Ce se va întâmpla dacă România va fi pusă în situația de a deschide focul. Declarația generalului Vlad Gheorghiță
Generalul Vlad Gheorghiță a vorbit în cadrul unui interviu despre ce se va întâmpla în cazul în care România va fi pusă în situația de a deschide focul și dacă asta va însemna începutul războiului sau nu. „Dacă avem amenințare pentru deschiderea focului, se va deschide focul, e clar. Nu neapărat că am intrat în război, pentru că repet, România este parte a alianței Nord Atlantice”, a precizat Generalul Vlad Gheorghiță. Când se poate spune că într-o țară a început războiul Invitat la Antena 3, Generalul Vlad Gheorghiță a făcut declarații și despre condițiile în care se poate activa articolul 5 al Tratatului de la Washington „Pentru activarea articolului 5 al Tratatului de la Washington în cadrul unui consiliu care este o decizie politică. Se activează la solicitarea țărilor membre, în momentul în care s-a luat o decizie în consiliul Nord Atlantic atunci se poate considera că a intrat o țară în război.” Întrebat când a fost activat acest articol, Generalul a amintit de atentatele de la 11 septembrie 2001. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Vlad Gheorghiță a precizat că activarea articolului în 2001 nu a însemnat că toate statele membre NATO au intrat atunci în război. „Până în momentul de față nu a fost activat articolul 5 decât după evenimentele din Statele Unite, decât după 11 septembrie. Au intrat toate țările din NATO în război în momentul respectiv? Nu. Au fost decizii naționale.”, a mai spus Generalul. Recomandările autorului:
Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA
„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. „Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare. În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă. Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump. Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi. Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului. În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională. Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.
Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale
Oana Țoiu anunță intenția României de a produce drone defensive împreună cu Ucraina
„Credem că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, mai ales în domeniul apărării aeriene. În această direcție, construim parteneriate, de exemplu cu Ucraina, pentru a produce drone defensive pentru viitor”, a spus Țoiu. Ministra a adăugat: „Credem în capacitatea noastră de a face acest lucru realitate rapid”, în marja Adunării Generale ONU. Șefa diplomației de la București a menționat că dialogul privind producția de drone a început înaintea incidentelor recente privind pătrunderea unor aeronave sau drone rusești în spațiul aerian NATO. Ministra a adăugat că inițiativa face parte dintr-un efort mai larg al UE de a crea un „zid de drone” pentru a proteja regiunea și că proiectul nu vizează doar România, ci și aliații NATO și UE. Privind prezența trupelor americane în România, Oana Țoiu a menționat că a fost aprobată o creștere numărului de trupe pentru operațiuni în Orientul Mijlociu.
Moşteanu, întâlnire cu preşedintele Consiliului Parlamentar al NATO. Dacă vrem o Europă sigură, Flancul Estic trebuie să fie puternic
Întrevederea dintre Moşteanu şi Perestrello a avut loc în marja Forumului pentru Securitate de la Varşovia, desfăşurat în perioada 29–30 septembrie. Discuţiile au vizat importanţa consultărilor în format aliat, precum şi lansarea Eastern Sentry, iniţiativă menită să întărească securitatea spaţiului aliat de la Marea Baltică la Marea Neagră. Oficialul român a subliniat că, la nivel naţional, România a depus eforturi constante pentru consolidarea apărării, inclusiv pe dimensiunea juridică, menţionând completarea cadrului legal şi procedural pentru angajarea dronelor şi avioanelor militare cu pilot, care încalcă spaţiul aerian naţional. Totodată, au fost salutate deciziile adoptate de liderii aliaţi la Summitul NATO de la Haga, din iunie 2025, prin care statele membre s-au angajat să îşi majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. În cadrul discuţiilor, ministrul apărării a reafirmat sprijinul ferm al României pentru Ucraina, aflată în faţa agresiunii ruse, precum şi pentru parcursul european al Republicii Moldova. În acest context, a apreciat rezultatul recentelor alegeri parlamentare de la Chişinău ca pe o confirmare a orientării europene şi a subliniat importanţa sprijinului pentru consolidarea rezilienţei şi a capacităţilor de apărare, esenţiale pentru securitatea regională şi europeană. Oficialul român a evidenţiat, de asemenea, rolul esenţial al României în regiunea Mării Negre şi contribuţia substanţială a ţării noastre la consolidarea Flancului Estic al NATO. A subliniat importanţa strategică a regiunii pentru stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic şi a precizat că Marea Neagră se află constant pe agenda aliată, fiind un punct central al discuţiilor privind securitatea europeană. În acest context, a amintit faptul că România a preluat, pentru semestrul al II-lea al acestui an, comanda MCM Black Sea – iniţiativă dezvoltată împreună cu Bulgaria şi Turcia. În continuare, ministrul apărării a accentuat importanţa Grupului de Luptă NATO de la Cincu, condus de Franţa, la care contribuie şi alte state aliate, precum şi relevanţa exerciţiului „Dacian Fall 2025”, ce va avea loc în această toamnă în România. Totodată, a precizat că ţara noastră este activ implicată în asigurarea securităţii şi stabilităţii Flancului Estic, prin contribuţii semnificative atât la grupurile de luptă din Polonia, Bulgaria şi Slovacia, cât şi la misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în statele baltice.
Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
NATO îşi consolidează prezenţa în Marea Baltică după incidentele cu drone din Danemarca
Forţele armate daneze au comunicat că drone neidentificate au fost observate în apropierea unor obiective militare în noaptea precedentă, după mai multe incidente care au vizat spaţiul aerian deasupra aeroporturilor şi infrastructurii critice din această săptămână. Aeroportul Copenhaga, cel mai important din regiune, a fost închis temporar pentru câteva ore luni seara, iar alte cinci aeroporturi mai mici — civile şi militare — au fost şi ele suspendate pentru scurt timp. Într-un comunicat transmis Reuters, Alianţa a precizat că va desfăşura „o supraveghere şi mai intensă” în regiune, cu noi active multi-domeniu, inclusiv platforme de intelligence, supraveghere şi recunoaştere şi „cel puţin o fregată de apărare aeriană”. NATO nu a oferit detalii despre statele care vor contribui. Noile active vor întări misiunea „Baltic Sentry”, lansată în ianuarie ca răspuns la o serie de incidente în care au fost avariate cabluri electrice, legături de telecomunicaţii şi conducte de gaze pe fundul Mării Baltice. Până acum, ţările aliate au dislocat fregate, avioane de patrulare şi drone navale pentru protecţia infrastructurii critice. Alianţa a anunţat totodată şi misiunea „Eastern Sentry”, declanşată luna aceasta pentru consolidarea apărării flancului estic, după incursiuni cu drone în spaţiul aerian polonez şi alte incidente în regiune. Săptămâna trecută, NATO a avertizat că va folosi „toate instrumentele militare şi nemilitare necesare” pentru a se apăra, după ce Estonia a semnalat intrarea în spaţiul său aerian a trei avioane MiG-31 ruseşti, incidente pe care Moscova le neagă. Germania a catalogat ameninţarea reprezentată de drone drept „ridicată”: ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat sâmbătă că ţara va lua măsuri pentru a se apăra. Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, a avertizat la Adunarea Generală a ONU că „orice agresiune împotriva ţării noastre va fi întâmpinată cu un răspuns decisiv”.
Zelenski: NATO a reacționat slab la provocările Rusiei. Trebuiau să doboare tot
Într-un interviu acordat joi seara emisiunii americane The Axios Show, înainte de a pleca spre Kiev, președintele Ucrainei a criticat reacția NATO la provocările Rusiei, inclusiv la violările repetate ale spațiului aerian în țări membre precum Polonia, Danemarca, Norvegia și România: „A fost o reacție slabă. De aceea Putin a continuat cu celelalte țări”. „Le este frică pentru că Rusia este nebună” Zelenski consideră că NATO ar fi trebuit să răspundă ferm, inclusiv prin forță: „Trebuiau să doboare tot. Dacă cineva e pe pământul tău și îți omoară oamenii, trebuie să răspunzi acelei persoane. Dacă avioanele sunt în spațiul tău aerian, trebuie să le blochezi”. Întrebat dacă membrii NATO au ezitat din teama față de o eventuală reacție rusă, liderul ucrainean a răspuns: „Cred că, în mare parte, da… Desigur, sunt unii. Știu câțiva care nu se tem, dar, în general, țările se tem. Le este frică pentru că Rusia este nebună. Și cred că au dreptate”. Garanții bilaterale cu SUA În același interviu, Zelenski a vorbit și despre întâlnirea pe care a avut-o mați cu Donald Trump, la New York, și a precizat că a cerut în mod clar garanții bilaterale de securitate din partea Statelor Unite: „I-am spus președintelui că avem nevoie de garanții bilaterale de securitate. Ucraina – Statele Unite. Garanții bilaterale, cu caracter juridic obligatoriu. Asta este important”. Zelenski a explicat că, deși sprijinul colectiv al aliaților este important, un „backstop” (mecanism de sprijin) al SUA ar întări încrederea altor state europene care ezită să ofere sprijin mai consistent Ucrainei. Liderul ucrainean spune că are încredere într-o garanție de securitate oferită de Trump: „Am încredere pentru că el este președintele Statelor Unite, iar garanțiile de securitate oferite de SUA funcționează în lume”.
Lavrov susține că NATO și UE au declarat război Rusiei prin Ucraina
La reuniunea miniștrilor de externe G20 din 25 septembrie, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și Uniunea Europeană au „declarat război” Rusiei prin sprijinul militar și politic acordat Ucrainei, scrie The Kyiv Independent. Sprijinul NATO și încălcările spațiului aerian Afirmația lui Lavrov vine după incidente recente în care drone și avioane rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, provocând îngrijorare sporită în Europa. La începutul lunii septembrie, Polonia a doborât mai multe drone rusești, în timp ce România a raportat interceptarea unei drone rusești care a durat aproape o oră. Estonia a acuzat Rusia că i-a încălcat spațiul aerian cu avioane MiG-31, subliniind o tendință de provocări tot mai accentuate. Răspunsul Occidentului și tensiunile în creștere Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat aliații NATO să doboare aeronavele rusești care îi încalcă frontierele, o poziție susținută de oficiali europeni preocupați de securitatea regională. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a repetat deja ideea lui Lavrov, afirmând că NATO se află în război cu Rusia din cauza sprijinului militar constant acordat Kievului. Între timp, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, a avertizat că interceptarea aeronavelor rusești ar echivala cu un conflict deschis. Riscuri de escaladare pentru Europa Valul de încălcări ale spațiului aerian, dublat de campanii de dezinformare, a adâncit temerile din cadrul NATO privind o posibilă escaladare militară rusă dincolo de Ucraina. Analiștii avertizează că astfel de provocări ar putea testa fermitatea NATO, estompând și mai mult granița dintre sprijin indirect și confruntare directă. Declarațiile lui Lavrov încearcă să întărească narațiunea Moscovei conform căreia Occidentul a trecut la participare activă, prezentând orice acțiuni defensive ale NATO drept pretext pentru un conflict mai amplu.
Nicușor Dan: Nu văd Rusia capabilă să atace NATO, dar provocările vor continua / Dan nu crede că Bolojan trebuie să demisioneze dacă reformele sunt declarate neconstituționale
Nicușor Dan admite influența SRI în deciziile din domeniul politic și economic Nicușor Dan admite la Digi 24 că SRI a avut ingerințe în viața politică și economică a țării, în contextul în care a fost rugat să comenteze cum își explică interesul publicului român pentru conducerea SRI și SIE. „S-o spunem foarte direct, am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român. Bineînțeles, noi trebuie să facem două lucruri. Nicușor Dan: Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că serviciile românești de informații știau din timp despre Călin Georgescu, însă modalitatea tehnologică prin care acesta a fost sprijinit politic a fost atât de surprinzătoare, încât nu au reușit să intervină. Nicușor Dan a confirmat că serviciile de informații cunoșteau situația fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. „Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau, însă modalitatea tehnologică folosită a fost între atât de surprinzătoare pe o perioadă de timp foarte scurtă, astfel încât ei nu au avut competența să intervin în acest acest interval scurt”, a declarat președintele Dan, joi, la Digi24. Președintele României, despre sondajul care dă AUR cu 40%: Cifra este reală Cred că cifra este reală, susține președintele Nicușor Dan, întrebat despre sondajul în care AUR ajunge la un scor de 40%. „Cred că sondajul ăsta este real. Adică nu e doar un sondaj. Sunt mai multe care spun cam același lucru. Deci cred că cifra asta este reală. Nu este o mare iubire față de AUR, așa interpretez eu, ci o dezamăgire, neîncredere față de partidele care au guvernat și guvernează în România”, a spus Nicușor Dan, la Digi24. El spune că sarcina politicienilor este să recâștige încrederea acestor oameni. Nicușor Dan, despre anularea alegerilor: Toată lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis Președintele Nicușor Dan susține, referitor la anularea alegerilor de anul trceut, că toată lumea a greșit, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis. Evident că toată lumea a greșit. Inclusiv Klaus Iohannis. Însă, ceea ce eu vreau să apreciez este că la acel moment de 6 decembrie, când Curtea Constituțională a luat decizia, și președintele, și instituțiile care au fost în CSAT și ulterior Curtea Constituțională au avut curajul să ia o decizie extrem, extrem de, să-i spunem, neobișnuită. Ăla a fost un moment de slăbiciune, dar care s-a sfârșit cu o decizie foarte, foarte curajoasă, pe care trebuie să salutăm”, a spus Nicușor Dan la Digi24. Președintele Nicușor Dan nu crede că premierul Ilie Bolojan trebuie să demisioneze dacă măsurile de austeritate vor fi declarate neconstituționale. Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, dacă măsurile vor fi declarate integral sau parțial neconstituționale, Nicușor Dan s spus: „Deloc. Deloc. Eu am făcut vreo patru sau cinci obiecții, sesizări de neconstituționalitate. Una mi-a fost admisă, una mi-a fost respinsă. Curtea Constituțională a apreciat altfel decât am apreciat eu. E democrație, da? Dreptul nu este o știință, nu este chiar matematică, dar e o chestiune de a interpreta niște texte care sunt scrise în limbajul natural. În limbajul natural poți să ai ambiguități”. Președintele Dan, întrebat de ce nu a fost la adunarea ONU: Am considerat că e mai bine să fiu în țară „Am considerat că e mai bine să fiu în țară”, a spus președintele Nicușor Dan, întrebat de ce nu a participat la ședința Adunării Generale a ONU. Întrebat joi seara, la Digi24, de ce nu a participat la recenta adunare generală a ONU, la care s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova, Nicușor Dan a spus: „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă, a avut o delegație condusă de doamna ministru de Externe. În toate, cum să le spun, secțiunile acestei conferințe, România și-a exprimat punctul de vedere. Nicușor Dan anunță că desecretizarea CSAT-ului din 6 decembrie va avea loc „la momentul oportun” Președintele Nicușor Dan a declarat că România deține informații și investigații în curs care susțin anularea alegerilor din 2024 și a menționat că Călin Georgescu nu a fost un fenomen izolat. „Eu vă dau exemplul unui raport al serviciilor secrete ale Marii Britanii, care a fost, dacă nu mă înșel, publicat în iulie anul acesta, în orice caz, vara asta. Și în care spune că au identificat trei sau patru, e public, în care spune că au identificat trei sau patru grupuri de acțiune ruse care au făcut niște fie acțiuni de atac cibernetic pe niște structuri, fie acțiuni de dezinformare, în anii 2014, 2017, 2020, 2022 și raportul serviciilor britanici a venit în 2025”, a spus președintele, joi, la Digi24. Nicușor Dan, despre Strategia de Securitate Națională: O să țină cont de provocările actuale Președintele Nicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială lucrează la o nouă strategie de securitate națională, care urmează să fie prezentată Parlamentului în termenul legal de șase luni de la învestire. „Este o obligație legală pe care orice președinte o are să o facă, înseamnă parlamentului în șase luni de la investire, mai avem două luni, se lucrează la ea, adică este o consultare cu toate instituțiile, astfel încât documentul să fie unul care să țină cont de provocările actuale”, a spus Dan, joi, la Digi 24 despre Strategia de Securitate Națională. Nicuşor Dan, despre dezinformare: Suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei Preşedintele României Nicuşor Dan spune că în ceea ce priveşte securitatea cbernetică România stă bine, dar că pe zona de dezinformare „suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei”. Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit joi seara la Digi24 de securitatea cibernetică. El aminteşte că în raportul parchetului general se arată că în perioada alegerilor au fost 80.000 de atacuri cibernetice pe diferite structuri ale statului român. Dan, despre partidele suveraniste: Direcția lor de acțiune este aliniată cu Moscova Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Digi24 că există dovezi parțiale care indică faptul că unele partide suveraniste