus că fiecare element trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. „Mobilitatea militară este o componentă esențială a securității și apărării eficiente, iar infrastructura adecvată îi ajută pe aliați să asigure că putem duce forțele potrivite în locul potrivit, la momentul potrivit”, a declarat un oficial NATO. Calea ferată este esențială pentru mobilitatea rapidă, însă infrastructura europeană rămâne un obstacol major. În Rotterdam, doar 9% dintre dane pot încărca direct în trenuri, iar convoaiele militare se lovesc de reguli complicate și documentație greoaie. Trenurile baltice circulă în continuare pe ecartament larg de tip rusesc. Soldații și echipamentele ar trebui să coboare și să urce în trenuri diferite pentru a-și continua drumul. Pentru a rezolva problema ecartamentelor diferite în statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania derulează un proiect de 24 de miliarde de euro pentru a le integra în rețeaua feroviară europeană. Mutarea echipamentelor militare din Spania și Portugalia ar întâmpina probleme similare, deoarece Peninsula Iberică folosește un ecartament diferit de restul continentului. Este nevoie și de lucrări semnificative la rețeaua rutieră, în special în Germania, a cărei poziție geografică și găzduirea a 37.000 de militari americani o fac esențială în plan. Livrările de tancuri Leclerc către România, în 2022, au durat săptămâni în loc de zile după ce vama germană le-a respins pe motiv că erau prea grele pentru a fi transportate pe șosele. În locul rutei terestre, încărcătura a fost transportată pe mare, de la Marsilia la Alexandroupoli, în Grecia, apoi pe calea ferată până în România. „Schengen militar” Țările NATO, cu excepția Spaniei, au convenit în iunie să își crească cheltuielile de apărare până în 2035 la 5% din PIB anual, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii. În Germania, oficialii din domeniul apărării vor ca rutele vitale să fie prioritizate în cadrul unui plan de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea drumurilor, podurilor și căilor ferate. Un aspect important al deplasării trupelor spre est este că acestea ar traversa state care nu sunt în conflict, ceea ce obligă armatele să respecte procedurile vamale și regulile civile, inclusiv cele privind programul șoferilor de camioane. Oficialii lucrează la un „Schengen militar” care să standardizeze regulile privind deplasarea trupelor. Germania, Polonia și Țările de Jos au semnat anul trecut un acord pentru simplificarea transportului militar transfrontalier.
Blocajul guvernului american duce la întârzierea livrărilor de arme SUA către partenerii NATO
Potrivit unei estimări a Departamentului de Stat, citate de Axios, blocajul administrativ a afectat vânzările de armament destinate sprijinirii aliaților și, indirect, Ucrainei. În timp ce guvernul american se confruntă cu cea mai lungă perioadă de nefuncționare din ultimii ani – ajunsă la a 40-a zi – întârzierea livrărilor de arme SUA a afectat transferurile de echipamente critice, precum rachetele AMRAAM, sistemele de luptă Aegis și lansatoarele HIMARS. Printre țările vizate se numără Danemarca, Croația și Polonia, state membre NATO care furnizează la rândul lor armament Ucrainei. Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că aceste întârzieri „prejudiciază atât aliații și partenerii noștri, cât și industria americană de apărare”. Potrivit surselor, Biroul de Afaceri Politico-Militare funcționează în prezent cu doar un sfert din personalul necesar, după ce numeroși angajați au fost trimiși în concediu fără plată. Legea americană privind controlul exporturilor de arme impune o analiză a Congresului pentru fiecare tranzacție, proces care s-a blocat din cauza lipsei personalului administrativ. Astfel, licențele pentru companiile private de apărare și acordurile interguvernamentale au fost amânate. Oficialii republicani acuză democrații că obstrucționează aceste vânzări vitale pentru aliați. „Democrații blochează vânzările de arme esențiale, ceea ce dăunează bazei industriale a SUA și pune în pericol securitatea noastră și a partenerilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott. Senatorul James Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe, a avertizat că „China și Rusia profită de aceste întârzieri pentru a-și consolida influența militară”.
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Atac cibernetic asupra serviciului de informații militare belgian. Site-urile SGRS vizate de grupul NoName057
Incidentul a fost confirmat vineri de Ministerul Apărării, care a precizat că impactul asupra infrastructurii digitale a fost „extrem de limitat”. Potrivit publicației 7sur7.be, atacul s-a produs joi, în jurul orei 13:18, când hackerii au anunțat pe canalul lor de Telegram că au lansat un atac de tip DDoS asupra mai multor site-uri ale SGRS. Gruparea a invocat ca motiv declarațiile recente ale ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, care afirmase într-un interviu pentru revista Humo că NATO „ar distruge Moscova” dacă Rusia ar ataca Bruxellesul. „Îi recomandăm ministrului belgian să nu mai facă astfel de declarații”, au scris hackerii în mesajul lor. În timpul atacului cibernetic asupra serviciului de informații militare belgian, site-ul principal al SGRS a devenit temporar inaccesibil, confirmând efectele unui atac DDoS – un tip de agresiune informatică ce presupune supraîncărcarea serverelor cu un volum mare de cereri, fără a permite însă furtul de date. Ministerul Apărării a precizat că nu există dovezi privind o intruziune în sistem sau scurgeri de informații sensibile. „Site-ul a fost inaccesibil doar pentru o scurtă perioadă, dar este din nou complet funcțional”, a declarat un purtător de cuvânt al instituției. Nu este prima dată când Belgia este vizată de atacuri cibernetice asupra serviciului de informații militare și a altor instituții. La sfârșitul anului trecut, mai multe site-uri guvernamentale și mass-media au fost atacate de același colectiv. În ultimele zile, NoName057 a reluat campania de destabilizare digitală, vizând miercuri site-urile operatorilor de comunicații Proximus și Scarlet. Specialiștii avertizează că Belgia ar putea fi ținta altor atacuri cibernetice similare în perioada următoare, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice europene.
Războiul din Ucraina – ziua 1.353. Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabil / Rutte la București: NATO a depășit Rusia în producția de muniție
Atac cu drone asupra unor depozite de petrol, trenuri și facilități logistice din Crimeea Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei (SSO) au declarat, vineri, că dronele sale cu rază lungă de acțiune au lovit un depozit de petrol și facilități logistice în peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Depozitul de petrol din apropierea satului Hvardiiske, la doar 20 de kilometri nord de Simferopol, a fost lovit, iar un rezervor RVS-400 plin – destinat depozitării petrolului, produselor petroliere și altor lichide – a fost distrus, au afirmat Forțele de Operațiuni Speciale, potrivit The Kyiv Independent. Ucraina obține 300 de milioane de metri cubi de gaz american, pe fondul atacurilor rusești Naftogaz, gigantul petrolier și gazier de stat din Ucraina, a obținut 300 de milioane de metri cubi de gaz american prin intermediul companiei poloneze de energie Orlen, în contextul în care țara se străduiește să prevină o criză a gazelor în această iarnă. Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent. „Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz. Kremlinul neagă că Lavrov ar fi pierdut sprijinul lui Putin după anularea summitului cu Trump Speculațiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin nu sunt adevărate, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”. Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent. Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia încearcă să recruteze civili internaționali. Îndemnul său pentru guverne Potrivit anunțului dat de ministrul Externelor din Ucraina, Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări pentru Războiul din Ucraina. Andrii Sybiha a precizat că peste 1.400 de cetățeni din țări africane luptă de partea soldaților ruși. Oficialul face apel la guverne să-i avertizeze pe cetățeni cu privire la riscurile la care se supun. Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei. Atac cu drone asupra unei fabrici petrochimice din Rusia Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a anunțat, vineri, că dronele sale au lovit o uzină petrochimică importantă din Republica Bașkortostan din Rusia, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița Ucrainei. Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare. HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent. Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite. În cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie POLITICO. Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă. În timpul Războiului Rece, în perioada 1947-1991, Uniunea Sovietică și Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa și un potențial război nuclear. În actualul context geopolitic, înalți oficiali europeni și ai NATO susțin că Rusia reia politica de uzură, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul și a semăna diviziune. Sancțiunile occidentale nu sunt eficiente Hodorkovski, care în prezent locuiește în Londra, a minimizat eficiența sancțiunilor occidentale în influențarea Rusiei, afirmând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”. „Chiar și cea mai puternică dronă, chiar și o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski pentru sursa citată. În plus, potrivit acestuia, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi realist zdruncinată a fost în primii doi ani după debutul războiului, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina. Totuși, această fereastră, spune Hodorkovski, s-a închis acum. Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție” NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României. El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței. Linii de producție noi se deschid în permanență „În cadrul Alianței, deschidem acum zeci de linii de producție noi și le extindem pe cele existente. Producem mai mult decât am făcut în decenii”, a spus el, îndemnând industriile de Apărare
Rutte, mesaj de la București despre retragerea militarilor americani: NATO este determinată să apere ţările alianţei
Secretarul general a spus că „România este un aliat valoros” care contribuie la securitatea colectivă. „Este clar ca România investeşte în NATO şi vreau să fiu clar şi NATO Investeşte în România”, a spus Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan. Rutte s-a referit la programul Santinela Estică dedicat apărării flancului estic al alianţei. „Noi luăm incidentele foarte în serios (…) NATO este determinat să apere ţările alianţei, să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”, a adăugat Mark Rutte. Secretarul general al NATO se află miercuri şi joi la Bucureşti unde are o serie de întâlniri cu liderii României. De asemenea, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare. Rutte: Dacă România ar fi atacată, întregul NATO ar veni în ajutor. Nimeni nu va îndrăzni să încerce Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Nicuşor Dan, că toate cele 32 de state membre ale Alianţei sunt pregătite să intervină pentru apărarea României în cazul unui atac.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, miercuri și joi la București
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va avea discuții tête-à-tête cu secretarul general al NATO miercuri, de la ora 13.30. Apoi, vor avea convorbiri oficiale, urmate de un dineu și declarații de presă. Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu Secretarul General al NATO se vor afla amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare. De la ora 16.30, Mark Rutte va fi primit de premierul Ilie Bolojan. Secretarul general al NATO se va mai întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu alți oficiali. În timpul șederii sale în România, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare / NATO-Industry Forum, unde va vorbi despre importanța creșterii producției de apărare și despre valoarea unor legături mai strânse cu industria. De asemenea, Rutte se va întâlni și cu studenții de la Universitatea din București.