Războiul din Ucraina, ziua 1.348 | Zelenski: Forțele ucrainene au obținut rezultate în distrugerea trupelor ruse la Pokrovsk | Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că nu este nevoie de o întâlnire între Trump și Putin
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică seara că armata ucraineană a înregistrat progrese importante în sectorul Pokrovsk, unde forțele sale „au obținut rezultate în distrugerea ocupantului rus”. „Principala atenție este pe direcția Pokrovsk, unde există rezultate în distrugerea ocupantului. Mulțumiri speciale Brigăzii 79 de Asalt Aerian Separat”, a spus Zelenski în mesajul său video nocturn. Zelenski a lăudat mai multe unități militare pentru „operațiuni eficiente și active” în zonele Pokrovsk și Kupiansk. El a subliniat, de asemenea, eficiența atacurilor cu drone și rachete ucrainene asupra infrastructurii militare ruse Zelenski primește sisteme de apărare Patriot de la Germania Ucraina primește sistemele de apărare Patriot de la Germania. Anunțul a fost dat de președintele Volodimir Zelenski, care a precizat că acordurile de consolidare a apărării aeriene au fost puse în aplicare. „Atacurile aeriene rusești sunt miza principală a lui Putin în acest război – prin teroare, el încearcă să compenseze incapacitatea sa de a-și atinge obiectivele nebunești pe teren. Prin urmare, fiecare consolidare a apărării noastre aeriene ne apropie literalmente de sfârșitul războiului pe care îl așteptăm cu toții”, a precizat Zelenski, duminică după-masă în mesajul său publicat pe X. Atacuri rusești în regiunea Dnipropetrovsk: un bărbat a murit, iar trei persoane, între care un copil, au fost rănite Un bărbat de 55 de ani a fost ucis, iar alte trei persoane, inclusiv o fetiță de opt ani, au fost rănite, sâmbătă, în urma atacurilor lansate de forțele ruse asupra regiunii Dnipropetrovsk, în estul Ucrainei. Potrivit lui Vladyslav Haivanenko, șeful Administrației Militare Regionale, un atac cu dronă a lovit orașul Pavlohrad, provocând victime și incendii. „Un bărbat de 55 de ani a fost ucis într-un atac cu dronă la Pavlohrad. Trei persoane au fost rănite în cursul zilei, inclusiv o fetiță de opt ani, un bărbat de 71 de ani și o femeie de 39 de ani”, a transmis Haivanenko pe Telegram, citat de agenția Ukrinform. În urma loviturilor au izbucnit incendii, fiind avariate un bloc de locuințe, mai multe mașini, un acoperiș metalic și o întreprindere privată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că „nu este nevoie” de o întâlnire între Trump și Putin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică, 2 noiembrie, că în acest moment „nu este nevoie” de o întrevedere între Donald Trump și Vladimir Putin. „Teoretic, o astfel de întâlnire este posibilă, dar în acest moment nu este nevoie de ea”, a spus Peskov, citat de agenția rusă de stat TASS. „Este nevoie de o muncă minuțioasă asupra detaliilor privind soluționarea conflictului”. Declarația vine după o serie de discuții privind o posibilă reluare a dialogului direct între Washington și Moscova. Pe 16 octombrie, Putin l-a sunat pe Trump, iar liderul american a afirmat atunci că ar putea avea o întâlnire cu președintele rus la Budapesta, vorbind despre un „progres” în negocierile de pace. Planurile pentru summit au fost însă abandonate pe 21 octombrie, când Trump a spus că nu vrea să-și piardă timpul cu Putin, motivând că Rusia refuză să oprească luptele de-a lungul actualei linii a frontului. O zi mai târziu, liderul american a impus sancțiuni celor mai mari două companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, în semn de presiune asupra Moscovei. Cel puțin 15 morți și 20 de răniți în atacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 700 de atacuri asupra mai multor regiuni din Ucraina în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin 15 civili și rănind alți 20, potrivit autorităților de la Kiev. Printre victime se află și doi copii, iar mai multe localități au rămas fără electricitate. Cel puțin 15 civili au fost uciși și alți 20 au fost răniți în ultimele 24 de ore, în urma atacurilor lansate de forțele ruse asupra mai multor regiuni din Ucraina, au anunțat autoritățile ucrainene pe duminică. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a folosit două rachete balistice Iskander M și 79 de drone de atac, printre care aproximativ 50 de tip Shahed, precum și drone Gerbera și momeală. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 67 dintre acestea, însă 12 au lovit ținte în șase locații diferite, scrie Kyiv Independent. Două persoane au murit în urma unui atac cu drone în regiunea Odesa Cel puțin două persoane au fost ucise în regiunea ucraineană Odesa, după un atac cu drone rusești, în timp ce alte regiuni ale țării se confruntă cu pene de curent masive provocate de bombardamentele asupra rețelei electrice. Conform AP, două persoane au murit duminică dimineață în urma unui atac cu drone asupra unui parc auto din regiunea Odesa, situată pe coasta ucraineană a Mării Negre, au anunțat autoritățile de la Kiev. Alte trei persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regional Oleh Kiper. În același timp, Rusia a continuat valurile de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, vizând în special regiunea Zaporojie, aflată în apropierea liniei frontului. Guvernatorul Ivan Fedorov a declarat că aproape 60.000 de locuitori au rămas fără curent electric, iar două persoane au fost rănite. Imagini publicate pe Telegram arată clădiri distruse complet de explozii. Operatorul național de energie, Ukrenergo, a anunțat întreruperi controlate de curent în mai multe regiuni, ca urmare a pagubelor provocate de atacurile asupra rețelei. Aceste lovituri fac parte din campania susținută a Rusiei împotriva infrastructurii energetice ucrainene, intensificată odată cu apropierea iernii. Lipsa electricității afectează grav funcționarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și încălzire centralizată, punând presiune suplimentară asupra populației civile Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie Kyiv Independent. Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre. Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor , au remarcat că cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier, inclusiv la un petrolier. Oficialii
Congresul SUA blochează retragerea trupelor americane din România. Opoziție puternică față de planul administrației Trump
Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune. Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO. Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei. Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”. Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.
Războiul din Ucraina, ziua 1.348 | Drone observate deasupra bazei militare din Belgia pentru a doua oară în 24 de ore
Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia Armata ucraineană ar fi atacat un debarcader al unui terminal petrolier, precum și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, au relatat canalele media rusești Telegram, scrie Kyiv Independent. Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre. Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor , au remarcat că cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier, inclusiv la un petrolier. Oficialii de la sediul operațiunilor regionale din regiunea Krasnodar au confirmat ulterior că un atac cu drone a provocat daune infrastructurii portuare. Oficialii au adăugat că suprastructura punții, o navă, clădiri și infrastructura terminalului au fost avariate în atac. O dronă a fost observată deasupra bazei aeriene Kleine Brogel din Belgia în seara zilei de 1 noiembrie, pentru a doua oară în mai puțin de 24 de ore, au relatat agențiile de presă locale. Observarea are loc la doar o zi după ce mai multe drone au fost observate deasupra aceleiași baze aeriene pe 31 octombrie, a anunțat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pe 1 noiembrie. În urma celui de-al doilea incident, un elicopter al poliției a pornit în urmărire, dar nu a reușit să intercepteze drona, a relatat publicația belgiană VTM Nieuws . Deși oficial neconfirmat, se crede pe scară largă că baza aeriană găzduiește arme nucleare americane în cadrul acordurilor de partajare nucleară ale NATO. De asemenea, baza este programată să servească drept sediu pentru avioanele de vânătoare F-35 începând cu 2027, a relatat agenția de știri Belga . Incidentul are loc pe fondul unei creșteri a numărului de observări misterioase de drone în țările europene, stârnind temeri privind implicarea Rusiei în războiul hibrid și o îngrijorare reînnoită cu privire la securitatea alianței. Pe 17 octombrie, forțele aliate au doborât două drone de origine necunoscută după ce au fost observate în apropierea unei baze militare din sudul Estoniei. Franchen a declarat că ancheta incidentului este în curs de desfășurare, adăugând că imaginile dronelor au fost surprinse în zbor.
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington
Întrebat, la Antena 1, ce le transmite românilor care sunt speriați și care nu înțeleg de ce au plecat trupe americane din România, premierul a răspuns că „această decizie de a reduce trupele americane din Europa, inclusiv cele care sunt în România și în Ungaria și Slovacia, a fost o decizie a Armatei Statelor Unite pe care o respectăm”. Întrebat, mai departe, dacă știa de decizie înainte ca ea să fie anunțată, Ilie Bolojan a afirmat că a fost anunțată „în general”, respectiv că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice exact de unde, ce și cum: „Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte”. De ce nu a fost anunțată public decizia mai devreme Practic, afirmă premierul, nu au mai venit rotațiile, dar trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, „bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare”. Întrebat de ce nu a anunțat cetățenii României mai devreme, Bolojan a răspuns că americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta „informația a transpirat”. Bolojan: O armată operațională înseamnă polița noastră de asigurare pentru orice fel de situații „Important este că țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE. Suntem în situația în care, practic, negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie, ele vor fi finalizate, va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următoare”. O dotare bună pentru armata română, o armată operațională, înseamnă „poliția noastră de asigurare pentru orice fel de situații”, a conchis Bolojan.
Mark Rutte, secretarul general NATO, se întâlnește cu Donald Trump pentru sprijinul Ucrainei și pace în regiune
Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul. Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump. Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic. În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune. Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei. Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.
Mark Rutte: NATO nu ar trebui să ia rușii prea în serios
„Să avem încredere în armata noastră”, a declarat Rutte într-o conferință de presă după o întâlnire cu miniștrii apărării din NATO la Bruxelles. „Să nu îi luăm pe ruși prea în serios”. Comentariile lui Rutte vin pe fondul tensiunilor crescânde dintre NATO și Moscova, alimentate de incursiunile aeriene rusești în spațiul aerian aliat, precum și de escaladarea activităților de sabotaj și a atacurilor cibernetice. Rutte a subliniat că țările NATO sunt „de 25 de ori mai mari decât Rusia” din punct de vedere economic. Referindu-se la recentele incursiuni aeriene, secretarul general a menționat că este dificil să se stabilească dacă acestea au fost intenționate sau nu, potrivit The Kyiv Independent. „Suntem atât de mult mai puternici decât rușii încât nu avem nevoie să le doborâm avioanele când intră în spațiul nostru aerian”, a adăugat el. În septembrie, forțele poloneze au doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul Poloniei. Câteva zile mai târziu, o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al României. Trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat, de asemenea, în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei timp de 12 minute pe 19 septembrie, determinând țara baltică să invoce consultările în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO. Observarea unor drone suspecte a perturbat, de asemenea, operațiunile aeroportuare din Germania, Norvegia și Danemarca în ultimele săptămâni.
NATO se grăbește să acopere lacunele din apărarea aeriană vulnerabilă. Miniștrii apărării din alianță se întâlnesc la Bruxelles
Miercuri, miniștrii apărării din alianța formată din 32 de membri se întâlnesc la Bruxelles, iar o problemă cheie va fi dacă regulile naționale împiedică ofițerul militar de vârf al NATO să combată în mod eficient amenințările aeriene. În ultimele săptămâni, vehicule aeriene fără pilot suspecte au încălcat spațiul aerian belgian, german, danez și norvegian, drone rusești au fost urmărite deasupra României și doborâte deasupra Poloniei, iar alianța militară a fost nevoită să trimită avioane de vânătoare după ce trei avioane rusești MiG-31 au zburat în spațiul aerian estonian timp de 12 minute, potrivit Politico. Ca răspuns, NATO a dezvăluit un nou program Eastern Sentry, care mută avioanele de luptă și sistemele de apărare aeriană în țările din prima linie. Dar amenințarea a deschis și o dezbatere mai amplă cu privire la faptul dacă comandantul suprem al alianței în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, are suficientă claritate asupra a ceea ce poate și nu poate face, având în vedere limitele numite „rezervări naționale” pe care aliații le pot stabili pentru forțele lor în misiunile NATO. „Nu este un secret că, cu cât există mai multe „rezervări naționale” – în special în ceea ce privește avioanele noastre de vânătoare – cu atât este mai dificil pentru SACEUR să răspundă imediat”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, înaintea summitului. „Acestea sunt discuții pe care le vom continua în cadrul alianței și ne vom asigura că… acolo unde pot fi reduse, vor fi reduse”. Whitaker a mai spus că Washingtonul se așteaptă ca aliații NATO să anunțe „mari” angajamente de cheltuieli pentru achiziționarea de arme ucrainene din SUA în cadrul reuniunii de miercuri. Păstrarea vigilenței Public, NATO insistă că are deja toată autoritatea necesară pentru a acționa împotriva amenințărilor aeriene. „Vă pot asigura… că atunci când aceste avioane [rusești] vor reprezenta o amenințare, putem lua măsurile extreme”, a declarat luni șeful alianței, Mark Rutte. „Atâta timp cât nu reprezintă o amenințare, le vom ghida cu blândețe în afara spațiului nostru aerian”. Dar, în timp ce Grynkewich este „mulțumit” de ordinele generale stabilite de membrii alianței pentru fiecare misiune – așa-numitele reguli de angajare –, diferitele misiuni aeriene ale NATO sunt „încă un mozaic”, a declarat un diplomat de rang înalt al alianței, căruia, la fel ca și altora citați în acest articol, i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre discuțiile din spatele ușilor închise. Pe măsură ce NATO încearcă să-și consolideze sistemele integrate de apărare aeriană, „SACEUR are nevoie de flexibilitate, are nevoie de o marjă de manevră”, a spus diplomatul, „și trebuie să scape cât mai mult posibil de rezervele naționale”. La reuniunea de miercuri, miniștrii vor evalua Eastern Sentry. Nu au existat incursiuni rusești dovedite de la incidentul din Estonia. În ianuarie, alianța a lansat un program similar, numit Baltic Sentry, pentru a patrulă căile navigabile în urma incidentelor suspecte de tăiere a cablurilor submarine, după care numărul de noi episoade a scăzut. „Dacă ne uităm la succesul Baltic Sentry, suntem încrezători că noul Eastern Sentry, cu contribuții din partea multor aliați, va avea un rol credibil în descurajarea Rusiei de la viitoare incursiuni în spațiul aerian”, a declarat un al doilea diplomat NATO de rang înalt. Washingtonul, de asemenea, este probabil să ajute la colectarea de informații și coordonarea programului, a declarat un oficial american din domeniul apărării pentru POLITICO. Răspuns flexibil Cu toate acestea, consolidarea apărării aeriene aliate poate necesita, de asemenea, acordarea unui mandat mai larg lui Grynkewich. Istoric, restricțiile naționale au împiedicat NATO să desfășoare trupe în anumite locații și au limitat utilizarea resurselor în scopuri specifice, a declarat Oana Lungescu, membru al think tank-ului Royal United Services Institute și fost purtător de cuvânt al NATO, ceea ce „a îngreunat mult coordonarea”. În ceea ce privește apărarea aeriană, este vorba despre „o mai mare claritate” cu privire la aceste limite pentru „SACEUR în ceea ce privește desfășurarea forțelor și capacităților”, a spus ea. Grynkewich examinează regulile privind flexibilitatea misiunilor și restricțiile naționale în cadrul Eastern Sentry, care ar îmbunătăți treptat răspunsul NATO, potrivit a doi diplomați NATO și unui oficial NATO. Se așteaptă ca el să-și prezinte propunerile aliaților anul viitor, a adăugat unul dintre diplomați și oficialul. Miniștrii apărării vor discuta, de asemenea, inițiativele comune ale UE și NATO. Blocul european conduce mai multe inițiative în domeniul apărării, printre care programul SAFE de împrumuturi pentru achiziționarea de armament, în valoare de 150 de miliarde de euro, și se așteaptă ca joi să prezinte o strategie de apărare cuprinzătoare pentru 2030. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să construiască un „zid de drone” pentru a proteja statele din prima linie de Rusia. Deși planul a fost primit cu reacții mixte în UE, aliații NATO susțin în general ideea ca Bruxelles să contribuie la finanțarea sistemelor de apărare împotriva dronelor, au declarat doi diplomați NATO. Dar acest lucru poate funcționa numai dacă aliații și Grynkewich păstrează controlul deplin asupra echipamentelor și asupra modului în care acestea sunt utilizate, au adăugat ei.
Miniștrii Apărării din UE și NATO se reunesc pentru discuții despre sprijinul militar pentru Ucraina
Programul începe dimineața cu o întâlnire ministerială la sediul NATO, urmată de reuniunea grupului de contact pentru Ucraina, la nivel de miniștri ai Apărării. Seara, majoritatea miniștrilor (cu excepția SUA, Canadei și Norvegiei) vor participa la o cină de lucru informală la Consiliul Uniunii Europene, condusă de Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că discuțiile se vor concentra pe finanțarea producției de armament în Ucraina, inclusiv drone, muniție, arme de lungă distanță și sisteme de apărare aeriană, dar și pe noi contracte pentru achiziții de arme și echipamente militare americane. Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a precizat că țările europene urmează să anunțe achiziții importante de arme americane pentru Kiev. Kallas va discuta modalitățile de accelerare a militarizării UE, creșterea livrărilor de armament către Ucraina și proiectele prioritare de apărare ale blocului comunitar, inclusiv „peretele de drone”.
Valentin Stan: Nu există ALIAT decât ceea ce este definit în structura politică de angajament în afara Alianței Nord-Atlantice
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre condițiile în care garanțiile de securitate pot fi în vigoare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Stan: Ți-a spus că e aliat cu Moldova? Aliat ești atunci când asupra ta se descarcă juridic conținutul unei garanții de securitate de tipul celei aflate în articolul cinci din tratatul de la Washington. Nu poți fi aliat la bere, râgâind ca porcul! Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre care sunt condițiile în care statutul de aliat este valabil. Acesta a explicat cadrul legal în care România e aliat NATO. Istoricul a subliniat că o declarație prin care România este aliat al Moldovei este imposibilă. Doar în momentul în care există un contract de tip NATO se poate constitui statutul de aliat. Garanțiile de securitate, în viziunea acestuia, se bazează pe un ajutor reciproc în cazul unui război. Aceste garanții, subliniază Stan, pot fi valabile doar dacă există statutul de aliat. O declarație prin care România ajută cu orice Moldova este împotriva principiului NATO, adaugă istoricul. În încheiere, Stan subliniază că nu poți fi aliat la bere, ci doar printr-un contract bine creat. Nu există aliat, dragii mei, decât ceea ce este definit în structura politică de angajament, cu trimitere directă la descărcarea în legislație prin tratatul de la Washington. Nu există nimic în termen de aliat în afara Alianței Nord-Atlantice. În momentul în care spui aliat, fără să te referi la cadrul Nord-Atlantic, din momentul ăla avem niște probleme legate de tratatul de la Washington, pe care acest analfabet, frate cu Bolojan, dacă ar fi să mă iau sigur după frumoasele calificative date de Grindeanu, nu le cunoaștem. Hai să vedem deci ce am aflat. Că România este aliat cu Moldova. Am aflat că ajută cu tot ce are, cu absolut tot în caz de atac, Moldova. Asta este inima tratatului de la Washington… Aici se află garanțiile de securitate, spuneam noi, foarte slabe juridic, dar garanții de securitate. Ce înseamnă garanție de securitate? Ca să înțelegeți și voi, garanția de securitate dă statutul de aliat, dragii mei. Ce spune asta într-un text juridic? Este vorba, deci, de un contract pe care îl semnezi atunci când îți asumi tratatul de la Washington, care te face aliat prin garanția de securitate pe care o presupune. Unde e garanția de securitate aici? Dacă, atenție, se produce un atac asupra uneia dintre părți, iar una dintre părți este aliat. Vom vedea imediat celelalte părți ce fac. Vor ajuta partea sau părțile astfel atacate. Deci ajutăm. Asta e garanția de securitate. Cum o ajutăm aici e gradualitatea componentei materiale a garanției de securitate. Slabă, dar există. Deci, garanția de securitate ce spune? Că ne ajutăm reciproc în caz de atac. Asta îți conferă ție calitatea de aliat în Organizația Atlanticului de Nord. Deci, te rog să te uiți, cum se ajută ăștia în baza articolului cinci… Prin ce fel de măsuri? Măsurile pe care le consideră necesare. Vlad General se duce mai departe decât ce spune articolul cinci din tratatul la Washington, când afirmă în clar că va ajuta cu absolut tot Moldova. Nu există așa ceva în articolul cinci, că nu că ar avea vreo legătură articolul cinci cu ceea ce a spus el acolo. Dar îți arăt asta ca să vezi în ce distanță se află băiatul ăsta și unde duce practic, România. Atenție, tipul ăsta de garanție juridică, aia care sună așa, dacă ești atacat din ajutorul tău cu tot ce am, a existat în Tratatul de la Bruxelles, modificat. Ce ți-a spus el? Că e aliat cu Moldova? Aliat ești atunci când asupra ta se descarcă juridic conținutul unei garanții de securitate de tipul celei aflate în articolul cinci din tratatul de la Washington. Nu poți fi aliat la bere, râgâind ca porcul.
Apelul lui Zelenski către NATO: Putin poate fi constrâns să facă pace, ca orice alt terorist
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis vineri că Vladimir Putin poate fi constrâns să încheie războiul din Ucraina, la fel „ca orice alt terorist”, și a cerut sprijin rapid din partea NATO pentru a-și întări apărarea antiaeriană înainte de venirea iernii. Vorbind la cea de-a 71-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, Zelenski a avertizat că Rusia se pregătește să folosească „teroarea” atacurilor cu rachete și drone pentru a distruge rezistența ucraineană. „Putin poate fi forțat să facă pace – ca orice alt terorist. Chiar și Hamas se pregătește acum să elibereze ostatici. Dacă acest lucru este posibil, atunci și Putin poate fi forțat să restabilească pacea”, a spus liderul ucrainean, citat de Kyiv Post. The 71st Annual Session of the NATO Parliamentary Assembly. There are delegations from almost 50 countries here – from Europe, the whole Alliance, the Middle East, and other regions. This matters. We now see that the war in the Middle East is finally ending – after so many… pic.twitter.com/4dVzmORj13 — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 13, 2025 Zelenski cere rachete pentru Ucraina El a insistat ca statele NATO să adopte rapid decizii privind livrarea către Ucraina de rachete și sisteme de apărare antiaeriană: „Înainte de iarnă, Putin speră să folosească această teroare pentru a frânge rezistența noastră. Nu putem permite asta”. Zelenski a menționat că a discutat cu președintele american Donald Trump și cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre livrarea sistemelor Patriot, a rachetelor Tomahawk și despre sprijinul pentru infrastructura energetică ucraineană. „Oprindu-i pe ruși acum, vă ajutați și pe voi înșivă” Pe platforma X, Zelenski a reluat apelul său, subliniind că oprirea Rusiei este în interesul întregii lumi libere: „Războiul Rusiei în Europa rămâne cea mai mare sursă de instabilitate globală. (…) Oprindu-i pe ruși acum, nu ne ajutați doar pe noi să salvăm vieți – vă ajutați și pe voi înșivă”. Kremlinul a reacționat la discuțiile privind posibile livrări de rachete Tomahawk, avertizând că acestea ar provoca o escaladare majoră a conflictului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Rusia ar putea interpreta astfel de lansări „drept potențial nucleare”. Rusia profită de atenția lumii către Orient Zelenski acuză Moscova că profită de faptul că atenția globală se concentrează asupra conflictului din Orientul Mijlociu: „Rusia exploatează momentul în care lumea este distrasă. De aceea, sprijinul rapid și decisiv al aliaților este esențial”.