Etichetă: nato

Nicușor Dan: Nu văd Rusia capabilă să atace NATO, dar provocările vor continua / Dan nu crede că Bolojan trebuie să demisioneze dacă reformele sunt declarate neconstituționale

Nicușor Dan admite influența SRI în deciziile din domeniul politic și economic Nicușor Dan admite la Digi 24 că SRI a avut ingerințe în viața politică și economică a țării, în contextul în care a fost rugat să comenteze cum își explică interesul publicului român pentru conducerea SRI și SIE. „S-o spunem foarte direct, am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român. Bineînțeles, noi trebuie să facem două lucruri. Nicușor Dan: Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că serviciile românești de informații știau din timp despre Călin Georgescu, însă modalitatea tehnologică prin care acesta a fost sprijinit politic a fost atât de surprinzătoare, încât nu au reușit să intervină. Nicușor Dan a confirmat că serviciile de informații cunoșteau situația fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. „Existau informații despre Călin Georgescu, pe care serviciile noastre le aveau, însă modalitatea tehnologică folosită a fost între atât de surprinzătoare pe o perioadă de timp foarte scurtă, astfel încât ei nu au avut competența să intervin în acest acest interval scurt”, a declarat președintele Dan, joi, la Digi24. Președintele României, despre sondajul care dă AUR cu 40%: Cifra este reală Cred că cifra este reală, susține președintele Nicușor Dan, întrebat despre sondajul în care AUR ajunge la un scor de 40%. „Cred că sondajul ăsta este real. Adică nu e doar un sondaj. Sunt mai multe care spun cam același lucru. Deci cred că cifra asta este reală. Nu este o mare iubire față de AUR, așa interpretez eu, ci o dezamăgire, neîncredere față de partidele care au guvernat și guvernează în România”, a spus Nicușor Dan, la Digi24. El spune că sarcina politicienilor este să recâștige încrederea acestor oameni. Nicușor Dan, despre anularea alegerilor: Toată lumea a greșit, inclusiv Klaus Iohannis Președintele Nicușor Dan susține, referitor la anularea alegerilor de anul trceut, că toată lumea a greșit, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis. Evident că toată lumea a greșit. Inclusiv Klaus Iohannis. Însă, ceea ce eu vreau să apreciez este că la acel moment de 6 decembrie, când Curtea Constituțională a luat decizia, și președintele, și instituțiile care au fost în CSAT și ulterior Curtea Constituțională au avut curajul să ia o decizie extrem, extrem de, să-i spunem, neobișnuită. Ăla a fost un moment de slăbiciune, dar care s-a sfârșit cu o decizie foarte, foarte curajoasă, pe care trebuie să salutăm”, a spus Nicușor Dan la Digi24. Președintele Nicușor Dan nu crede că premierul Ilie Bolojan trebuie să demisioneze dacă măsurile de austeritate vor fi declarate neconstituționale. Întrebat dacă premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, dacă măsurile vor fi declarate integral sau parțial neconstituționale, Nicușor Dan s spus: „Deloc. Deloc. Eu am făcut vreo patru sau cinci obiecții, sesizări de neconstituționalitate. Una mi-a fost admisă, una mi-a fost respinsă. Curtea Constituțională a apreciat altfel decât am apreciat eu. E democrație, da? Dreptul nu este o știință, nu este chiar matematică, dar e o chestiune de a interpreta niște texte care sunt scrise în limbajul natural. În limbajul natural poți să ai ambiguități”. Președintele Dan, întrebat de ce nu a fost la adunarea ONU: Am considerat că e mai bine să fiu în țară „Am considerat că e mai bine să fiu în țară”, a spus președintele Nicușor Dan, întrebat de ce nu a participat la ședința Adunării Generale a ONU. Întrebat joi seara, la Digi24, de ce nu a participat la recenta adunare generală a ONU, la care s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova, Nicușor Dan a spus: „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă, a avut o delegație condusă de doamna ministru de Externe. În toate, cum să le spun, secțiunile acestei conferințe, România și-a exprimat punctul de vedere. Nicușor Dan anunță că desecretizarea CSAT-ului din 6 decembrie va avea loc „la momentul oportun” Președintele Nicușor Dan a declarat că România deține informații și investigații în curs care susțin anularea alegerilor din 2024 și a menționat că Călin Georgescu nu a fost un fenomen izolat. „Eu vă dau exemplul unui raport al serviciilor secrete ale Marii Britanii, care a fost, dacă nu mă înșel, publicat în iulie anul acesta, în orice caz, vara asta. Și în care spune că au identificat trei sau patru, e public, în care spune că au identificat trei sau patru grupuri de acțiune ruse care au făcut niște fie acțiuni de atac cibernetic pe niște structuri, fie acțiuni de dezinformare, în anii 2014, 2017, 2020, 2022 și raportul serviciilor britanici a venit în 2025”, a spus președintele, joi, la Digi24. Nicușor Dan, despre Strategia de Securitate Națională: O să țină cont de provocările actuale Președintele Nicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială lucrează la o nouă strategie de securitate națională, care urmează să fie prezentată Parlamentului în termenul legal de șase luni de la învestire. „Este o obligație legală pe care orice președinte o are să o facă, înseamnă parlamentului în șase luni de la investire, mai avem două luni, se lucrează la ea, adică este o consultare cu toate instituțiile, astfel încât documentul să fie unul care să țină cont de provocările actuale”, a spus Dan, joi, la Digi 24 despre Strategia de Securitate Națională. Nicuşor Dan, despre dezinformare: Suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei Preşedintele României Nicuşor Dan spune că în ceea ce priveşte securitatea cbernetică România stă bine, dar că pe zona de dezinformare „suntem tehnologic cu un pas în spatele Rusiei”. Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit joi seara la Digi24 de securitatea cibernetică. El aminteşte că în raportul parchetului general se arată că în perioada alegerilor au fost 80.000 de atacuri cibernetice pe diferite structuri ale statului român. Dan, despre partidele suveraniste: Direcția lor de acțiune este aliniată cu Moscova Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, la Digi24 că există dovezi parțiale care indică faptul că unele partide suveraniste

Ministrul de Finanțe al Germaniei: Incursiunile Rusiei pe flancul estic justifică majorarea masivă a bugetului pentru apărare

Ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a declarat că recentele incursiuni aeriene rusești pe flancul estic al NATO justifică mai mult ca niciodată decizia Guvernului de a spori masiv cheltuielile pentru forțele armate. Prezentând bugetul pentru 2026 Parlamentului de la Berlin marți, Lars Klingbeil le-a spus parlamentarilor că unul dintre elementele cheie ale proiectului de buget este de a merge mai departe cu consolidarea „capacității de descurajare și apărare” a Germaniei pentru a contracara amenințarea crescândă din partea Kremlinului. „Spațiul aerian al NATO este violat, la 600 de kilometri de aici”, a spus Klingbeil, referindu-se la intruziunile rusești în spațiul aerian al Poloniei, României și Estoniei. „Putin testează NATO”, a adăugat Klingbeil. „Nimeni nu crede că acest lucru a fost din întâmplare”. Cheltuielile pentru apărare vor crește de la aproximativ 86 de miliarde de euro în 2025 la 108 miliarde de euro în 2026, o sumă record după finalul Războiului Rece, „Punem capăt politicii de ani de zile de strângere a curelei pentru Bundeswehr”, a spus Klingbeil. „Germania trimite un semnal clar: suntem un partener NATO de încredere și ne menținem angajamentul față de alianță”. Klingbeil a oferit, de asemenea, un avertisment dur cu privire la intențiile lui Putin, spunând că se așteaptă ca Rusia să fie în măsură să atace teritoriul NATO cel târziu până în 2029. „Asta nu înseamnă că o va face, dar înseamnă că poate”, a spus Klingbeil. „Nu putem fi naivi când vine vorba de Vladimir Putin și intențiile sale”. Planul general pentru bugetul pe 2026, care urmează să primească aprobarea finală până la sfârșitul anului, include investiții record, pentru un al doilea an la rând – o majorare de la aproximativ 115 miliarde de euro în 2025 la 127 de miliarde de euro. Pe termen lung, Klingbeil a avertizat săptămâna trecută că bugetul pentru 2027 va prezenta „provocări enorme.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Germania va iniția procesul de recunoaștere a STATULUI palestinian, dar decizia va fi la finalul procesului de pace /„Este obiectivul nostru”

Șeful NATO avertizează Rusia: Nu vrem să vedem o continuare a acestui model periculos

Mark Rutte a susținut marți o conferință de presă după ce ambasadorii NATO s-au întâlnit pentru a discuta despre încălcarea spațiului aerian estonian de către Rusia. Rutte a transmis un avertisment anunțând că aliații sunt pregătiți pentru orice scenariu. „Nu vrem să vedem o continuare a acestui model periculos pe care îl vedem din partea Rusiei. Aliații continuă, de asemenea, să facă exerciții, pentru a se asigura că suntem pregătiți pentru orice amenințări cu care ne-am putea confrunta. Chiar și acum, cel mai mare portavion din lume, portavionul american USS Gerald R. Ford, se află în vecinătate și face exerciții cu aliații de pe tot continentul”, a spus Rutte, potrivit Sky News. NATO, pregătită pentru reacții mai dure față de intimidările rusești El a mai declarat că piloții NATO nu au descoperit „nicio amenințare imediată” din partea avioanelor rusești care au intrat în spațiul aerian estonian „În ultima încălcare a spațiului aerian din Estonia, forțele NATO au interceptat și escortat prompt aeronava fără escaladare, deoarece nu a fost evaluată nicio amenințare imediată”, a adăugat Rutte. Șeful NATO a transmis că organizația este pregătită să aibă reacții mai dure față de intimidările rușilor. „Desigur”, a spus Rutte atunci când a fost întrebat dacă NATO este pregătită să fie mai dură în răspunsul său. „Dar trebuie să facem întotdeauna acest lucru în funcție de evaluarea situației”, a precizat el.

România și alte șase state UE participă la discuțiile privind zidul de drone. Slovacia și Ungaria nu au fost invitate

România și alte șase state membre UE vor participa vineri, 26 septembrie, la reuniunea privind propunerea de „zid de drone” de-a lungul frontierei estice a UE. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, pentru publicația Suspilne, citată de The Kyiv Independent. Reuniunea de vineri se va concentra pe evaluarea capacităților și nevoilor țărilor participante, cu scopul de a determina pașii următori „în strânsă cooperare cu Ucraina și alte state membre”. Cu toate acestea, două țări vecine cu Ucraina – respectiv Ungaria și Slovacia – nu au fost invitate la aceste discuții. Cele două state au menținut relații strânse cu Rusia de la începutul războiului și s-au opus de mai multe ori unor sancțiunilor UE impuse Moscovei. Reuniunea are loc după ce s-au produs mai multe incidente privind drone și avioane rusești care au pătruns în spațiile aeriene ale Poloniei, Estoniei și României. Ca răspuns la aceste incursiuni, Polonia și Estonia au invocat articolul 4 al NATO pentru consultări cu aliații, iar NATO a lansat misiunea Eastern Sentry, menită să limiteze capacitatea Rusiei de a interfera în spațiul aerian al NATO.

Avioanele rusești din Estonia: Consiliul NATO se întâlnește pentru discuții marți

NATO a mobilizat avioane de luptă după ce trei avioane de luptă rusești MiG-31 au încălcat vineri spațiul aerian estonian timp de aproximativ 12 minute, provocând plângeri privind o nouă provocare periculoasă și o negare din partea Moscovei, relatează AFP. Estonia a cerut imediat discuții urgente cu aliații NATO, la mai puțin de două săptămâni după ce Polonia a făcut același lucru, după ce a reclamat o incursiune a unei valuri de drone rusești. În conformitate cu articolul 4, orice membru poate cere discuții de urgență atunci când consideră că „integritatea teritorială, independența politică sau securitatea” sa sunt în pericol. Discuțiile de marți vor avea loc pentru a treia oară când articolul 4 a fost invocat de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și a noua oară când a fost declanșat în istoria de 79 de ani a alianței. Spre deosebire de articolul 5 – principiul securității colective care obligă întreaga alianță să apere un membru atacat – articolul 4 prevede doar consultări. După ce Polonia a invocat articolul 4 în legătură cu intrarea dronelor, NATO a anunțat că își întărește apărarea de-a lungul flancului estic, în încercarea de a-și securiza mai bine frontiera. Consiliul de Securitate al ONU va convoca luni o reuniune în legătură cu intrarea avionului rus, a declarat, de asemenea, Estonia.

Un avion militar rus a intrat duminică în spațiul aerian de deasupra Mării Baltice

Duminică dimineață, forțele aeriene germane au trimis două avioane Eurofighter pentru a urmări un avion militar rus IL-20m care intrase în spațiul aerian neutru deasupra Mării Baltice, înainte de a preda escorta partenerilor NATO din Suedia, potrivit Reuters. „Încă o dată, forța noastră de reacție rapidă, formată din două avioane Eurofighter, a fost însărcinată de NATO să investigheze un avion neidentificat, fără plan de zbor sau contact radio, în spațiul aerian internațional”, a declarat forța aeriană germană într-un comunicat. „Era un avion de recunoaștere rus IL-20M. După identificarea vizuală, am predat sarcinile de escortă ale avionului partenerilor noștri suedezi din NATO și ne-am întors la Rostock-Laage”. Consiliul Nord-Atlantic al NATO se va reuni marți pentru a discuta încălcarea spațiului aerian estonian de către Rusia, au declarat duminică pentru Reuters doi oficiali familiarizați cu această chestiune. Tallinn a declarat că trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat fără permisiune în spațiul aerian estonian vineri și au rămas acolo timp de 12 minute înainte de a fi forțate să se retragă.

Ministrul Apărării și șeful Statului Major al Apărării, vizită la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii

Joi, ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat o vizită la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. Cei doi oficiali s-au întâlnit cu comandanții unității și cu militari români și aliați implicați în activități de instruire, subliniind modernizarea accelerată a bazei și importanța sa strategică pentru România și NATO. „Escadrila 48 Aviație de Vânătoare, echipată cu aeronave F-16, reprezintă o capabilitate esențială pentru siguranța spațiului aerian și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul NATO. Forța reală a acestei baze aeriene este însă dată de oamenii săi, o echipă de comandă tânără și un corp de cadre dedicat, care îmbină tradiția cu profesionalismul și inovația”, a declarat ministrul Ionuț Moșteanu. La rândul său, generalul Gheorghiță Vlad a evidențiat că „militarii Bazei 71 Aeriene confirmă, prin nivelul ridicat de pregătire și prin misiunile îndeplinite zilnic, capacitatea României de a acționa integrat alături de aliați și de a asigura securitatea spațiului aerian național”.

Ramsteinul Estului. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul Ucrainei

Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove. Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict.  Breedlove face parte în prezent din consiliul de conducere al think-tank-ului american Saratoga Foundation. Breedlove se referă la Mihail Kogălniceanu drept „Ramsteinul Estului”, făcând trimitere la uriașa bază aeriană americană din Germania, care a reprezentat de mult timp un hub central pentru operațiunile de luptă ale NATO. „Nu este ceva nou că Mihail Kogălniceanu este importantă pentru operațiunile aeriene occidentale”, a declarat Breedlove pentru Kyiv Post, amintind rolul istoric al bazei în sprijinirea misiunilor din Afganistan. „Baza Mihail Kogălniceanu, prin simpla ei poziționare în lume, este incredibil de importantă pentru orice facem în acea parte a lumii și este unică prin faptul că poate fi esențială pentru orice operațiune din Ucraina”, a spus el. Comentariile lui Breedlove vin în contextul discuțiilor dintre statele occidentale, conduse, potrivit relatărilor, de Marea Britanie și Franța, privind formarea unei forțe multinaționale care să ajute la reconstruirea armatei Ucrainei și să ofere sprijin logistic după un posibil acord de pace. Breedlove: „Putin escaladează conflictul” Întrebat despre temerile legate de escaladarea tensiunilor cu Rusia, Breedlove a răspuns tranșant. „Cine escaladează acest conflict acum? Domnul Putin escaladează acest conflict”, a spus Breedlove. „El vrea ca noi să ne temem de escaladare. Se numește control reflexiv. Eu nu cred că ar trebui să ne limităm acțiunile pe baza fricii de escaladare, pentru că Putin escaladează. În concluzie, trebuie să luăm măsurile pe care le considerăm importante pentru pace”, a adăugat el.

Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală. Procurorul general: Principalul beneficiar a fost candidatul pro-Kremlin

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alex Florența, a prezentat marți concluziile unei anchete extinse, potrivit căreia Federația Rusă a derulat o operațiune de mare influență în România, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Campania, desfășurată prin companii cu legături la Moscova, ar vizat direct peste 1,3 milioane de alegători români, potrivit Bloomberg. „Este clar că principalul beneficiar al acestei campanii a fost candidatul independent”, a precizat procurorul general, făcând referire la Călin Georgescu, fost inginer agronom, care a câștigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Detaliile apar într-un rechizitoriu care îl vizează pe Georgescu și alți 21 de inculpați, acuzați, printre altele, de tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. Procurorii susțin că acțiunile acestora au fost parte a unei operațiuni hibride coordonate de entități rusești, cu scopul de a destabiliza statul român din interior. Atac digital sofisticat: algoritmii au scăpat monitorizărilor clasice Potrivit rechizitoriului, patru companii cu legături directe în Rusia au orchestrat o rețea de peste 2.000 de conturi false de Facebook și aproximativ 20.000 de boți AI, care au răspândit dezinformare, conținut generat automat și mesaje menite să submineze încrederea publicului în instituțiile democratice. Rusia nu a folosit metode de manipulare ostentative, ci s-a infiltrat subtil în algoritmii rețelelor sociale, astfel că atacul a fost „invizibil” o bună perioadă de timp: „Tipul de campanie desfășurat a trecut neobservat, algoritmii rețelelor sociale fiind dificil de urmărit cu metodele clasice de investigație”, a explicat șeful Parchetului General. După victoria lui Georgescu, Curtea Constituțională a invalidat scrutinul, ceea ce a generat proteste stradale și a amplificat sprijinul pentru partide de extremă dreapta. Între timp, ancheta a scos la iveală legăturile fostului candidat cu grupări radicale și mercenari, precum și mesaje publice în care acesta l-a elogiat pe Vladimir Putin și a criticat NATO. În luna februarie, Georgescu a fost pus sub acuzare pentru apartenență la o organizație extremistă și fals în declarații privind finanțarea campaniei electorale. Acesta respinge acuzațiile și susține că este nevinovat. De asemenea, Kremlinul neagă acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Scutul european antirachetă atrage noi clienți

După ce Danemarca a ales sistemul european de apărare anti-rachetă SAMP/T, respingând ofertele pentru Patriot, Franța și partenerii săi industriali văd în acest succes un impuls pentru noi contracte internaționale. Informația a fost confirmată de un oficial al companiei franceze Thales, cu ocazia anunțului privind achiziția făcută de Danemarca, și citată de Reuters. Scutul european, la prima livrare în afara Franței și Italiei Sistemul achiziționat de Danemarca este dezvoltat în parteneriat franco-italian, prin companiile Thales și MBDA, și oferă acoperire de 360 de grade împotriva amenințărilor aeriene și balistice.  Alegerea Danemarcei, în valoare de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), reprezintă prima livrare a sistemului către o țară europeană din afara Franței și Italiei. „Nu este vorba despre o respingere a sistemului american Patriot, ci despre alegerea celei mai bune opțiuni”, a declarat ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, subliniind că decizia nu are legătură cu recentele tensiuni cu Washingtonul pe tema Groenlandei. Oficialii consorțiului franco-italian au evitat să comenteze aspectele politice, subliniind în schimb avantajele tehnice ale sistemului european. Între timp, Grecia și Belgia și-au exprimat deja interesul pentru SAMP/T, iar un reprezentant al companiei a precizat că „mai există și alte piețe care nu au fost dezvăluite”. Cumpărăm de la parteneri care nu reprezintă o amenințare, spun danezii Decizia este văzută ca un semnal politic puternic în favoarea independenței europene în apărare: „Este o dorință politică clară de a cumpăra de la parteneri fiabili și care nu reprezintă o amenințare”, a declarat parlamentarul conservator danez Rasmus Jarlov. La rândul său, liderul opoziției liberale, Martin Lidegaard, a afirmat: „Sunt extrem de bucuros că banii nu vor merge către industria americană sau israeliană, ci către cea europeană”. Achiziția vine în contextul unor tensiuni crescute privind securitatea în regiune, după ce Polonia a doborât drone suspecte rusești, cu sprijinul avioanelor NATO – primul incident de acest tip în contextul războiului din Ucraina. Într-un raport recent, Comisia Europeană a identificat apărarea aeriană și anti-rachetă ca prioritate strategică pentru consolidarea capacităților militare europene.