America rămâne la conducerea NATO
Generalul american Alexus Grynkewich a preluat vineri comanda supremă a forțelor NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Mons, în Belgia. El a transmis un mesaj de reasigurare aliaților europeni, îngrijorați de posibile reduceri ale trupelor americane în Europa, potrivit Reuters. Deși Statele Unite dețin această funcție din timpul celui de-al doilea război mondial, Trump a pus sub semnul întrebării tradiția chiar la summitul NATO de la Haga, cerând Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Abordarea i-a neliniștit pe liderii europeni, care se bazează pe cei aproximativ 80.000 de soldați americani staționați pe continent și așteaptă sprijin american suplimentar în cazul unui conflict, și a stârnit îngrijorări chiar în rândul unor membri ai Congresului SUA. În cele din urmă, Washingtonul l-a desemnat pe generalul Alexus Grynkewich ca succesor al generalului Christopher Cavoli, recunoscut pentru sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022 și pentru coordonarea unei ample reforme a apărării NATO. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile” „Trăim vremuri decisive”, a declarat noul comandant la ceremonia de predare-primire din Belgia, care a avut loc chiar de Ziua Independenței, în prezența ofițerilor și oficialilor din întreaga alianță. Generalul american a adăugat că: „Amenințările cu care ne confruntăm sunt din ce în ce mai interconectate, dar nu se pot compara cu unitatea, hotărârea și scopul comun pe care le văd adunate pe acest câmp astăzi”. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile și nu vom face decât să devenim mai buni!” După ceremonia de preluare a comenzii, generalul Grynkewich a stat de vorbă cu jurnaliștii, precizând că este prea devreme pentru a anticipa rezultatele analizei despre dislocarea forțelor americane. Liderii europeni insistă ca tranziția responsabilităților să se facă treptat și coordonat, pentru a nu vulnerabiliza apărarea continentului, chiar dacă s-au angajat să crească cheltuielile militare ale țărilor pe care le reprezintă. Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei, consideră șeful NATO În cadrul audierii de confirmare în Senatul SUA, desfășurată săptămâna trecută, generalul Alexus Grynkewich a declarat că Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei și a susținut necesitatea continuării sprijinului acordat Kievului. Noul comandant NATO este specializat în operațiuni aeriene de luptă, având peste 30 de ani de experiență în Forțele Aeriene ale SUA. Înainte de preluarea celei mai înalte funcții în Alianța Nord-Atlantică, generalul Alexus G. Grynkewich a condus Air Forces Central și a fost director de operațiuni la Statul Major Inter-arme al SUA. Odată cu noua funcție, el a preluat și conducerea Comandamentului European al SUA.
Ministrul italian al Apărării: Rusia, o amenințare militară tot mai mare pentru membrii NATO în decurs de 5 ani
El s-a adresat parlamentarilor cu privire la rezultatul summitului NATO de săptămâna trecută, când alianța militară a convenit să crească cheltuielile pentru apărare și securitate, potrivit Reuters. „Aliații și-au împărtășit îngrijorarea cu privire la amenințarea crescândă din partea Rusiei”, a spus el. Crosetto a mai spus că sprijinul intern al Rusiei pentru războiul din Ucraina, început în 2022, pare să fie intact. Fără a cita o sursă pentru datele sale, el a spus că Rusia a pierdut peste un milion de soldați, inclusiv 200.000 în primele șase luni ale acestui an. „Cu toate acestea, Rusia a reușit să mobilizeze încă 300.000 în șase luni, fără nicio erodare a consensului intern”, a spus el. Referindu-se la obiectivele stabilite săptămâna trecută de membrii NATO de a crește cheltuielile de apărare și securitate ca procent din PIB, Crosetto a declarat că Italia a făcut deja unele prevederi în buget și nu va deturna resurse din sănătate sau pensii.
Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Summit NATO | Trump întreține disputa privind fondurile pentru apărare /Liderul SUA compară bugetele alocate de țările membre, inclusiv de România
Președintele american Donald Trump a prezentat, cu ocazia summitului NATO de la Haga, bugetele alocate pentru apărare de țările membre, liderul de la Casa Albă exprimând nemulțumire asupra diferențelor foarte mari în raport cu Statele Unite. Donald Trump a prezentat, pe platforma Truth Social, un tabel cu fondurile alocate pentru apărare de cele 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice. ”Statele Unite se apropie de 1.000 de miliarde de dolari. Este incredibil. Vom discuta acest lucru în scurt timp cu statele membre NATO!”, a scris Donald Trump. Afirmațiile par să confirme că Donald Trump va refuza să aloce 5,0% pentru apărare și investiții în infrastructura militară, deși îndeamnă restul statelor membre să se conformeze. Trump încearcă să argumenteze că procentul de 3,38% din PIB alocat de Statele Unite apărării este, la valoarea de 967,7 miliarde de dolari, cu mult peste fondurile puse la dispoziție de celelalte țări membre NATO. Polonia alocă 4,12% pentru apărare, ceea ce înseamnă 35 de miliarde de dolari. România figurează în tabelul prezentat de Trump cu un procent de 2,25, respectiv 8,6 miliarde de dolari. Marea Britanie alocă 82 de miliarde de dolari pentru apărare, Franța 64 de miliarde, iar Germania 97,7 miliarde de dolari. Donald Trump tocmai a ajuns în Olanda, pentru a participa la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Haga. Pe fondul disputelor privind bugetele apărării, președintele SUA a părut să emită dubii asupra respectării angajamentelor privind apărarea colectivă. Întrebat dacă va respecta clauza apărării colective prevăzută la Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, Donald Trump a răspuns: ”Depinde de definiție. Există numeroase definiții ale Articolului 5. Eu mențin angajamentele de a fi prieteni, sunt prieten cu mulți dintre liderii europeni, mențin angajamentul de a-i ajuta. Eu mențin angajamentele de a salva vieți, angajamentele pentru viață și siguranță, vă voi da o definiție exactă când ajung acolo”, a subliniat Trump. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Guvernul Franței, vizat de MOȚIUNE de cenzură din cauza sistemului pensiilor /„Respectarea cuvântului dat este baza sistemului nostru democratic” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Obiectivele pe APĂRARE a noului executiv: Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB – Program de GUVERNARE
Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării, este primul obiectiv general al programului de guvernare în sectorul apărării. Alte obiective enunțate în programul de guvernare a noului cabinet Bolojan sunt: Continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate. Valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE”. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite Un alt obiectiv este consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. „Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică”, se arată în documentul citat. Alte obiective generale: Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice. Creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale. Consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale. Creșterea atractivității funcției militare. Obiective strategice pe plan intern Creșterea graduală a cheltuielilor/investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării. Accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriană 86 de la Fetești și Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu. Vom insista pentru accelerarea modernizării infrastructurii MApN necesară operării noilor sisteme de armament care urmează a intra în dotarea armatei, precum și pentru modernizarea și creșterea capacității de găzduire în conformitate cu planurile Alianței. Consolidarea capabilităților de apărare națională și colectivă, concomitent cu actualizarea Programului „Armata României 2040” și continuarea achizițiilor esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare, în concordanță cu Planul multianual de înzestrare a Armatei României. Contextul regional de securitate impune asumarea unei poziții consolidate de vigilență strategică, prin care să fie întărite capacitățile de pregătire și reacție ale armatei, industriei de apărare și structurilor de sprijin național. Această abordare are ca obiectiv creșterea rezilienței și capacității de descurajare, astfel încât România să fie pregătită să răspundă în mod eficient oricăror provocări la adresa securității sale, atât în prezent, cât și în viitor. Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană și balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigație și infrastructura critică subacvatică și de suprafață și interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă. Consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și al protecției infrastructurii critice. Protejarea libertății de navigație și a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaționale destinate acestui scop și asumarea documentelor strategice cu relevanță asupra securității Mării Negre. Obiective strategice pe plan internațional Consolidarea posturii strategice a României. România și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa. Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale. România – stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE. Participarea activă la procesele decizionale în cadrul NATO și contribuția semnificativă a României la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate. Participarea la operațiile și misiunile NATO și UE sau în alt format agreat de România cu aliații și partenerii săi. Asigurarea tuturor condițiilor necesare și a eforturilor subsumate sprijinului pe care România îl oferă ca națiune gazdă. Consolidarea dimensiunii de apărare a parteneriatelor strategice ale României și dezvoltarea cooperării în domeniul apărării în formate multilaterale. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării (2020-2030), având în vedere evoluțiile înregistrate în ultimii ani, nevoia consolidării prezenței forțelor și capabilităților SUA în România, precum și cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan oferit de SUA. Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO și UE, cu accent pe Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia, inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securității, stabilității și circulației libere în regiunea Mării Negre, accesului liber și exploatării resurselor din Zonele Economice Exclusive. Continuarea participării active în cadrul inițiativei Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înființat între România, Turcia și Bulgaria, în 2024, inclusiv în ceea ce privește protecția infrastructurii critice. Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova și Ucraina, precum și statelor din Balcanii de Vest, inclusiv din perspectiva parcursului european și/sau euro-atlantic al acestora. Sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, mai ales în ceea ce privește Republica Moldova. Securitatea, stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt foarte importante pentru România, iar orice evoluție negativă ce afectează Republica Moldova se reflectă și asupra țării noastre. Vom continua politicile de susținere a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova și
Ambasada SUA la București: Considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3 din NATO
„Statele Unite vor continua să fie un partener credibil și responsabil în cadrul Alianței. Angajamentul nostru față de Articolul 5 rămâne neschimbat, însă considerăm că este firesc ca și aliații noștri să își asume responsabilitățile prevăzute de Articolul 3, care vizează atât apărarea individuală, cât și cea colectivă”, transmite Ambasada SUA în România, într-o postare pe social media. Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat miercuri că Statele Unite se așteaptă ca fiecare aliat să vină cu planuri concrete, cu bugete, calendare și rezultate concrete pentru a atinge obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și securitate, iar summitul de la Haga va fi momentul în care aceste angajamente vor fi consolidate. „La mai bine de 10 ani de la angajamentul luat la summitul din Scoția (2 la sută din PIB pentru apărare – n.r.), abia acum ajungem în punctul în care toți aliații își îndeplinesc obligația asumată în urmă cu 11 ani”, a menționat Whitaker. „Dar da, Statele Unite rămân angajate față de NATO și vom continua să fim un partener credibil și serios în cadrul Alianței”, a adăugat diplomatul american. Nicușor Dan: 5% înseamnă 3,5% plus 1,5% Președintele Nicușor Dan a anunțat la summitul de la Vilnius că România își propune să ajungă la un buget de apărare echivalent cu 5% din PIB, printr-o creștere etapizată în următorii ani. În prezent, România alocă 2,2% din PIB pentru apărare, cu un angajament politic de a ajunge la 2,5%. Conform declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan, obiectivul asumat la summitul NATO de la Vilnius este de a crește această sumă până la 5% din PIB. „Așa cum am spus, 5% înseamnă 3,5% plus 1,5%. Parte din acei 1,5% sunt lucruri pe care noi oricum le facem. De exemplu, știți că urmează să avem un exercițiu militar la Cincu în această toamnă. Și pentru ca trupele să poată se desfășoare, e nevoie de lărgirea unor străzi, de construcția unor poduri. De tipul ăsta sunt cheltuiele de 1,5%”, a explicat președintele României. (detalii AICI) Foto: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Europa se pregătește pentru un dezastru digital. Cum vrea să respingă un atac cibernetic de proporții
Uniunea Europeană face pași concreți pentru a se proteja în fața unui scenariu tot mai plauzibil: un atac cibernetic de mare amploare care ar putea paraliza infrastructuri vitale, comunicațiile sau economia întregului bloc comunitar. Într-o reuniune recentă desfășurată la Luxemburg, miniștrii europeni au aprobat o actualizare majoră a planului de răspuns în caz de incidente cibernetice, un „blueprint” menit să consolideze coordonarea între statele membre, NATO și sectorul privat. Inițiativa vine într-un context marcat de creșterea tensiunilor geopolitice și a frecvenței atacurilor cibernetice sofisticate. Potrivit lui Dariusz Standerski, ministrul digitalizării din Polonia și președintele reuniunii, citat de publicația Politico, doar țara sa se confruntă cu aproximativ 700 de atacuri cibernetice pe zi, fiind în prezent cea mai vizată din întreaga Uniune. Totuși, avertizează el, „nu putem garanta că anul viitor nu va fi un alt stat în aceeași situație”. Plan comun de reacție în caz de criză digitală Documentul adoptat de miniștrii telecomunicațiilor din UE precizează clar ce instituții vor avea atribuții de intervenție la nivel tehnic, operațional și politic în caz de atac. Este vorba despre un cadru coordonat, care va permite o reacție rapidă și eficientă la nivel continental, evitând improvizațiile și întârzierile în momente critice. Un punct cheie al planului este colaborarea mai strânsă cu NATO, prin stabilirea de puncte de contact și mecanisme comune de răspuns. Această cooperare este considerată esențială, mai ales în fața campaniilor hibride în care atacurile cibernetice sunt însoțite de dezinformare, sabotaj economic sau agresiuni militare. Simulări, parteneriate și comunicare sigură Pentru a testa planul și a pregăti factorii implicați, UE va lansa începând cu iunie 2026 o serie de exerciții cibernetice de amploare, cu simulări de crize reale. Acestea vor implica nu doar instituțiile publice, ci și companii private și reprezentanți ai NATO, precum și oficiali din state partenere din Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina. Totodată, Comisia Europeană este însărcinată să elaboreze până la sfârșitul lui 2026 o soluție pentru asigurarea comunicațiilor sigure în situații de criză, precum și un plan de rezervă pentru cazurile în care canalele de comunicare obișnuite sunt blocate sau compromise. O abordare civil-militară extinsă În viziunea Uniunii, apărarea digitală nu mai poate fi separată de cea militară sau de protecția infrastructurilor civile. Torsten Schack Pedersen, ministrul danez pentru siguranță comunitară, a subliniat nevoia de o coordonare strânsă între actori civili și militari, dar și de o abordare „orizontală” a securității cibernetice, care să includă toate domeniile – de la energie și transporturi până la sănătate și administrație publică. Deși documentul nu oferă garanții absolute în fața unui dezastru digital, el marchează un pas major către recunoașterea amenințărilor cibernetice ca fiind comparabile cu cele convenționale. Într-un peisaj global în care granițele digitale sunt tot mai poroase, Europa încearcă să construiască un scut comun înainte ca un atac de proporții să devină realitate.
Bloomberg: Statele membre NATO intenționează să suplimenteze semnificativ infrastructura sistemelor antiaeriene
Alianța Nord-Atlantică îndeamnă statele membre să extindă de cinci ori infrastructura de sisteme antiaeriene, în cadrul eforturilor de consolidare a capabilităților militare ca reacție la agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. Suplimentarea capabilităților antiaeriene va fi discutată la o reuniune a miniștrilor Apărării din statele membre NATO programată joi la Bruxelles, afirmă surse citate de grupul media Bloomberg. Planul este de suplimentare de cinci ori a sistemelor antiaeriene la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Miniștrii Apărării din cadrul NATO urmează să aprobe unul dintre cele mai ambițioase angajamente în sensul suplimentării stocurilor de armament, în contextul reducerii dependenței de sistemele militare americane. Planurile sunt dezbătute pentru a putea fi definitivate la summitul NATO programat la Haga pe 24-25 iunie. La îndemnul președintelui SUA, Donald Trump, țările membre NATO urmează să suplimenteze cheltuielile pentru apărare până la nivelul de 5% din PIB, dintre care 3,5% pentru sistemele militare și 1,5% pentru infrastructura esențială. ”Nu suntem în război, dar nu suntem nici într-o perioadă de pace. Trebuie să continuăm consolidarea capabilităților pentru descurajarea militară și apărare, iar acest lucru înseamnă pivotarea spre disponibilitatea pregătirilor pentru un potențial război”, a afirmat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele membre NATO sunt nevoite să achiziționeze sisteme antiaeriene terestre pentru doborârea dronelor militare, a rachetelor și avioanelor de vânătoare, a explicat un oficial european din domeniul apărării. Alianța Nord-Atlantică redusese achizițiile sistemelor de acest fel în ultimele trei decenii, în contextul în care atenția era îndreptată asupra zonelor din afara teritoriului fostului Război Rece, concentrându-se pe contracararea riscurilor din Orientul Mijlociu și Africa. Însă ecuația strategică s-a schimbat în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, generând preocupări asupra securității flancului estic al NATO. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE speră să intensifice coordonarea cu SUA în privința sancțiunilor impuse Rusiei /„Trebuie să obținem sfârșitul acestui RĂZBOI” ANALIZĂ Le Monde: În Polonia, victoria lui Karol Nawrocki obstrucționează eforturile lui Donald Tusk de consolidare a EUROPEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Regele Spaniei vine în vizită oficială în România și se va întâlni cu Nicușor Dan – SURSE
Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, este așteptat săptămâna viitoare într-o vizită oficială în România. Potrivit unor surse, acesta va fi primit de către președintele Nicușor Dan. Regele Spaniei urmează să ajungă în România în seara zilei de 9 iunie. Marți, 10 iunie, Regele Felipe al VI-lea va merge la Cincu, acolo unde sunt dislocați militari spanioli care participă la misiuni NATO. Vizita are loc într-un context de cooperare bilaterală strânsă între România și Spania, consolidată inclusiv prin colaborarea militară în cadrul NATO. Este prima vizită a unui înalt demnitar de stat, de când Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din mai. Regele Felipe al VI-lea și regina Letizia au mai fost în România în 2009, atunci în calitate de prinți de Asturia. La 19 iunie 2014, Felipe a depus jurământul prevăzut la articolul 61 din Constituţia Spaniei şi a fost proclamat rege în faţa Parlamentului, luând numele de Felipe al VI-lea. Suveranul spaniol deţine gradul militar de Căpitan General al Armatei, Marinei şi Forţelor Aeriene, cel mai înalt grad militar, care corespunde exclusiv comandantului suprem al Forţelor Armate. Sursa foto: Profimedia CITEȘTE ȘI: Guvernul Pedro Sanchez acuză EXREMA DREAPTĂ de atacul civililor asupra Casei Regale din Valencia. Primarul din Paiporta susține ambiguu afirmația O româncă a fost decorată de regele Spaniei cu Ordinul de Merit Civil Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Culisele extrădării din România a grecului care a vrut să dea mită 1 milion unui funcționar NATO
Un contract de alimentare cu combustibil a navelor militare NATO, în valoare de 9 milioane de euro, a devenit punctul de pornire al unei anchete de proporții, demarată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în coordonare cu investigatori din cadrul Departamentului Apărării al SUA – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (DCIS) și Serviciul Naval de Investigații Penale (NCIS). În urma cercetărilor, un om de afaceri grec – Manousos Bailakis – a fost reținut și acuzat că a mituit funcționari ai Agenției de sprijin și achiziții a NATO pentru a obține contractul de 9 milioane de euro. (Detalii AICI) În scenariu apare firma Global Defense Logistics, unde Manousos Bailakis este director de operațiuni, secondat de Gelasakis Ioannis, coproprietar și director executiv. (Mai multe informații AICI) Manousos Bailakis și Gelasakis Ioannis ar fi dat mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO, în schimbul influenței și acțiunilor acestuia în activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând legislația penală a SUA. În data de 11 februarie 2025, un judecător din SUA a emis pe numele lui Manousos Bailakis un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. În 21 februarie 2025, cererea de arestare provizorie a grecului, în vederea extrădării, a fost admisă de magistrații de la Curtea de Apel București (CAB). După ce a făcut contestație, Manousos Bailakis a fost plasat în arest la domiciliu. Afaceristul grec așteaptă în 26 mai decizia de extrădare în SUA, de la Curtea de Apel București. Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Gândul, avocatul din SUA al lui Manousos Bailakis a avansat mai multe discuţii cu procurorul american care anchetează cazul său, pentru a rezolva situaţia juridică a afaceristului grec. Întâlnirea avocatului lui Bailakis cu procurorii americani ar fi avut loc la jumătatea lunii mai, iar în funcție de rezultatele acesteia, va decide dacă mai păstrează sau nu opoziţia la extrădare depusă în dosarul de la Curtea de Apel București. Gândul prezintă informații în exclusivitate de la ultima hotărâre a judecătorilor, din 9 mai, când au dispus ca afaceristul grec să rămână în arest la domiciliu până când va fi luată o decizie în cazul cererii de extrădare în SUA. Arestul la domiciliu al afaceristului grec, prelungit pentru a nu se sustrage extrădării în SUA Potrivit magistraților, cererea de arestare provizorie a întrunit condiţiile art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA. „Manousos Bailakis nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nici nu au fost învederate împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege, Curtea apreciază că se impune menţinerea stării de arest la domiciliu provizoriu a persoanei urmărite”, s-a menționat în încheierea de ședință din 9 mai 2025. Motivele temeinice pentru menţinerea stării de arest la domiciliu, au mai precizat magistrații Curții de Apel București, sunt reprezentate de specificul şi de gravitatea faptelor comise, de prejudiciul de imagine cauzat alianţei NATO, precum şi de faptul că persoana solicitată este cetăţean grec şi există riscul să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare. În opinia judecătorilor, o altă măsură preventivă mai uşoară, respectiv controlul judiciar, nu poate preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate. „În baza art. 44 alin.1, art. 43 alin. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 12 alin. 4 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, menţine măsura arestului la domiciliu provizoriu, în vederea extrădării, a persoanei urmărite Manousos Bailakis, dispusă prin încheierea din data de 06.03.2025 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 1121/2/2025/a1. Fixează termen la data de 26.05.2025, ora 11:00, termen până la care, dacă este cazul, persoana solicitată poate formula opoziţie la extrădare. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare, cu privire la dispoziţia de menţinere a măsurii arestului la domiciliu”, au decis magistrații CAB, în 9 mai. „Manousos Bailakis și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO” Afaceristul grec a fost reținut în 21 februarie 2025 și ulterior a fost arestat provizoriu, în vederea extrădării în SUA. Manousos Bailakis a făcut contestația la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), magistrații i-au admis-o, iar acesta a fost plasat în arest la domiciliu, din 6 martie 2025. Măsura a fost prelungită ulterior de judecători, ultima dată în 9 mai. În 16 aprilie 2025, SUA au transmis părții române cererea de extrădare şi documentele necesare, iar judecătorii au acordat – la solicitarea avocatului omului de afaceri grec – un termen în vederea pregătirii apărării. La ședința CAB din 9 mai, judecătorii au reținut că „Manousos Bailakis și complicele lui, Ioannis Gelasakis, sunt directori ai unei corporații românești, Global Defense Logistics, care oferă, printre altele, servicii de întreținere a navelor la nivel mondial”. „Manousos Bailakis este directorul de operațiuni al companiei Global Defense Logistics. Gelasakis este coproprietar și director executiv al companiei Global Defense Logistics. Manousos Bailakis și complicele său au plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite. NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. NSPA angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru», prin care contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Aceste servicii sunt cunoscute sub denumirea colectivă de servicii de întreținere a navelor”, se arată în