Ministrul Apărării avertizează: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești
„Da. Punând cap la cap toate aceste evenimente din ultimele zile, da, este singura explicație solidă”, spune la Digi24 ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, întrebat dacă este de părere că Vladimir Putin testează NATO prin aceste incursiuni ale dronelor. Întrebat dacă se așteaptă ca astfel de incidente să sporească în perioada următoare, el afirmă că „va trebui să ne obișnuim cu ele și vom ajunge la un moment dat să vedem și pacea între Ucraina și Rusia, însă și după această pace vom vedea provocări la Marea Neagră multă vreme de acolo”. „Evaluarea mea în momentul ăsta cu toate datele pe care am, e că, cum spuneam, va trebui să ne obișnuim pe de o parte, pe de altă parte să descurajăm astfel de provocări. Și asta putem face doar fiind bine coordonați cu aliații și fiind bine echipați și înzestrați”, adaugă ministrul Apărării. El menționează că România va urma modelul polonez de producere de drone împreună cu ucrainenii. „Am fost în Ucraina și am avut discuții acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuții cu ministrul apărării, domnul Șmihal și am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. E posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură. Trebuie să ne mișcăm foarte repede până la anul în mai să închidem un contract pentru producția de astfel de drone”, încheie Moșteanu.
Băsescu afirmă că drona rusească intrată în spațiul aerian al României trebuia doborâtă: A fost o greșeală că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită drona
„Putin ne trimite o dronă care se plimbă 49 de minute în spațiu aerian al României. Noi ridicăm avioane F16 și spre sfârșitul misiunii vin să ne înlocuiască și alte două Eurofighter germane și uite, pentru o tiriplice de dronă care a trebuit să dobărătă în primele minute după ce a intrat în spațiu aerian al României pentru că a fost recunoscută ca fiind o dronă. Faptul că ne justificăm… să vedeți riscuri colaterale… Cel mai mare risc în toată afacerea dronelor rusești este decredibilizarea capacității de apărare a țării. Ori faptul că noi n-am doborât această dronă care ne-a fost trimisă ca să ne testeze nu face decât să pună sub semnul întrebării și pentru aliați, și pentru ruși, dar mai ales pentru populația României, deci pune sub semn întrebării capacitatea Armatei Române de a lichida astfel de riscuri. Îmi pare rău să o spun, dar dacă bine mi-aduc aminte, dincolo de greoaiele F-16, România dispune de niște mașini de luptă Ghepard care au pe ele fiecare câte două tunuri anti-aeriene Orlikon și care au fost primite din Germania. Eu nu spun că avem mari unități cu mașini de luptă Ghepard, dar avem cale de un divizion de mașini de luptă Ghepard care, măcar două, trei din ele, puteau fi amplațate pe zona de nord a județului Tulcea pe unde au mai intrat drone de la ruși”, spune la Digi24 Traian Băsescu. Fostul președinte afirmă că „drona trebuia doborâtă”. „A fost o greșeală, că nu i s-a demonstrat Rusiei că poate fi lovită drona”, adaugă Traian Băsescu. El opinează că, în astfel de cazuri, decizia nu i se lasă pilotului și ironizează comunicarea autorităților. „Armata a făcut un soi de sindicat și zice cam așa: «Ar fi bine să o dăm jos. Dar dacă voi credeți că nu-i bine să o dăm jos, să nu dăm jos drona…». Cum ar suna asemenea convorbire în armată? În armată e consemnul precis. Intră în spațiu aerian neautorizat o dobori. (…) M-am format în structură piramidală în care nu există variante pentru subordonat. El are de îndeplinit o misiune: dobori obiectul care intră neautorizat în spațiu. Nu poți să dai unui pilot ordin: Doboară-l, dar vezi, dacă ți se pare că nu-i cazul, nu-l mai dobori. (…) În armată nu se pot da ordine relative. Asta e exclus. Exclus”, încheie Băsescu.
Zelenski, despre drona detectată în Tulcea: a pătruns 10 kilometri în teritoriul României și a zburat 50 de minute în spațiul aerian NATO
„Astăzi, România a ridicat avioane de luptă din cauza unei drone rusești aflate în spațiul său aerian. Potrivit datelor actuale, drona a pătruns aproximativ 10 kilometri în teritoriul românesc și a operat în spațiul aerian al NATO timp de circa 50 de minute. Tot astăzi, Polonia a răspuns militar la amenințarea dronelor rusești de atac”, a transmis Zelenski pe platforma X. Liderul ucrainean a afirmat că dronele rusești au vizat pe parcursul zilei mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv cele de la granița cu Belarus, și că spațiul aerian belarus ar fi fost folosit pentru a lansa atacuri asupra regiunii Volin. „Armata rusă știe exact unde se îndreaptă dronele lor și cât timp pot opera în aer. Rutele lor sunt întotdeauna calculate. Nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de rang inferior. Este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”, a scris Zelenski. Acesta a cerut partenerilor internaționali măsuri preventive ferme împotriva Moscovei. „Sancțiunile împotriva Rusiei sunt necesare. Sunt necesare tarife împotriva comerțului rusesc. Este nevoie de apărare colectivă, iar Ucraina a propus partenerilor săi crearea unui astfel de sistem de protecție. Nu așteptați zeci de ‘Shahed-uri’ și rachete balistice înainte de a lua decizii”, a subliniat președintele ucrainean. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că Forțele Aeriene Române au interceptat o dronă rusească intrată în spațiul aerian al României. Ministerul Apărării a transmis că două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă la ora 18:05 pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești aura infrastructurii ucrainene de la Dunăre. „La ora 18:12 a fost emis mesajul RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18:23 aeronavele F 16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km SV Chilia Veche, cand a dispărut de pe radar”, a transmis MApN.
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate, preventiv, sâmbătă de Polonia / Aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș estic al țării, a fost închis
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate sâmbătă pentru a proteja spațiul aerian al Poloniei din cauza amenințării unor atacuri cu drone în Ucraina vecină, iar aeroportul din orașul Lublin, cel mai mare oraș din estul Poloniei, a fost închis, au anunțat autoritățile poloneze, citate de Reuters. Potrivit Comandamentului Operațional al forțelor armate poloneze, avioanele au participat la o operațiune lângă granița cu Ucraina „pentru a asigura securitatea spațiului nostru aerian”. Acest lucru se întâmplă la trei zile după ce Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian, cu sprijinul avioanelor militare ale aliaților NATO. „Aceste acțiuni au un caracter preventiv și urmăresc asigurarea securității spațiului aerian și protecția cetățenilor, în special în zonele adiacente zonei amenințate”, a declarat Comandamentul într-un comunicat. În comunicat nu se menționează nicio încălcare actuală a spațiului aerian polonez. Informații de context Polonia a declarat că spațiul său aerian a fost încălcat de drone rusești în noaptea de marți spre miercuri, în timp ce Rusia a atacat Ucraina, unde războiul continuă din februarie 2022. Rusia a susținut că nu a vizat Polonia. Agenția Poloneză pentru Navigație Aeriană a informat că aeroportul din Lublin și o zonă controlată în jurul aeroportului au fost închise pentru operațiuni de zbor sâmbătă.
Mircea Abrudean: România rămâne un aliat solid în noua misiune NATO Eastern Sentry
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat lansarea operațiunii NATO „Eastern Sentry”, o misiune defensivă menită să consolideze Flancul Estic, subliniind că România rămâne un aliat solid și angajat ferm în apărarea Alianței Nord-Atlantice. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat vineri anunțul lansării operațiunii „Eastern Sentry” de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich. „Noua operațiune NATO Eastern Sentry, cu rol defensiv, este expresia solidarității și unității aliate și reprezintă un răspuns ferm la provocările de securitate, în condițiile în care Polonia s-a confruntat recent cu încălcări ale spațiului aerian”, a declarat Abrudean, subliniind importanța contextului actual de securitate pentru regiune. Oficialul a reafirmat angajamentul României față de Alianța Nord-Atlantică: „România rămâne un aliat solid, profund angajat în apărarea Alianței din care facem parte”. NATO lansează operațiunea Santinela Estică pentru a-și consolida poziția pe flancul estic, a anunțat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte. Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare.
Marea Britanie se alătură operaţiunii Eastern Sentry pentru consolidarea apărării Flancului Estic
„Marea Britanie este pe deplin angajată să îşi joace rolul în cadrul misiunii Eastern Sentry a NATO în urma încălcărilor imprudente şi periculoase ale spaţiului aerian de către Rusia”, a transmis Ministerul Apărării din Marea Britanie într-un comunicat de presă, potrivit SkyNews. Detaliile contribuţiei Marii Britanii vor fi anunţate în curând. Yvette Cooper a vizitat Ucraina vineri, prima sa vizită în ţară de când a devenit ministru de externe, în urma reorganizării cabinetului Keir Starmer. Ea a descris călătoria, care a inclus o întâlnire cu preşedintele ţării, Volodimir Zelenski, ca pe o demonstraţie de solidaritate cu Ucraina. „Regatul Unit nu va sta degeaba în timp ce Putin îşi continuă invazia barbară a Ucrainei”, a declarat Cooper, menţionând ceea ce a numit a fi „lipsa totală de respect faţă de suveranitate” a preşedintelui rus prin trimiterea de drone în spaţiul aerian NATO. Şi Prinţul Harry a efectuat o vizită surpriză la Kiev vineri, unde s-a întâlnit cu militari răniţi. NATO lansează operaţiunea Santinela Estică pentru a-şi consolida poziţia pe flancul estic, a anunţat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte. Armata poloneză a anunţat miercuri dimineaţă că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat şi spaţiul aerian al organizaţiei militare.
Franța și Germania trimit avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian polonez
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru protejarea spațiului aerian polonez și al Europei de Est, în cooperare cu NATO. Decizia vine după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident considerat de Varșovia un act deliberat. „Nu vom ceda în fața intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a transmis Macron pe platforma X, menționând discuțiile purtate cu premierul polonez Donald Tusk, secretarul general NATO Mark Rutte și premierul britanic Keir Starmer. Germania își sporește prezența militară pentru protejarea spațiului aerian polonez La rândul său, Germania a anunțat extinderea misiunii sale în cadrul poliției aeriene NATO. Cancelaria de la Berlin a precizat că numărul avioanelor de luptă germane dislocate în Polonia va crește de la două la patru, iar mandatul va fi prelungit cu încă trei luni. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a subliniat că măsura reprezintă un răspuns direct la încălcările repetate ale spațiului aerian polonez de către dronele rusești. ONU discută de urgență situația privind protejarea spațiului aerian polonez În plan diplomatic, Polonia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată vineri la New York. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că scopul este de a atrage atenția comunității internaționale asupra „atacului fără precedent al dronelor rusești împotriva unui stat membru al ONU, al Uniunii Europene și al NATO”. Incursiunea a aproximativ 20 de drone, venite din spațiul aerian ucrainean și belarus, a stârnit neliniște în Polonia și în rândul aliaților, determinând apeluri pentru întărirea capacităților militare NATO pe flancul estic.
Atacurile cu drone rusești în Polonia, un nou pas în strategia Kremlinului
Potrivit unui studiu Sky News, atacurile recente cu drone lansate de Rusia asupra Poloniei au ridicat noi semne de întrebare privind securitatea europeană și capacitatea NATO de a răspunde unitar. Analiștii descriu aceste acțiuni ca parte a unei strategii bine cunoscute a Kremlinului, prin care Moscova recurge la pași mici, dar succesivi, pentru a obține câștiguri majore fără a provoca o reacție militară directă din partea Occidentului. Astfel, bombardarea unei clădiri a British Council și a unei instalații a Uniunii Europene la Kiev, bruiajul sistemelor GPS ale avionului unui oficial european și acum atacurile asupra unui stat membru NATO fac parte dintr-o linie de provocări care, luate separat, nu au declanșat până acum decât reacții verbale. Însă fiecare incident împinge limitele tot mai mult, sporind încrederea Moscovei. Precedentul Crimeei din 2014, când trupele rusești au ocupat peninsula folosind tactici ambigue și „omuleți verzi”, este un exemplu pe care Putin îl aplică din nou. Întârzierea și confuzia Occidentului în acel moment au contribuit decisiv la pierderea teritoriului de către Ucraina. În cazul Poloniei, atacul este perceput ca un test al disponibilității NATO de a invoca articolul 5, clauza de apărare colectivă. Totuși, o reacție militară directă este considerată improbabilă. Experții avertizează că lipsa unui răspuns ferm riscă să fie interpretată ca slăbiciune și să încurajeze Kremlinul să treacă la următorul pas. În loc de acțiuni decisive, se discută din nou despre sancțiuni, însă acestea nu au împiedicat invazia Ucrainei și nu au determinat Moscova să își schimbe cursul. Atacurile cu drone sunt și un avertisment strategic Dacă Occidentul ia în calcul trimiterea de trupe în Ucraina după un eventual armistițiu, Rusia sugerează că tacticile hibride și acțiunile greu de atribuit ar putea face extrem de complicată o astfel de implicare. În paralel, experții subliniază că Europa continuă să importe energie din Rusia, în valoare de peste 20 de miliarde de euro anual, în loc să își folosească avantajul economic pentru a sprijini mai consistent Ucraina. Până când această realitate nu se schimbă, Kremlinul va continua să taie „felii de salam” din securitatea europeană.
Adrian Năstase: România a avut etape care ne-au lăsat un gust AMAR, dar ne-au ajutat să înțelegem anumite lucruri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre episoadele istorice prin care a trecut România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre perioadele istorice prin care a trecut România. Acesta sugerează o aprofundare asupra istoriei românilor. Politicianul susține că România a trecut printr-o perioadă de grea încercare, niște etape care au lăsat asupra poporului un gust amar. Ceea ce este totuși pozitiv, din aceste etape, românii au învățat și multe lucruri. Acesta susține că românii au trecut de etapa naivității, cea de la începutul anilor 1990. Năstase susține că pentru România este un real progres că nu mai este bufferul Occidentului. Această țară, după spusele politicianului, nu mai este un tampon între Rusia și Occident, ceea ce este un lucru de reală importanță. Intrarea în NATO este un alt lucru pe care îl precizează politicianul drept important. Ține, totuși, să clarifice că NATO de atunci nu este același cu NATO de acum. Într-adevăr, NATO a ajutat cu intrarea României în Uniunea Europeană. Un ultim lucru precizat de politician este că pe lângă parteneriatul cu SUA, trebuie revizuite parteneriatele cu vecinii acestei țări. „În primul rând, i-aș sugera studentului respectiv să citească istorie. Să înțeleagă istoria complicată și viața complicată a românilor de-a lungul secolelor, la această intersecție de interese, de imperii și așa mai departe. I-aș spune că practic, România a trecut prin câteva etape care au lăsat un gust amar, dar ne-au ajutat să înțelegem și anumite lucruri. Ne-au ajutat să trecem de perioada de naivitate de după 1990, în care unii veneau și ne arătau luna și în timpul ăsta se ocupau de piețele de desfacere din estul Europei. Aș spune că este foarte important că România nu mai este un buffer, nu mai este un tampon între un Occident, care luase și Grupul Visegrad, și Rusia, Uniunea Sovietică mai înainte. Și faptul că am intrat sub umbrela NATO a fost foarte important. NATO însă de acum nu mai este NATO de atunci. NATO a fost foarte important și ca noi să finalizăm negocierile, să intrăm în Uniunea Europeană și de asemenea, pentru a asigura garanții pentru investitorii străini. Eu am sugerat atunci și sugerez și acum încă două linii care cred că sunt importante. Sigur, parteneriatul cu americanii și alte parteneriate care s-au construit între timp. Dar eu cred că ar trebui să revedem relațiile cu vecinii.”, a explicat politicianul.
NATO, în alertă: Lucrăm zi și noapte pentru a opri bruiajul GPS al Rusiei
„Situația este tratată cu maximă seriozitate”, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă la Luxemburg, potrivit AP News. „Vă pot asigura că lucrăm zi și noapte pentru a contracara acest lucru, pentru a-l preveni și pentru a ne asigura că nu se va mai întâmpla”. Deși nici Rusia, nici von der Leyen nu au comentat incidentul, Rutte a precizat că bruiajul face parte dintr-o campanie mai amplă de „amenințări hibride”, care include acțiuni precum tăierea cablurilor submarine, atacuri cibernetice și tentative de asasinat. Avioanele civile, tot mai expuse în războiul hibrid al Rusiei Avionul, care o transporta pe von der Leyen duminică, a pierdut semnalul GPS în spațiul aerian al Bulgariei, dar a reușit să aterizeze în siguranță în România. Autoritățile bulgare suspectează implicarea Rusiei în interferențele de navigație, iar incidentul ridică noi semne de întrebare privind siguranța aeriană în Europa și riscurile tot mai mari generate de acțiunile hibride ale Moscovei. „Întotdeauna am urât termenul hibrid, pentru că sună inofensiv, dar hibrid înseamnă exact asta: bruiajul avioanelor comerciale, cu efecte potențial dezastruoase”, a explicat oficialul NATO. Europa, la fel de vulnerabilă ca flancul estic în fața rachetelor rusești Potrivit secretarului general al NATO, întreaga Europă este acum expusă: „Amenințarea din partea rușilor crește în fiecare zi. Să nu fim naivi: într-o zi poate implica și Luxemburgul, poate ajunge și în Țările de Jos. Cu cea mai recentă tehnologie a rachetelor rusești, diferența dintre Lituania și Madrid este de 5 până la 10 minute”. Premierul Bulgariei, Rosen Zhelyazkov, a declarat că țara sa nu va deschide o anchetă, întrucât „astfel de lucruri se întâmplă în fiecare zi” și reprezintă efecte colaterale ale războiului Rusiei în Ucraina, observate în toată Europa. Associated Press a identificat aproape 80 de incidente similare în spațiul european, într-o campanie de perturbare atribuită Rusiei, descrisă de oficialii britanici drept „incredibil de nesăbuită”.