Oana Țoiu: Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a fost prezentă în platoul Antena 3. Ea a vorbit despre ceea ce înseamnă pentru România apartenența la NATO și la Uniunea Europeană: „Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război”, a declarat aceasta. „Trebuie să clarificăm și că NATO este un proiect care asigură pacea. Este extrem de important și pentru investițiile viitoare, pentru că și un potențial investitor se uită în momentul în care decide dacă investește în România sau dacă investește în altă țară, se uită și la faptul că noi suntem membri ai Uniunii Europene, că suntem parte din alianța NATO, este extrem de important asta și prin urmare, cine vede în spațiul online alerte, informații agitate, mesaje care cresc anxietatea și angoasa, trebuie să se uite cu atenție la acele mesaje. Unele dintre ele pot să fie autentice. Teama de război este o teamă justificată. Cred că o are orice mamă, orice părinte, orice om. Interesul nostru comun este să se oprească războiul din regiune. Interesul nostru comun este ca România să nu ajungă niciodată să fie parte a unui război. Oana Țoiu atrage atenția despre informațiile false cu privire la Guvernul României, în contextul războiului din Ucraina. „Însă nu poate să fie credibil cineva care spune informații false despre Guvernul României, cum că Guvernul României în acest moment ar încuraja România să intre în război prin întărirea prezenței noastre în NATO și UE, din moment ce chiar apartenența noastră la NATO și UE este ceea ce asigură pacea și siguranțape teritoriul României, alături de efortul propriilor noastre instituții. De fiecare dată când cineva în spațiul online spune ferm, cu emoție ridicată, că nu vrea ca România să intre în război, are dreptate. În același timp, dacă acele persoane, acele rețele, în unele cazuri, nu spun nimic despre valoarea apartenenței noastre la NATO, nu spun nimic care să condamne agresiunea nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei, nu spun nimic despre riscurile indirecte la care este supusă întreaga regiune atâta timp cât conflictul continuă în regiune, dacă aceste lucruri se întâmplă împreună, frica de război, informații false despre faptul că Guvernul României ar trimite românii în război, ceea ce nu facem absolut deloc și nici nu vom face, și faptul că acești oameni uită să menționeze avantajele de a fi parte a UE, de a fi parte a NATO, uită să condamne războiul din regiune, cred că vorbim destul de clar acolo de niște intenții foarte clare de a vulnerabiliza apartenența noastră la UE, la NATO, prin a induce în societate teamă, angoasă. Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război”, a declarat ministrul de Externe, Oana Țoiu, la Antena 3. Autorul recomandă: Oana Țoiu, despre ajutorul dat Ucrainei: „Cred că trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste în a ajuta Ucraina să câştige”
Cel mai înalt comisar UE din Apărare avertizează: Armatele europene sunt la 50 % din ceea ce avem nevoie
Într-un interviu pentru Euractiv, Andrius Kubilius, comisarul responsabil cu politica de apărare și spațială, a avertizat că armatele europene „au doar 50% din ceea ce avem nevoie în prezent, conform obiectivelor NATO”. Acesta a punctat că sunt necesare investiții privind reînarmarea. În prezent, aproximativ 40% din bugetele de apărare ale UE sunt cheltuite pentru arme fabricate de SUA, ceea ce înseamnă aproximativ 800 de miliarde de euro. „Nu îmi pot imagina că nu vom mai cumpăra nimic american, dar reducerea acestei cifre cu 10% sau 20% înseamnă că o sumă enormă de bani va rămâne pentru industria europeană”, a declarat Kubilius pentru sursa citată. Uniunea Europeană de Apărare Kubilius a declarat că intenționează, în toamnă, să promoveze ideea de a crea Uniunea Europeană de Apărare, care ar include Norvegia, Regatul Unit și Ucraina. Oficialul UE a subliniat că liderii europeni ar trebui să fie informați în legătură cu ce trebuie să facă aceștia până în 2030 pentru ca armatele lor să fie pregătite pentru război. Comisia a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu în următorul său buget pentru perioada 2028-2034.
Ionuț Moșteanu, drepre bugetul MApN: Este o obligație pe care o avem față de partenerii NATO
„În fiecare minister se optimizează anumite cheltuieli. Bugetul Ministerului Apărării Naționale este, pe de-a-ntregul, un commitment, o obligație pe care o avem față de partenerii NATO și cel mai important este să păstrăm mersul programelor de înzestrare a armatei și să păstrăm motivarea personalului. Asta va fi, fără siguranță, fără îndoială, o prioritate”, a declarat Moșteanu. Întrebat dacă vor exista reduceri de personal la Ministerul Apărării, Moșteanu a răspuns: „nu”. Legat de ajutorul oferit Ucrainei, ministrul a declarat: „în fiecare lună, dar în mod constant, de când a început războiul din Ucraina, România ajută Ucraina. Și cu echipament și cu muniție. Până acum a fost o decizie de a nu fi făcute publice aceste ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între guvern și președinție pentru a stabili cum vom face în viitor, dacă vom spune public. Eu cred că putem să spunem, sunt lucruri cu care i-am ajutat și îi ajutăm în continuare, destul de frecvent, pe ucraineni”. România, singura țară care antrenează piloți militari ucraineni „Armata română este singura armată din afara Statelor Unite care antrenează piloți de F-16 la Fetești. Sunt piloți ucraineni care au completat acest stagiu de pregătire și sunt alții care sunt în curs de antrenamente. Este un acord pe care îl avem cu partenerii NATO de a continua să ajutăm”, subliniază Moșteanu. El a adăugat că nu se pune problema ca armata să devină obligatorie în România, dar ar trebui ca țara să aibă o rezervă voluntară mai mare. „Avem o armată de profesioniști, o armată bună trebuie să fie o armată de profesioniști, dublată de o rezervă a armatei ca în toate țările NATO. Aici este o discuție pe care am mai ridicat-o în spațiul public, o discuție mai veche, pe lângă rezerva operațională pe care o are armata română, discutăm de posibilitatea formării unei rezerve voluntare. Avem deja, pe o lege mai veche din anii trecuți, o rezervă voluntară de 4.700 de oameni. Ne uităm la a crește această rezervă voluntară”, spune ministrul.
Oana Țoiu spune că România trebuie să își consolideze rolul pe plan internațional
„În acest moment, pentru România, este cel mai important să își crească puterea vocii, puterea de negociere și rolul care este văzut, în interiorul UE, al NATO și internațional, inclusiv în componenta economică”, a declarat Oana Țoiu. Ministrul a subliniat că România trebuie să valorifice apartenența la structurile externe din care face parte pentru a evita o criză economică: „Trebuie să folosim apartenența noastră la aceste structuri și puterea de negociere pe care o are România, să ne asigurăm că există o creștere economică, că nu intrăm într-o zonă de criză economică, și asta poate fi oprit doar cu aportul componentei internaționale în acest moment”, a mai precizat Oana Țoiu. De asemenea, șefa diplomației de la București a subliniat că România trebuie să își asume un rol mai important în regiune: „A treia dimensiune este legată de rolul crescut pe care România trebuie să-l joace în regiune. Este o conversație care clarifică importanța pe care România o are în regiune și nevoia celorlalți parteneri de a lucra cu noi într-o zonă mult mai proactivă a proiectelor, a inițiativelor și cu o viteză mai mare de reacție, de decizie și de implementare”, a conchis ministrul de Externe, Oana Țoiu.
SUA transferă comanda Elveției de rachete Patriot spre Ucraina
Sistemele de apărare Patriot din SUA care ar fi trebuit să ajungă în Elveția, vor fi trimise spre Ucraina, potrivit ministrului elvețian al Apărării, citat de Sky News. Elveția a comandat cinci sisteme de apărare Patriot în 2022, însă oficialii elvețieni au fost informați că departamentul de Apărare al SUA „va reprioritiza livrarea sistemelor de apărare Patriot pentru a sprijini Ucraina”. Livrarea rachetelor Patriot, sisteme de apărare care costă miliarde de dolari, a fost inițial programată să înceapă în 2027. Livrarea sistemelor de apărare către Elveția ar fi durat un an. Luni, Trump a anunțat că SUA va trimite mai multe rachete americane în Ucraina, dacă Uniunea Europeană va acoperi costurile de producție pentru echipamentele de apărare. Potrivit declarațiilor făcute luni de Mark Rutte, secretarul general NATO, Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Olanda și Canada și-au exprimat deja intenția de a contribui financiar pentru a acoperi costurile echipamentelor de apărare. De asmenea, Suedia și Danemarca au precizat că sunt gata să ajute cu livrarea armelor americane în Ucraina, prin intermediul NATO.
Friedrich Merz: Rachetele Patriot vor ajunge în Ucraina foarte curând
Friedrich Merz a anunțat că Ucraina va primi rachete cu rază lungă de acțiune „foarte curând”, după ce Donald Trump a decis să crească sprijinul militar pentru Kiev, scrie Politico. Președintele Statelor Unite a făcut public un acord cu NATO, prin care statele europene vor finanța trimiterea de arme către Ucraina. La o conferință de presă în Marea Britanie, Merz a spus că Ucraina are nevoie de sisteme de atac cu rază lungă pentru o apărare eficientă și că va primi „foarte curând, foarte curând, sprijin suplimentar în această privință”. El a declarat că acest sprijin ar putea deveni funcțional în câteva săptămâni. Luni, Trump a spus că unele sisteme Patriot vor ajunge „în câteva zile”, deși unii experți au fost sceptici în ceea ce privește viteza transferului. Alexus Grynkewich, șeful Comandamentului aerian al NATO, a spus joi că „pregătirile sunt în curs de desfășurare, lucrăm foarte strâns cu germanii la transferul Patriot”. Merz a participat împreună cu Keir Starmer la o conferință de presă, în cadrul vizitei sale în Regatul Unit pentru semnarea unui tratat de prietenie care promite o colaborare mai strânsă în domeniul securității și apărării. Starmer a declarat că „este absolut clar că el (Trump) vrea ca Putin să se miște” și că acum „susține acest lucru cu capacități militare”. Tot Friedrich Merz a precizat că miniștrii apărării organizează acum logistica pentru implementarea ofertei lui Trump, conform căreia țările europene trimit arme Ucrainei înainte de a cumpăra arme noi din State.
Adrian Severin: Victoria Nuland a intervenit pentru a integra cât mai repede Ucraina în NATO
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre planul diplomatic inițial privind Ucraina și despre momentul în care echilibrul a fost rupt. Acesta a explicat cele trei direcții-cheie care ar fi putut duce la stabilitate în regiune: finlandizarea, federalizarea și europenizarea. Totul s-a năruit însă în momentul în care SUA a schimbat regulile jocului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană” Adrian Severin a prezentat cele trei principii fundamentale care ar fi permis păstrarea Ucrainei într-o zonă de echilibru geopolitic. Prin neutralitate, flexibilitate internă și apropiere economică de Uniunea Europeană, Ucraina putea deveni un spațiu de cooperare. „A fost trei chestiuni importante. Am spus finlandizarea, adică neutralizarea. Doi, federalizarea, pentru că se dorea acasă și că era normal, că pentru o federalizare am fi putut, nu numai să rezolvăm niște probleme de interes pentru noi sau pentru alții, dar am fi dat anumită flexibilitate construcției statale ucrainene, ca să o facem mai rezistentă. Și trei, europenizarea. Și europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană, ceea ce i-ar fi adus și pe românii de acolo și mai aproape de noi, în condițiile în care lansaserăm, și am fost, am negociat, am conceput acest plan de data asta în Uniunea Europeană, în condițiile în care lansasem un parteneriat pentru dezvoltare cu Federația Rusă. Deci ideea era, cu cât relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă erau mai bune, cu atât puteam aduce mai ușor Ucraina în Uniunea Europeană. Și invers, cu cât, sau complementar, cu cât relația dintre Ucraina și Rusia era mai bună, cu atât ne era mai ușor să aducem Ucraina în Uniunea Europeană. Și cu rușii căzuserăm de acord asupra acestei formule. Nu erau foarte fericiți, pentru că, sigur, au vrut mereu să aibă un control sau, mă rog, o influență majoră asupra Ucrainei, dar lucrurile, încet, cu pași mici, mergeau în această direcție. Nu mai vorbesc ce s-a întâmplat în 2014, doar atât să spun. Refuzul semnării acelui acord de asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina la Vilnius n-a fost vina Ucrainei, chiar dacă tehnic așa s-a întâmplat. Ucraina a fost împinsă în această direcție în primul rând de Germania. Germania n-a vrut Ucraina printre alte motive, fiindcă Ucraina era prea mare.”, spune Severin. „Ne-a spus-o cu aceste cuvinte: Va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei” Invitatul a rememorat momentul în care planul european a fost abandonat, iar SUA a intervenit decisiv. Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat american, ar fi transmis că SUA nu se mai mulțumește cu soluții de mijloc. „Ei, și în momentul ăsta, când totul părea că e în regulă, intervine stimata noastră secretar de stat adjunct Victoria Nuland. Și vine și spune: Nu noi, noi vrem totul. Vrem totul și totul însemna imediat Ucraina în NATO în condițiile în care fusesem preveniți cu toții cu ani de zile înainte de președintele Putin că orice încercare de a aduce Ucraina în NATO, de facto sau de iure… De a aduce NATO aproape de Ucraina, de a aduce NATO la granița cu Rusia, orice asemenea încercare, ne-a spus-o cu cuvintele astea, va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei.”, afirmă Severin.
Un general american îndeamnă NATO să aibă mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru a descuraja Rusia
Într-un interviu pentru agenția Reuters, generalul maior John Rafferty a scos în evidență că pasul pe care NATO trebuie să-l facă în privința rachetelor cu rază lungă de acțiune vine în contextul în care „armata rusă este mai mare astăzi decât era atunci când au început războiul în Ucraina”. „Știm că [rușii] vor continua să investească în rachete și rachete cu rază lungă de acțiune și în sisteme sofisticate de apărare aeriană. Prin urmare, o capacitate mai mare a alianței este foarte, foarte importantă”, a spus generalul american în cadrul interviului. Potrivit estimărilor, în prezent, SUA furnizează aproximativ 90% din capacitățile NATO de rachete cu rază lungă de acțiune. Unele țări europene au propriile rachete cu rază lungă de acțiune, însă numărul și raza lor de acțiune au capacitate limitată. Franța, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie și Suedia participă în prezent la un program de achiziționare de rachete convenționale cu rază lungă de acțiune, lansate de la sol, cunoscut sub numele de European Long-Range Strike Approach (ELSA). Ca parte a acestui program, Marea Britanie și Germania au anunțat la mijlocul lunii mai că vor începe să lucreze la dezvoltarea unei rachete cu o rază de acțiune de peste 2.000 km.
Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon. Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”. În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine. Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft: Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”. În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens: 1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale, 2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia, 3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice, 4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas, 5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania. Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat. Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei: Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria. Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria). Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată. De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune. Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică. Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză. Concluzii În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung. Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință. România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză. La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Trump și doctrina imprevizibilității. Cum a redefinit politica externă a SUA în raport cu aliații și adversarii
Tot mai mulți analiști, inclusiv jurnaliști BBC și profesori de la London School of Economics, atrag atenția că Trump a centralizat puterea decizională în politica externă la un nivel nemaiîntâlnit din epoca Nixon, iar acest lucru face ca deciziile strategice să reflecte mai degrabă trăsăturile sale de caracter decât o linie guvernamentală coerentă. Imprevizibilitatea lui Trump – oscilând între amenințări, atacuri și gesturi de reconciliere – s-a dovedit a fi o armă cu dublu tăiș. Dacă în relația cu aliații din NATO aceasta a produs efecte vizibile, determinând creșteri istorice ale cheltuielilor pentru apărare (până la 5% din PIB), în relațiile cu adversari precum Iran sau Rusia, rezultatele sunt incerte sau chiar contraproductive. Conform experților citați de BBC, doctrina imprevizibilității ar putea eșua în fața liderilor care nu se lasă impresionați nici de farmec, nici de coerciție. Atacul recent asupra facilităților nucleare iraniene, în ciuda așteptărilor privind o reluare a negocierilor, ar putea determina Teheranul să accelereze dezvoltarea programului nuclear, întărind regimul, nu slăbindu-l. În același timp, comportamentul impredictibil al lui Trump a generat o schimbare strategică de amploare în Europa: o dorință crescândă de autonomie față de umbrela de securitate americană. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat nevoia unei industrii de apărare europene independente, sugerând o despărțire lentă, dar constantă de dependența față de SUA. Summitul NATO de la Haga a fost descris de observatori drept un exercițiu de lingușire diplomatică, în încercarea de a-l ține pe Trump de partea alianței. Dar tocmai această nevoie de validare – vizibilă și în gesturile de curtoazie ale liderilor europeni – ar putea reprezenta slăbiciunea doctrinei: dacă adversarii înțeleg motivațiile personale ale lui Trump, impredictibilitatea devine, paradoxal, previzibilă. Doctrina imprevizibilității lui Donald Trump a modificat echilibrul geopolitic global. Deși pare să fi funcționat în raport cu aliații, efectele asupra adversarilor pot fi contrare intenției inițiale. Și tot mai multe voci sugerează că lumea de după Trump va fi diferită – mai autonomă, dar și mai nesigură.