Ministrul Apărării și șeful Statului Major al Apărării, vizită la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii
Joi, ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat o vizită la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. Cei doi oficiali s-au întâlnit cu comandanții unității și cu militari români și aliați implicați în activități de instruire, subliniind modernizarea accelerată a bazei și importanța sa strategică pentru România și NATO. „Escadrila 48 Aviație de Vânătoare, echipată cu aeronave F-16, reprezintă o capabilitate esențială pentru siguranța spațiului aerian și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul NATO. Forța reală a acestei baze aeriene este însă dată de oamenii săi, o echipă de comandă tânără și un corp de cadre dedicat, care îmbină tradiția cu profesionalismul și inovația”, a declarat ministrul Ionuț Moșteanu. La rândul său, generalul Gheorghiță Vlad a evidențiat că „militarii Bazei 71 Aeriene confirmă, prin nivelul ridicat de pregătire și prin misiunile îndeplinite zilnic, capacitatea României de a acționa integrat alături de aliați și de a asigura securitatea spațiului aerian național”.
Ramsteinul Estului. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei
Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict. Breedlove face parte în prezent din consiliul de conducere al think-tank-ului american Saratoga Foundation. Breedlove se referă la Mihail Kogălniceanu drept „Ramsteinul Estului”, făcând trimitere la uriașa bază aeriană americană din Germania, care a reprezentat de mult timp un hub central pentru operațiunile de luptă ale NATO. „Nu este ceva nou că Mihail Kogălniceanu este importantă pentru operațiunile aeriene occidentale”, a declarat Breedlove pentru Kyiv Post, amintind rolul istoric al bazei în sprijinirea misiunilor din Afganistan. „Baza Mihail Kogălniceanu, prin simpla ei poziționare în lume, este incredibil de importantă pentru orice facem în acea parte a lumii și este unică prin faptul că poate fi esențială pentru orice operațiune din Ucraina”, a spus el. Comentariile lui Breedlove vin în contextul discuțiilor dintre statele occidentale, conduse, potrivit relatărilor, de Marea Britanie și Franța, privind formarea unei forțe multinaționale care să ajute la reconstruirea armatei Ucrainei și să ofere sprijin logistic după un posibil acord de pace. Breedlove: „Putin escaladează conflictul” Întrebat despre temerile legate de escaladarea tensiunilor cu Rusia, Breedlove a răspuns tranșant. „Cine escaladează acest conflict acum? Domnul Putin escaladează acest conflict”, a spus Breedlove. „El vrea ca noi să ne temem de escaladare. Se numește control reflexiv. Eu nu cred că ar trebui să ne limităm acțiunile pe baza fricii de escaladare, pentru că Putin escaladează. În concluzie, trebuie să luăm măsurile pe care le considerăm importante pentru pace”, a adăugat el.
Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală. Procurorul general: Principalul beneficiar a fost candidatul pro-Kremlin
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alex Florența, a prezentat marți concluziile unei anchete extinse, potrivit căreia Federația Rusă a derulat o operațiune de mare influență în România, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Campania, desfășurată prin companii cu legături la Moscova, ar vizat direct peste 1,3 milioane de alegători români, potrivit Bloomberg. „Este clar că principalul beneficiar al acestei campanii a fost candidatul independent”, a precizat procurorul general, făcând referire la Călin Georgescu, fost inginer agronom, care a câștigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Detaliile apar într-un rechizitoriu care îl vizează pe Georgescu și alți 21 de inculpați, acuzați, printre altele, de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. Procurorii susțin că acțiunile acestora au fost parte a unei operațiuni hibride coordonate de entități rusești, cu scopul de a destabiliza statul român din interior. Atac digital sofisticat: algoritmii au scăpat monitorizărilor clasice Potrivit rechizitoriului, patru companii cu legături directe în Rusia au orchestrat o rețea de peste 2.000 de conturi false de Facebook și aproximativ 20.000 de boți AI, care au răspândit dezinformare, conținut generat automat și mesaje menite să submineze încrederea publicului în instituțiile democratice. Rusia nu a folosit metode de manipulare ostentative, ci s-a infiltrat subtil în algoritmii rețelelor sociale, astfel că atacul a fost „invizibil” o bună perioadă de timp: „Tipul de campanie desfășurat a trecut neobservat, algoritmii rețelelor sociale fiind dificil de urmărit cu metodele clasice de investigație”, a explicat șeful Parchetului General. După victoria lui Georgescu, Curtea Constituțională a invalidat scrutinul, ceea ce a generat proteste stradale și a amplificat sprijinul pentru partide de extremă dreapta. Între timp, ancheta a scos la iveală legăturile fostului candidat cu grupări radicale și mercenari, precum și mesaje publice în care acesta l-a elogiat pe Vladimir Putin și a criticat NATO. În luna februarie, Georgescu a fost pus sub acuzare pentru apartenență la o organizație extremistă și fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale. Acesta respinge acuzațiile și susține că este nevinovat. De asemenea, Kremlinul neagă acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.
Scutul european antirachetă atrage noi clienți
După ce Danemarca a ales sistemul european de apărare anti-rachetă SAMP/T, respingând ofertele pentru Patriot, Franța și partenerii săi industriali văd în acest succes un impuls pentru noi contracte internaționale. Informația a fost confirmată de un oficial al companiei franceze Thales, cu ocazia anunțului privind achiziția făcută de Danemarca, și citată de Reuters. Scutul european, la prima livrare în afara Franței și Italiei Sistemul achiziționat de Danemarca este dezvoltat în parteneriat franco-italian, prin companiile Thales și MBDA, și oferă acoperire de 360 de grade împotriva amenințărilor aeriene și balistice. Alegerea Danemarcei, în valoare de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), reprezintă prima livrare a sistemului către o țară europeană din afara Franței și Italiei. „Nu este vorba despre o respingere a sistemului american Patriot, ci despre alegerea celei mai bune opțiuni”, a declarat ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, subliniind că decizia nu are legătură cu recentele tensiuni cu Washingtonul pe tema Groenlandei. Oficialii consorțiului franco-italian au evitat să comenteze aspectele politice, subliniind în schimb avantajele tehnice ale sistemului european. Între timp, Grecia și Belgia și-au exprimat deja interesul pentru SAMP/T, iar un reprezentant al companiei a precizat că „mai există și alte piețe care nu au fost dezvăluite”. Cumpărăm de la parteneri care nu reprezintă o amenințare, spun danezii Decizia este văzută ca un semnal politic puternic în favoarea independenței europene în apărare: „Este o dorință politică clară de a cumpăra de la parteneri fiabili și care nu reprezintă o amenințare”, a declarat parlamentarul conservator danez Rasmus Jarlov. La rândul său, liderul opoziției liberale, Martin Lidegaard, a afirmat: „Sunt extrem de bucuros că banii nu vor merge către industria americană sau israeliană, ci către cea europeană”. Achiziția vine în contextul unor tensiuni crescute privind securitatea în regiune, după ce Polonia a doborât drone suspecte rusești, cu sprijinul avioanelor NATO – primul incident de acest tip în contextul războiului din Ucraina. Într-un raport recent, Comisia Europeană a identificat apărarea aeriană și anti-rachetă ca prioritate strategică pentru consolidarea capacităților militare europene.
Ministrul Apărării avertizează: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești
„Da. Punând cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile, da, este singura explicație solidă”, spune la Digi24 ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, întrebat dacă este de părere că Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor. Întrebat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, el afirmă că „va trebui să ne obișnuim cu ele și vom ajunge la un moment dat să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acolo”. „Evaluarea mea în momentul ăsta cu toate datele pe care am, e că, cum spuneam, va trebui să ne obișnuim pe de o parte, pe de altă parte să descurajăm astfel de provocări. Și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați”, adaugă ministrul Apărării. El menționează că România va urma modelul polonez de producere de drone împreună cu ucrainenii. „Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul apărării, domnul Șmihal și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. E posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede până la anul în mai să închidem un contract pentru producția de astfel de drone”, încheie Moșteanu.
Băsescu afirmă că drona rusească intrată în spațiul aerian al României trebuia doborâtă: A fost o greșeală că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită drona
„Putin ne trimite o dronă care se plimbă 49 de minute în spațiu aerian al României. Noi ridicăm avioane F16 și spre sfârșitul misiunii vin să ne înlocuiască și alte două Eurofighter germane și uite, pentru o tiriplice de dronă care a trebuit să dobărătă în primele minute după ce a intrat în spațiu aerian al României pentru că a fost recunoscută ca fiind o dronă. Faptul că ne justificăm… să vedeți riscuri colaterale… Cel mai mare risc în toată afacerea dronelor rusești este decredibilizarea capacității de apărare a țării. Ori faptul că noi n-am doborât această dronă care ne-a fost trimisă ca să ne testeze nu face decât să pună sub semnul întrebării și pentru aliați, și pentru ruși, dar mai ales pentru populația României, deci pune sub semn întrebării capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri. Îmi pare rău să o spun, dar dacă bine mi-aduc aminte, dincolo de greoaiele F-16, România dispune de niște mașini de luptă Ghepard care au pe ele fiecare câte două tunuri anti-aeriene Orlikon și care au fost primite din Germania. Eu nu spun că avem mari unități cu mașini de luptă Ghepard, dar avem cale de un divizion de mașini de luptă Ghepard care, măcar două, trei din ele, puteau fi amplațate pe zona de nord a județului Tulcea pe unde au mai intrat drone de la ruși”, spune la Digi24 Traian Băsescu. Fostul președinte afirmă că „drona trebuia doborâtă”. „A fost o greșeală, că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită drona”, adaugă Traian Băsescu. El opinează că, în astfel de cazuri, decizia nu i se lasă pilotului și ironizează comunicarea autorităților. „Armata a făcut un soi de sindicat și zice cam așa: «Ar fi bine să o dăm jos. Dar dacă voi credeți că nu-i bine să o dăm jos, să nu dăm jos drona…». Cum ar suna asemenea convorbire în armată? În armată e consemnul precis. Intră în spațiu aerian neautorizat o dobori. (…) M-am format în structură piramidală în care nu există variante pentru subordonat. El are de îndeplinit o misiune: dobori obiectul care intră neautorizat în spațiu. Nu poți să dai unui pilot ordin: Doboară-l, dar vezi, dacă ți se pare că nu-i cazul, nu-l mai dobori. (…) În armată nu se pot da ordine relative. Asta e exclus. Exclus”, încheie Băsescu.
Zelenski, despre drona detectată în Tulcea: a pătruns 10 kilometri în teritoriul României și a zburat 50 de minute în spațiul aerian NATO
„Astăzi, România a ridicat avioane de luptă din cauza unei drone rusești aflate în spațiul său aerian. Potrivit datelor actuale, drona a pătruns aproximativ 10 kilometri în teritoriul românesc și a operat în spațiul aerian al NATO timp de circa 50 de minute. Tot astăzi, Polonia a răspuns militar la amenințarea dronelor rusești de atac”, a transmis Zelenski pe platforma X. Liderul ucrainean a afirmat că dronele rusești au vizat pe parcursul zilei mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv cele de la granița cu Belarus, și că spațiul aerian belarus ar fi fost folosit pentru a lansa atacuri asupra regiunii Volin. „Armata rusă știe exact unde se îndreaptă dronele lor și cât timp pot opera în aer. Rutele lor sunt întotdeauna calculate. Nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de rang inferior. Este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”, a scris Zelenski. Acesta a cerut partenerilor internaționali măsuri preventive ferme împotriva Moscovei. „Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare. Sunt necesare tarife împotriva comerțului rusesc. Este nevoie de apărare colectivă, iar Ucraina a propus partenerilor săi crearea unui astfel de sistem de protecție. Nu așteptați zeci de ‘Shahed-uri’ și rachete balistice înainte de a lua decizii”, a subliniat președintele ucrainean. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că Forțele Aeriene Române au interceptat o dronă rusească intrată în spațiul aerian al României. Ministerul Apărării a transmis că două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă la ora 18:05 pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești aura infrastructurii ucrainene de la Dunăre. „La ora 18:12 a fost emis mesajul RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18:23 aeronavele F 16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km SV Chilia Veche, cand a dispărut de pe radar”, a transmis MApN.
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate, preventiv, sâmbătă de Polonia / Aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș estic al țării, a fost închis
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate sâmbătă pentru a proteja spațiul aerian al Poloniei din cauza amenințării unor atacuri cu drone în Ucraina vecină, iar aeroportul din orașul Lublin, cel mai mare oraș din estul Poloniei, a fost închis, au anunțat autoritățile poloneze, citate de Reuters. Potrivit Comandamentului Operațional al forțelor armate poloneze, avioanele au participat la o operațiune lângă granița cu Ucraina „pentru a asigura securitatea spațiului nostru aerian”. Acest lucru se întâmplă la trei zile după ce Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian, cu sprijinul avioanelor militare ale aliaților NATO. „Aceste acțiuni au un caracter preventiv și urmăresc asigurarea securității spațiului aerian și protecția cetățenilor, în special în zonele adiacente zonei amenințate”, a declarat Comandamentul într-un comunicat. În comunicat nu se menționează nicio încălcare actuală a spațiului aerian polonez. Informații de context Polonia a declarat că spațiul său aerian a fost încălcat de drone rusești în noaptea de marți spre miercuri, în timp ce Rusia a atacat Ucraina, unde războiul continuă din februarie 2022. Rusia a susținut că nu a vizat Polonia. Agenția Poloneză pentru Navigație Aeriană a informat că aeroportul din Lublin și o zonă controlată în jurul aeroportului au fost închise pentru operațiuni de zbor sâmbătă.
Mircea Abrudean: România rămâne un aliat solid în noua misiune NATO Eastern Sentry
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat lansarea operațiunii NATO „Eastern Sentry”, o misiune defensivă menită să consolideze Flancul Estic, subliniind că România rămâne un aliat solid și angajat ferm în apărarea Alianței Nord-Atlantice. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat vineri anunțul lansării operațiunii „Eastern Sentry” de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich. „Noua operațiune NATO Eastern Sentry, cu rol defensiv, este expresia solidarității și unității aliate și reprezintă un răspuns ferm la provocările de securitate, în condițiile în care Polonia s-a confruntat recent cu încălcări ale spațiului aerian”, a declarat Abrudean, subliniind importanța contextului actual de securitate pentru regiune. Oficialul a reafirmat angajamentul României față de Alianța Nord-Atlantică: „România rămâne un aliat solid, profund angajat în apărarea Alianței din care facem parte”. NATO lansează operațiunea Santinela Estică pentru a-și consolida poziția pe flancul estic, a anunțat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte. Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare.
Marea Britanie se alătură operaţiunii Eastern Sentry pentru consolidarea apărării Flancului Estic
„Marea Britanie este pe deplin angajată să îşi joace rolul în cadrul misiunii Eastern Sentry a NATO în urma încălcărilor imprudente şi periculoase ale spaţiului aerian de către Rusia”, a transmis Ministerul Apărării din Marea Britanie într-un comunicat de presă, potrivit SkyNews. Detaliile contribuţiei Marii Britanii vor fi anunţate în curând. Yvette Cooper a vizitat Ucraina vineri, prima sa vizită în ţară de când a devenit ministru de externe, în urma reorganizării cabinetului Keir Starmer. Ea a descris călătoria, care a inclus o întâlnire cu preşedintele ţării, Volodimir Zelenski, ca pe o demonstraţie de solidaritate cu Ucraina. „Regatul Unit nu va sta degeaba în timp ce Putin îşi continuă invazia barbară a Ucrainei”, a declarat Cooper, menţionând ceea ce a numit a fi „lipsa totală de respect faţă de suveranitate” a preşedintelui rus prin trimiterea de drone în spaţiul aerian NATO. Şi Prinţul Harry a efectuat o vizită surpriză la Kiev vineri, unde s-a întâlnit cu militari răniţi. NATO lansează operaţiunea Santinela Estică pentru a-şi consolida poziţia pe flancul estic, a anunţat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte. Armata poloneză a anunţat miercuri dimineaţă că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat şi spaţiul aerian al organizaţiei militare.