Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
NATO îşi consolidează prezenţa în Marea Baltică după incidentele cu drone din Danemarca
Forţele armate daneze au comunicat că drone neidentificate au fost observate în apropierea unor obiective militare în noaptea precedentă, după mai multe incidente care au vizat spaţiul aerian deasupra aeroporturilor şi infrastructurii critice din această săptămână. Aeroportul Copenhaga, cel mai important din regiune, a fost închis temporar pentru câteva ore luni seara, iar alte cinci aeroporturi mai mici — civile şi militare — au fost şi ele suspendate pentru scurt timp. Într-un comunicat transmis Reuters, Alianţa a precizat că va desfăşura „o supraveghere şi mai intensă” în regiune, cu noi active multi-domeniu, inclusiv platforme de intelligence, supraveghere şi recunoaştere şi „cel puţin o fregată de apărare aeriană”. NATO nu a oferit detalii despre statele care vor contribui. Noile active vor întări misiunea „Baltic Sentry”, lansată în ianuarie ca răspuns la o serie de incidente în care au fost avariate cabluri electrice, legături de telecomunicaţii şi conducte de gaze pe fundul Mării Baltice. Până acum, ţările aliate au dislocat fregate, avioane de patrulare şi drone navale pentru protecţia infrastructurii critice. Alianţa a anunţat totodată şi misiunea „Eastern Sentry”, declanşată luna aceasta pentru consolidarea apărării flancului estic, după incursiuni cu drone în spaţiul aerian polonez şi alte incidente în regiune. Săptămâna trecută, NATO a avertizat că va folosi „toate instrumentele militare şi nemilitare necesare” pentru a se apăra, după ce Estonia a semnalat intrarea în spaţiul său aerian a trei avioane MiG-31 ruseşti, incidente pe care Moscova le neagă. Germania a catalogat ameninţarea reprezentată de drone drept „ridicată”: ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat sâmbătă că ţara va lua măsuri pentru a se apăra. Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, a avertizat la Adunarea Generală a ONU că „orice agresiune împotriva ţării noastre va fi întâmpinată cu un răspuns decisiv”.
Zelenski: NATO a reacționat slab la provocările Rusiei. Trebuiau să doboare tot
Într-un interviu acordat joi seara emisiunii americane The Axios Show, înainte de a pleca spre Kiev, președintele Ucrainei a criticat reacția NATO la provocările Rusiei, inclusiv la violările repetate ale spațiului aerian în țări membre precum Polonia, Danemarca, Norvegia și România: „A fost o reacție slabă. De aceea Putin a continuat cu celelalte țări”. „Le este frică pentru că Rusia este nebună” Zelenski consideră că NATO ar fi trebuit să răspundă ferm, inclusiv prin forță: „Trebuiau să doboare tot. Dacă cineva e pe pământul tău și îți omoară oamenii, trebuie să răspunzi acelei persoane. Dacă avioanele sunt în spațiul tău aerian, trebuie să le blochezi”. Întrebat dacă membrii NATO au ezitat din teama față de o eventuală reacție rusă, liderul ucrainean a răspuns: „Cred că, în mare parte, da… Desigur, sunt unii. Știu câțiva care nu se tem, dar, în general, țările se tem. Le este frică pentru că Rusia este nebună. Și cred că au dreptate”. Garanții bilaterale cu SUA În același interviu, Zelenski a vorbit și despre întâlnirea pe care a avut-o mați cu Donald Trump, la New York, și a precizat că a cerut în mod clar garanții bilaterale de securitate din partea Statelor Unite: „I-am spus președintelui că avem nevoie de garanții bilaterale de securitate. Ucraina – Statele Unite. Garanții bilaterale, cu caracter juridic obligatoriu. Asta este important”. Zelenski a explicat că, deși sprijinul colectiv al aliaților este important, un „backstop” (mecanism de sprijin) al SUA ar întări încrederea altor state europene care ezită să ofere sprijin mai consistent Ucrainei. Liderul ucrainean spune că are încredere într-o garanție de securitate oferită de Trump: „Am încredere pentru că el este președintele Statelor Unite, iar garanțiile de securitate oferite de SUA funcționează în lume”.
Lavrov susține că NATO și UE au declarat război Rusiei prin Ucraina
La reuniunea miniștrilor de externe G20 din 25 septembrie, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și Uniunea Europeană au „declarat război” Rusiei prin sprijinul militar și politic acordat Ucrainei, scrie The Kyiv Independent. Sprijinul NATO și încălcările spațiului aerian Afirmația lui Lavrov vine după incidente recente în care drone și avioane rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, provocând îngrijorare sporită în Europa. La începutul lunii septembrie, Polonia a doborât mai multe drone rusești, în timp ce România a raportat interceptarea unei drone rusești care a durat aproape o oră. Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu avioane MiG-31, subliniind o tendință de provocări tot mai accentuate. Răspunsul Occidentului și tensiunile în creștere Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat aliații NATO să doboare aeronavele rusești care îi încalcă frontierele, o poziție susținută de oficiali europeni preocupați de securitatea regională. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat deja ideea lui Lavrov, afirmând că NATO se află în război cu Rusia din cauza sprijinului militar constant acordat Kievului. Între timp, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, a avertizat că interceptarea aeronavelor rusești ar echivala cu un conflict deschis. Riscuri de escaladare pentru Europa Valul de încălcări ale spațiului aerian, dublat de campanii de dezinformare, a adâncit temerile din cadrul NATO privind o posibilă escaladare militară rusă dincolo de Ucraina. Analiștii avertizează că astfel de provocări ar putea testa fermitatea NATO, estompând și mai mult granița dintre sprijin indirect și confruntare directă. Declarațiile lui Lavrov încearcă să întărească narațiunea Moscovei conform căreia Occidentul a trecut la participare activă, prezentând orice acțiuni defensive ale NATO drept pretext pentru un conflict mai amplu.
Nicușor Dan: Nu văd Rusia capabilă să atace NATO, dar provocările vor continua / Dan nu crede că Bolojan trebuie să demisioneze dacă reformele sunt declarate neconstituționale
Nicușor Dan admite influența SRI în deciziile din domeniul politic și economic Nicușor Dan admite la Digi 24 că SRI a avut ingerințe în viața politică și economică a țării, în contextul în care a fost rugat să comenteze cum își explică interesul publicului român pentru conducerea SRI și SIE. „S-o spunem foarte direct, am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român. Bineînțeles, noi trebuie să facem două lucruri. Nicușor Dan: Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că serviciile românești de informații știau din timp despre Călin Georgescu, însă modalitatea tehnologică prin care acesta a fost sprijinit politic a fost atât de surprinzătoare, încât nu au reușit să intervină. Nicușor Dan a confirmat că serviciile de informații cunoșteau situația fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. „Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau, însă modalitatea tehnologică folosită a fost între atât de surprinzătoare pe o perioadă de timp foarte scurtă, astfel încât ei nu au avut competența să intervin în acest acest interval scurt”, a declarat președintele Dan, joi, la Digi24. Președintele României, despre sondajul care dă AUR cu 40%: Cifra este reală Cred că cifra este reală, susține președintele Nicușor Dan, întrebat despre sondajul în care AUR ajunge la un scor de 40%. „Cred că sondajul ăsta este real. Adică nu e doar un sondaj. Sunt mai multe care spun cam același lucru. Deci cred că cifra asta este reală. Nu este o mare iubire față de AUR, așa interpretez eu, ci o dezamăgire, neîncredere față de partidele care au guvernat și guvernează în România”, a spus Nicușor Dan, la Digi24. El spune că sarcina politicienilor este să recâștige încrederea acestor oameni. Nicușor Dan, despre anularea alegerilor: Toată lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis Președintele Nicușor Dan susține, referitor la anularea alegerilor de anul trceut, că toată lumea a greșit, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis. Evident că toată lumea a greșit. Inclusiv Klaus Iohannis. Însă, ceea ce eu vreau să apreciez este că la acel moment de 6 decembrie, când Curtea Constituțională a luat decizia, și președintele, și instituțiile care au fost în CSAT și ulterior Curtea Constituțională au avut curajul să ia o decizie extrem, extrem de, să-i spunem, neobișnuită. Ăla a fost un moment de slăbiciune, dar care s-a sfârșit cu o decizie foarte, foarte curajoasă, pe care trebuie să salutăm”, a spus Nicușor Dan la Digi24. Președintele Nicușor Dan nu crede că premierul Ilie Bolojan trebuie să demisioneze dacă măsurile de austeritate vor fi declarate neconstituționale. Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, dacă măsurile vor fi declarate integral sau parțial neconstituționale, Nicușor Dan s spus: „Deloc. Deloc. Eu am făcut vreo patru sau cinci obiecții, sesizări de neconstituționalitate. Una mi-a fost admisă, una mi-a fost respinsă. Curtea Constituțională a apreciat altfel decât am apreciat eu. E democrație, da? Dreptul nu este o știință, nu este chiar matematică, dar e o chestiune de a interpreta niște texte care sunt scrise în limbajul natural. În limbajul natural poți să ai ambiguități”. Președintele Dan, întrebat de ce nu a fost la adunarea ONU: Am considerat că e mai bine să fiu în țară „Am considerat că e mai bine să fiu în țară”, a spus președintele Nicușor Dan, întrebat de ce nu a participat la ședința Adunării Generale a ONU. Întrebat joi seara, la Digi24, de ce nu a participat la recenta adunare generală a ONU, la care s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova, Nicușor Dan a spus: „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă, a avut o delegație condusă de doamna ministru de Externe. În toate, cum să le spun, secțiunile acestei conferințe, România și-a exprimat punctul de vedere. Nicușor Dan anunță că desecretizarea CSAT-ului din 6 decembrie va avea loc „la momentul oportun” Președintele Nicușor Dan a declarat că România deține informații și investigații în curs care susțin anularea alegerilor din 2024 și a menționat că Călin Georgescu nu a fost un fenomen izolat. „Eu vă dau exemplul unui raport al serviciilor secrete ale Marii Britanii, care a fost, dacă nu mă înșel, publicat în iulie anul acesta, în orice caz, vara asta. Și în care spune că au identificat trei sau patru, e public, în care spune că au identificat trei sau patru grupuri de acțiune ruse care au făcut niște fie acțiuni de atac cibernetic pe niște structuri, fie acțiuni de dezinformare, în anii 2014, 2017, 2020, 2022 și raportul serviciilor britanici a venit în 2025”, a spus președintele, joi, la Digi24. Nicușor Dan, despre Strategia de Securitate Națională: O să țină cont de provocările actuale Președintele Nicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială lucrează la o nouă strategie de securitate națională, care urmează să fie prezentată Parlamentului în termenul legal de șase luni de la învestire. „Este o obligație legală pe care orice președinte o are să o facă, înseamnă parlamentului în șase luni de la investire, mai avem două luni, se lucrează la ea, adică este o consultare cu toate instituțiile, astfel încât documentul să fie unul care să țină cont de provocările actuale”, a spus Dan, joi, la Digi 24 despre Strategia de Securitate Națională. Nicuşor Dan, despre dezinformare: Suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei Preşedintele României Nicuşor Dan spune că în ceea ce priveşte securitatea cbernetică România stă bine, dar că pe zona de dezinformare „suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei”. Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit joi seara la Digi24 de securitatea cibernetică. El aminteşte că în raportul parchetului general se arată că în perioada alegerilor au fost 80.000 de atacuri cibernetice pe diferite structuri ale statului român. Dan, despre partidele suveraniste: Direcția lor de acțiune este aliniată cu Moscova Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Digi24 că există dovezi parțiale care indică faptul că unele partide suveraniste
Ministrul de Finanțe al Germaniei: Incursiunile Rusiei pe flancul estic justifică majorarea masivă a bugetului pentru apărare
Ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a declarat că recentele incursiuni aeriene rusești pe flancul estic al NATO justifică mai mult ca niciodată decizia Guvernului de a spori masiv cheltuielile pentru forțele armate. Prezentând bugetul pentru 2026 Parlamentului de la Berlin marți, Lars Klingbeil le-a spus parlamentarilor că unul dintre elementele cheie ale proiectului de buget este de a merge mai departe cu consolidarea „capacității de descurajare și apărare” a Germaniei pentru a contracara amenințarea crescândă din partea Kremlinului. „Spațiul aerian al NATO este violat, la 600 de kilometri de aici”, a spus Klingbeil, referindu-se la intruziunile rusești în spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. „Putin testează NATO”, a adăugat Klingbeil. „Nimeni nu crede că acest lucru a fost din întâmplare”. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la aproximativ 86 de miliarde de euro în 2025 la 108 miliarde de euro în 2026, o sumă record după finalul Războiului Rece, „Punem capăt politicii de ani de zile de strângere a curelei pentru Bundeswehr”, a spus Klingbeil. „Germania trimite un semnal clar: suntem un partener NATO de încredere și ne menținem angajamentul față de alianță”. Klingbeil a oferit, de asemenea, un avertisment dur cu privire la intențiile lui Putin, spunând că se așteaptă ca Rusia să fie în măsură să atace teritoriul NATO cel târziu până în 2029. „Asta nu înseamnă că o va face, dar înseamnă că poate”, a spus Klingbeil. „Nu putem fi naivi când vine vorba de Vladimir Putin și intențiile sale”. Planul general pentru bugetul pe 2026, care urmează să primească aprobarea finală până la sfârșitul anului, include investiții record, pentru un al doilea an la rând – o majorare de la aproximativ 115 miliarde de euro în 2025 la 127 de miliarde de euro. Pe termen lung, Klingbeil a avertizat săptămâna trecută că bugetul pentru 2027 va prezenta „provocări enorme.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania va iniția procesul de recunoaștere a STATULUI palestinian, dar decizia va fi la finalul procesului de pace /„Este obiectivul nostru”
Șeful NATO avertizează Rusia: Nu vrem să vedem o continuare a acestui model periculos
Mark Rutte a susținut marți o conferință de presă după ce ambasadorii NATO s-au întâlnit pentru a discuta despre încălcarea spațiului aerian estonian de către Rusia. Rutte a transmis un avertisment anunțând că aliații sunt pregătiți pentru orice scenariu. „Nu vrem să vedem o continuare a acestui model periculos pe care îl vedem din partea Rusiei. Aliații continuă, de asemenea, să facă exerciții, pentru a se asigura că suntem pregătiți pentru orice amenințări cu care ne-am putea confrunta. Chiar și acum, cel mai mare portavion din lume, portavionul american USS Gerald R. Ford, se află în vecinătate și face exerciții cu aliații de pe tot continentul”, a spus Rutte, potrivit Sky News. NATO, pregătită pentru reacții mai dure față de intimidările rusești El a mai declarat că piloții NATO nu au descoperit „nicio amenințare imediată” din partea avioanelor rusești care au intrat în spațiul aerian estonian „În ultima încălcare a spațiului aerian din Estonia, forțele NATO au interceptat și escortat prompt aeronava fără escaladare, deoarece nu a fost evaluată nicio amenințare imediată”, a adăugat Rutte. Șeful NATO a transmis că organizația este pregătită să aibă reacții mai dure față de intimidările rușilor. „Desigur”, a spus Rutte atunci când a fost întrebat dacă NATO este pregătită să fie mai dură în răspunsul său. „Dar trebuie să facem întotdeauna acest lucru în funcție de evaluarea situației”, a precizat el.
România și alte șase state UE participă la discuțiile privind zidul de drone. Slovacia și Ungaria nu au fost invitate
România și alte șase state membre UE vor participa vineri, 26 septembrie, la reuniunea privind propunerea de „zid de drone” de-a lungul frontierei estice a UE. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, pentru publicația Suspilne, citată de The Kyiv Independent. Reuniunea de vineri se va concentra pe evaluarea capacităților și nevoilor țărilor participante, cu scopul de a determina pașii următori „în strânsă cooperare cu Ucraina și alte state membre”. Cu toate acestea, două țări vecine cu Ucraina – respectiv Ungaria și Slovacia – nu au fost invitate la aceste discuții. Cele două state au menținut relații strânse cu Rusia de la începutul războiului și s-au opus de mai multe ori unor sancțiunilor UE impuse Moscovei. Reuniunea are loc după ce s-au produs mai multe incidente privind drone și avioane rusești care au pătruns în spațiile aeriene ale Poloniei, Estoniei și României. Ca răspuns la aceste incursiuni, Polonia și Estonia au invocat articolul 4 al NATO pentru consultări cu aliații, iar NATO a lansat misiunea Eastern Sentry, menită să limiteze capacitatea Rusiei de a interfera în spațiul aerian al NATO.
Avioanele rusești din Estonia: Consiliul NATO se întâlnește pentru discuții marți
NATO a mobilizat avioane de luptă după ce trei avioane de luptă rusești MiG-31 au încălcat vineri spațiul aerian estonian timp de aproximativ 12 minute, provocând plângeri privind o nouă provocare periculoasă și o negare din partea Moscovei, relatează AFP. Estonia a cerut imediat discuții urgente cu aliații NATO, la mai puțin de două săptămâni după ce Polonia a făcut același lucru, după ce a reclamat o incursiune a unei valuri de drone rusești. În conformitate cu articolul 4, orice membru poate cere discuții de urgență atunci când consideră că „integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” sa sunt în pericol. Discuțiile de marți vor avea loc pentru a treia oară când articolul 4 a fost invocat de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și a noua oară când a fost declanșat în istoria de 79 de ani a alianței. Spre deosebire de articolul 5 – principiul securității colective care obligă întreaga alianță să apere un membru atacat – articolul 4 prevede doar consultări. După ce Polonia a invocat articolul 4 în legătură cu intrarea dronelor, NATO a anunțat că își întărește apărarea de-a lungul flancului estic, în încercarea de a-și securiza mai bine frontiera. Consiliul de Securitate al ONU va convoca luni o reuniune în legătură cu intrarea avionului rus, a declarat, de asemenea, Estonia.
Un avion militar rus a intrat duminică în spațiul aerian de deasupra Mării Baltice
Duminică dimineață, forțele aeriene germane au trimis două avioane Eurofighter pentru a urmări un avion militar rus IL-20m care intrase în spațiul aerian neutru deasupra Mării Baltice, înainte de a preda escorta partenerilor NATO din Suedia, potrivit Reuters. „Încă o dată, forța noastră de reacție rapidă, formată din două avioane Eurofighter, a fost însărcinată de NATO să investigheze un avion neidentificat, fără plan de zbor sau contact radio, în spațiul aerian internațional”, a declarat forța aeriană germană într-un comunicat. „Era un avion de recunoaștere rus IL-20M. După identificarea vizuală, am predat sarcinile de escortă ale avionului partenerilor noștri suedezi din NATO și ne-am întors la Rostock-Laage”. Consiliul Nord-Atlantic al NATO se va reuni marți pentru a discuta încălcarea spațiului aerian estonian de către Rusia, au declarat duminică pentru Reuters doi oficiali familiarizați cu această chestiune. Tallinn a declarat că trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat fără permisiune în spațiul aerian estonian vineri și au rămas acolo timp de 12 minute înainte de a fi forțate să se retragă.