Franța și Germania trimit avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian polonez
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru protejarea spațiului aerian polonez și al Europei de Est, în cooperare cu NATO. Decizia vine după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident considerat de Varșovia un act deliberat. „Nu vom ceda în fața intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a transmis Macron pe platforma X, menționând discuțiile purtate cu premierul polonez Donald Tusk, secretarul general NATO Mark Rutte și premierul britanic Keir Starmer. Germania își sporește prezența militară pentru protejarea spațiului aerian polonez La rândul său, Germania a anunțat extinderea misiunii sale în cadrul poliției aeriene NATO. Cancelaria de la Berlin a precizat că numărul avioanelor de luptă germane dislocate în Polonia va crește de la două la patru, iar mandatul va fi prelungit cu încă trei luni. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a subliniat că măsura reprezintă un răspuns direct la încălcările repetate ale spațiului aerian polonez de către dronele rusești. ONU discută de urgență situația privind protejarea spațiului aerian polonez În plan diplomatic, Polonia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată vineri la New York. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că scopul este de a atrage atenția comunității internaționale asupra „atacului fără precedent al dronelor rusești împotriva unui stat membru al ONU, al Uniunii Europene și al NATO”. Incursiunea a aproximativ 20 de drone, venite din spațiul aerian ucrainean și belarus, a stârnit neliniște în Polonia și în rândul aliaților, determinând apeluri pentru întărirea capacităților militare NATO pe flancul estic.
Atacurile cu drone rusești în Polonia, un nou pas în strategia Kremlinului
Potrivit unui studiu Sky News, atacurile recente cu drone lansate de Rusia asupra Poloniei au ridicat noi semne de întrebare privind securitatea europeană și capacitatea NATO de a răspunde unitar. Analiștii descriu aceste acțiuni ca parte a unei strategii bine cunoscute a Kremlinului, prin care Moscova recurge la pași mici, dar succesivi, pentru a obține câștiguri majore fără a provoca o reacție militară directă din partea Occidentului. Astfel, bombardarea unei clădiri a British Council și a unei instalații a Uniunii Europene la Kiev, bruiajul sistemelor GPS ale avionului unui oficial european și acum atacurile asupra unui stat membru NATO fac parte dintr-o linie de provocări care, luate separat, nu au declanșat până acum decât reacții verbale. Însă fiecare incident împinge limitele tot mai mult, sporind încrederea Moscovei. Precedentul Crimeei din 2014, când trupele rusești au ocupat peninsula folosind tactici ambigue și „omuleți verzi”, este un exemplu pe care Putin îl aplică din nou. Întârzierea și confuzia Occidentului în acel moment au contribuit decisiv la pierderea teritoriului de către Ucraina. În cazul Poloniei, atacul este perceput ca un test al disponibilității NATO de a invoca articolul 5, clauza de apărare colectivă. Totuși, o reacție militară directă este considerată improbabilă. Experții avertizează că lipsa unui răspuns ferm riscă să fie interpretată ca slăbiciune și să încurajeze Kremlinul să treacă la următorul pas. În loc de acțiuni decisive, se discută din nou despre sancțiuni, însă acestea nu au împiedicat invazia Ucrainei și nu au determinat Moscova să își schimbe cursul. Atacurile cu drone sunt și un avertisment strategic Dacă Occidentul ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina după un eventual armistițiu, Rusia sugerează că tacticile hibride și acțiunile greu de atribuit ar putea face extrem de complicată o astfel de implicare. În paralel, experții subliniază că Europa continuă să importe energie din Rusia, în valoare de peste 20 de miliarde de euro anual, în loc să își folosească avantajul economic pentru a sprijini mai consistent Ucraina. Până când această realitate nu se schimbă, Kremlinul va continua să taie „felii de salam” din securitatea europeană.
Adrian Năstase: România a avut etape care ne-au lăsat un gust AMAR, dar ne-au ajutat să înțelegem anumite lucruri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre episoadele istorice prin care a trecut România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre perioadele istorice prin care a trecut România. Acesta sugerează o aprofundare asupra istoriei românilor. Politicianul susține că România a trecut printr-o perioadă de grea încercare, niște etape care au lăsat asupra poporului un gust amar. Ceea ce este totuși pozitiv, din aceste etape, românii au învățat și multe lucruri. Acesta susține că românii au trecut de etapa naivității, cea de la începutul anilor 1990. Năstase susține că pentru România este un real progres că nu mai este bufferul Occidentului. Această țară, după spusele politicianului, nu mai este un tampon între Rusia și Occident, ceea ce este un lucru de reală importanță. Intrarea în NATO este un alt lucru pe care îl precizează politicianul drept important. Ține, totuși, să clarifice că NATO de atunci nu este același cu NATO de acum. Într-adevăr, NATO a ajutat cu intrarea României în Uniunea Europeană. Un ultim lucru precizat de politician este că pe lângă parteneriatul cu SUA, trebuie revizuite parteneriatele cu vecinii acestei țări. „În primul rând, i-aș sugera studentului respectiv să citească istorie. Să înțeleagă istoria complicată și viața complicată a românilor de-a lungul secolelor, la această intersecție de interese, de imperii și așa mai departe. I-aș spune că practic, România a trecut prin câteva etape care au lăsat un gust amar, dar ne-au ajutat să înțelegem și anumite lucruri. Ne-au ajutat să trecem de perioada de naivitate de după 1990, în care unii veneau și ne arătau luna și în timpul ăsta se ocupau de piețele de desfacere din estul Europei. Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer, nu mai este un tampon între un Occident, care luase și Grupul Visegrad, și Rusia, Uniunea Sovietică mai înainte. Și faptul că am intrat sub umbrela NATO a fost foarte important. NATO însă de acum nu mai este NATO de atunci. NATO a fost foarte important și ca noi să finalizăm negocierile, să intrăm în Uniunea Europeană și de asemenea, pentru a asigura garanții pentru investitorii străini. Eu am sugerat atunci și sugerez și acum încă două linii care cred că sunt importante. Sigur, parteneriatul cu americanii și alte parteneriate care s-au construit între timp. Dar eu cred că ar trebui să revedem relațiile cu vecinii.”, a explicat politicianul.
NATO, în alertă: Lucrăm zi și noapte pentru a opri bruiajul GPS al Rusiei
„Situația este tratată cu maximă seriozitate”, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă la Luxemburg, potrivit AP News. „Vă pot asigura că lucrăm zi și noapte pentru a contracara acest lucru, pentru a-l preveni și pentru a ne asigura că nu se va mai întâmpla”. Deși nici Rusia, nici von der Leyen nu au comentat incidentul, Rutte a precizat că bruiajul face parte dintr-o campanie mai amplă de „amenințări hibride”, care include acțiuni precum tăierea cablurilor submarine, atacuri cibernetice și tentative de asasinat. Avioanele civile, tot mai expuse în războiul hibrid al Rusiei Avionul, care o transporta pe von der Leyen duminică, a pierdut semnalul GPS în spațiul aerian al Bulgariei, dar a reușit să aterizeze în siguranță în România. Autoritățile bulgare suspectează implicarea Rusiei în interferențele de navigație, iar incidentul ridică noi semne de întrebare privind siguranța aeriană în Europa și riscurile tot mai mari generate de acțiunile hibride ale Moscovei. „Întotdeauna am urât termenul hibrid, pentru că sună inofensiv, dar hibrid înseamnă exact asta: bruiajul avioanelor comerciale, cu efecte potențial dezastruoase”, a explicat oficialul NATO. Europa, la fel de vulnerabilă ca flancul estic în fața rachetelor rusești Potrivit secretarului general al NATO, întreaga Europă este acum expusă: „Amenințarea din partea rușilor crește în fiecare zi. Să nu fim naivi: într-o zi poate implica și Luxemburgul, poate ajunge și în Țările de Jos. Cu cea mai recentă tehnologie a rachetelor rusești, diferența dintre Lituania și Madrid este de 5 până la 10 minute”. Premierul Bulgariei, Rosen Zhelyazkov, a declarat că țara sa nu va deschide o anchetă, întrucât „astfel de lucruri se întâmplă în fiecare zi” și reprezintă efecte colaterale ale războiului Rusiei în Ucraina, observate în toată Europa. Associated Press a identificat aproape 80 de incidente similare în spațiul european, într-o campanie de perturbare atribuită Rusiei, descrisă de oficialii britanici drept „incredibil de nesăbuită”.
Putin respinge avertismentele Franței și Germaniei, acuzând Europa că inventează scenarii de groază
Președintele Vladimir Putin a acuzat liderii europeni că răspândesc „isterie” și „povești de groază” despre un posibil atac rusesc, după ce Franța și Germania au emis avertismente ferme privind intensificarea amenințărilor, scrie Daily Mail. Vorbind în timpul unei vizite în China, președintele rus a respins afirmațiile conform cărora Moscova și-ar putea extinde agresiunea mai adânc în Europa, calificându-le drept exagerate și motivate politic. Franța și Germania, în stare de alertă Ministerul Sănătății din Franța a ordonat spitalelor din toată țara să se pregătească pentru un posibil conflict major în Europa până în martie 2026. Autoritățile iau în calcul scenariul în care Franța ar acționa ca centru de sprijin, tratând un număr mare de soldați răniți din Franța și alte state europene. În același timp, șeful apărării din Germania, Carsten Breuer, a declarat că NATO și forțele germane vor rămâne vigilente, pe măsură ce Rusia se pregătește pentru exercițiile militare Zapad 2025 în Belarus. Deși nu se așteaptă ca Moscova să atace direct NATO, Breuer a subliniat importanța de a rămâne „în gardă”. Afirmațiile lui Putin despre Ucraina și UE Putin a mai susținut că Rusia nu s-a opus niciodată aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, diferențiind acest aspect de aderarea la NATO, pe care Moscova îl consideră o amenințare directă la adresa securității sale. El a insistat că invazia din 2022 a fost un răspuns forțat la ceea ce a numit tentativele Occidentului, prin NATO, de a absorbi spațiul post-sovietic. Posibilitatea unui consens Liderul de la Kremlin a sugerat că garanțiile de securitate pentru Ucraina rămân posibile în cazul încheierii conflictului, amintind de discuțiile cu președintele american Donald Trump la summitul din 15 august din Alaska. Putin și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la un consens pentru a răspunde atât preocupărilor Rusiei, cât și celor ale Ucrainei.
Putin: Problema extinderii NATO către est trebuie rezolvată, pentru pacea în Ucraina
„Pentru ca o soluționare a crizei ucrainene să fie sustenabilă și pe termen lung, cauzele principale ale crizei, pe care tocmai le-am menționat și pe care le-am repetat de mai multe ori, trebuie eliminate”, a spus Putin în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), citat de Reuters. Putin a adăugat că trebuie restabilit „un echilibru corect în domeniul securității”, referindu-se la cerințele Rusiei privind NATO și securitatea europeană. El a mai menționat că înțelegerea la care a ajuns cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul din Alaska din august „a deschis o cale spre pacea în Ucraina”, iar detalii suplimentare vor fi discutate cu liderii prezenți la summit. Putin a precizat că i-a detaliat liderului chinez realizările discuțiilor sale cu Trump și munca „deja în desfășurare” pentru rezolvarea conflictului, urmând să ofere mai multe informații în întâlniri bilaterale cu Xi și alți lideri. Conflictul din Ucraina a început în februarie 2022, când Rusia a invadat țara după opt ani de lupte între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene. Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din teritoriu. Ucraina și puterile occidentale consideră invazia ca fiind o acțiune imperialistă brutală, în timp ce Putin o prezintă ca o luptă împotriva unui Occident în declin, care, potrivit lui, a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului prin extinderea NATO spre est.
Cristian Diaconescu liniștește populața: Nu va fi război în România
Cristian Diaconescu, consilier al președintelui Nicușor Dan, a asigurat că nu va fi război în România și a avertizat că vor exista „linii roșii” în orice negociere. „Nu va fi război în România”, a declarat Diaconescu la Antena 3 CNN, subliniind că Rusia are în față „o forță care rămânând solidară, poate da un răspuns categoric”. Fostul diplomat a explicat că, din perspectiva Moscovei, „extinderea NATO și a UE reprezintă un risc, o amenințare la adresa Federației”. „Statele NATO sunt aliniate pe o direcție clară și unică” El a subliniat că „la nivel de România, Polonia, statele Baltice, vom avea linii roșii” și că „anumite compromisuri legate de România nu vor putea fi făcute”. „Liniile roșii țin de platforma continentală, zona exclusivă Marea Neagră. Neptun DEEP sperăm să fie operațională”, a precizat fostul ministru. Diaconescu a menționat că „statele NATO sunt aliniate pe o direcție clară și unică” și că „sperăm să nu trebuiască să dăm un răspuns militar”.
Oficial NATO, despre desfășurarea trupelor străine în Ucraina: Este prematur să discutăm despre asta
Într-un interviu pentru Corriere della Sera, Cavo Dragone a afirmat că discuțiile privind desfășurarea trupelor străine pe teritoriu ucrainean sunt premature. Dragone a declarat că o eventuală prezență militară străină în Ucraina „face parte din politica internațională și din discuțiile cu Moscova”, dar în cadrul NATO nu a existat nicio discuție în acest sens. „Este, cel puțin, prematur. Știm că problema contingentelor a fost ridicată de anumite țări, probabil la nivel bilateral. Dar, repet, este încă în fază incipientă”, a subliniat oficialul NATO. „Ucrainenii caută dialogul, rușii încearcă să câștige timp” De asemenea, Cavo Dragone a punctat faptul că există intenții pentru continuarea sprijinului militar pentru Ucraina și speră că sancțiunile împotriva Rusiei vor fi înăsprite. „Intenționăm să continuăm ajutorul militar și, de asemenea, să îl sporim. Până acum este clar că ucrainenii caută dialogul, dar rușii sunt reticenți și încearcă să câștige timp. Sper că sancțiunile menite să sporească tensiunea internă împotriva lui Putin vor fi înăsprite. Speranța noastră este să permitem Ucrainei să negocieze dintr-o poziție puternică”, a mai spus oficialul. Afirmațiile lui Cavo Dragone vin în contextul în care după summitul de la Casa Albă – unde au participat Volodimir Zelenski și alți lideri europeni – au început discuții privind un plan de trimitere a trupelor britanice și franceze în Ucraina în cadrul unui acord de pace. Pe de altă parte, colonelul Andre Wuestner, șeful Asociației Forțelor Armate Germane, a cerut joi liderilor europeni să nu minimizeze sarcina militară necesară asigurării păcii în Ucraina și a subliniat că aceștia trebuie să înfrunte realitatea în care ar fi nevoie să trimită, pe termen lung, zeci de mii de soldați.
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Germania va trimite rachete Patriot spre Ucraina în următoarele luni
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a precizat că va trimite baterii Patriot spre Ucraina în următoarele două sau trei luni, asigurând și lansatoare de rachete. Berlinul a ajuns la un acord cu Washington, pentru completarea rezervelor germane de sisteme de apărare aeriană. „Angajamentul din partea SUA există. Prin urmare, Germania poate sprijini Ucraina inițial cu lansatoare și apoi cu componente suplimentare ale sistemului Patriot. Acest lucru demonstrează că Germania este de departe cel mai puternic susținător al Ucrainei în domeniul apărării aeriene”, a precizat Boris Pistorius. SUA trimite în Ucraina rachete Patriot, plătite de UE În urmă cu o lună, Donald Trump le-a propus țărilor membre NATO că va trimite în Ucraina armament, dar și sisteme Patriot, dacă aliații le vor cumpăra. Volodimir Zelenski a solicitat sprijin pentru consolidarea apărării antiaeriene, pe fondul intensificării atacurilor din această vară. Sistemele Patriot s-au dovedit a fi eficiente împotriva rachetelor balistice rusești.