Putin respinge avertismentele Franței și Germaniei, acuzând Europa că inventează scenarii de groază
Președintele Vladimir Putin a acuzat liderii europeni că răspândesc „isterie” și „povești de groază” despre un posibil atac rusesc, după ce Franța și Germania au emis avertismente ferme privind intensificarea amenințărilor, scrie Daily Mail. Vorbind în timpul unei vizite în China, președintele rus a respins afirmațiile conform cărora Moscova și-ar putea extinde agresiunea mai adânc în Europa, calificându-le drept exagerate și motivate politic. Franța și Germania, în stare de alertă Ministerul Sănătății din Franța a ordonat spitalelor din toată țara să se pregătească pentru un posibil conflict major în Europa până în martie 2026. Autoritățile iau în calcul scenariul în care Franța ar acționa ca centru de sprijin, tratând un număr mare de soldați răniți din Franța și alte state europene. În același timp, șeful apărării din Germania, Carsten Breuer, a declarat că NATO și forțele germane vor rămâne vigilente, pe măsură ce Rusia se pregătește pentru exercițiile militare Zapad 2025 în Belarus. Deși nu se așteaptă ca Moscova să atace direct NATO, Breuer a subliniat importanța de a rămâne „în gardă”. Afirmațiile lui Putin despre Ucraina și UE Putin a mai susținut că Rusia nu s-a opus niciodată aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, diferențiind acest aspect de aderarea la NATO, pe care Moscova îl consideră o amenințare directă la adresa securității sale. El a insistat că invazia din 2022 a fost un răspuns forțat la ceea ce a numit tentativele Occidentului, prin NATO, de a absorbi spațiul post-sovietic. Posibilitatea unui consens Liderul de la Kremlin a sugerat că garanțiile de securitate pentru Ucraina rămân posibile în cazul încheierii conflictului, amintind de discuțiile cu președintele american Donald Trump la summitul din 15 august din Alaska. Putin și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la un consens pentru a răspunde atât preocupărilor Rusiei, cât și celor ale Ucrainei.
Putin: Problema extinderii NATO către est trebuie rezolvată, pentru pacea în Ucraina
„Pentru ca o soluționare a crizei ucrainene să fie sustenabilă și pe termen lung, cauzele principale ale crizei, pe care tocmai le-am menționat și pe care le-am repetat de mai multe ori, trebuie eliminate”, a spus Putin în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), citat de Reuters. Putin a adăugat că trebuie restabilit „un echilibru corect în domeniul securității”, referindu-se la cerințele Rusiei privind NATO și securitatea europeană. El a mai menționat că înțelegerea la care a ajuns cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul din Alaska din august „a deschis o cale spre pacea în Ucraina”, iar detalii suplimentare vor fi discutate cu liderii prezenți la summit. Putin a precizat că i-a detaliat liderului chinez realizările discuțiilor sale cu Trump și munca „deja în desfășurare” pentru rezolvarea conflictului, urmând să ofere mai multe informații în întâlniri bilaterale cu Xi și alți lideri. Conflictul din Ucraina a început în februarie 2022, când Rusia a invadat țara după opt ani de lupte între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene. Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din teritoriu. Ucraina și puterile occidentale consideră invazia ca fiind o acțiune imperialistă brutală, în timp ce Putin o prezintă ca o luptă împotriva unui Occident în declin, care, potrivit lui, a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului prin extinderea NATO spre est.
Cristian Diaconescu liniștește populața: Nu va fi război în România
Cristian Diaconescu, consilier al președintelui Nicușor Dan, a asigurat că nu va fi război în România și a avertizat că vor exista „linii roșii” în orice negociere. „Nu va fi război în România”, a declarat Diaconescu la Antena 3 CNN, subliniind că Rusia are în față „o forță care rămânând solidară, poate da un răspuns categoric”. Fostul diplomat a explicat că, din perspectiva Moscovei, „extinderea NATO și a UE reprezintă un risc, o amenințare la adresa Federației”. „Statele NATO sunt aliniate pe o direcție clară și unică” El a subliniat că „la nivel de România, Polonia, statele Baltice, vom avea linii roșii” și că „anumite compromisuri legate de România nu vor putea fi făcute”. „Liniile roșii țin de platforma continentală, zona exclusivă Marea Neagră. Neptun DEEP sperăm să fie operațională”, a precizat fostul ministru. Diaconescu a menționat că „statele NATO sunt aliniate pe o direcție clară și unică” și că „sperăm să nu trebuiască să dăm un răspuns militar”.
Oficial NATO, despre desfășurarea trupelor străine în Ucraina: Este prematur să discutăm despre asta
Într-un interviu pentru Corriere della Sera, Cavo Dragone a afirmat că discuțiile privind desfășurarea trupelor străine pe teritoriu ucrainean sunt premature. Dragone a declarat că o eventuală prezență militară străină în Ucraina „face parte din politica internațională și din discuțiile cu Moscova”, dar în cadrul NATO nu a existat nicio discuție în acest sens. „Este, cel puțin, prematur. Știm că problema contingentelor a fost ridicată de anumite țări, probabil la nivel bilateral. Dar, repet, este încă în fază incipientă”, a subliniat oficialul NATO. „Ucrainenii caută dialogul, rușii încearcă să câștige timp” De asemenea, Cavo Dragone a punctat faptul că există intenții pentru continuarea sprijinului militar pentru Ucraina și speră că sancțiunile împotriva Rusiei vor fi înăsprite. „Intenționăm să continuăm ajutorul militar și, de asemenea, să îl sporim. Până acum este clar că ucrainenii caută dialogul, dar rușii sunt reticenți și încearcă să câștige timp. Sper că sancțiunile menite să sporească tensiunea internă împotriva lui Putin vor fi înăsprite. Speranța noastră este să permitem Ucrainei să negocieze dintr-o poziție puternică”, a mai spus oficialul. Afirmațiile lui Cavo Dragone vin în contextul în care după summitul de la Casa Albă – unde au participat Volodimir Zelenski și alți lideri europeni – au început discuții privind un plan de trimitere a trupelor britanice și franceze în Ucraina în cadrul unui acord de pace. Pe de altă parte, colonelul Andre Wuestner, șeful Asociației Forțelor Armate Germane, a cerut joi liderilor europeni să nu minimizeze sarcina militară necesară asigurării păcii în Ucraina și a subliniat că aceștia trebuie să înfrunte realitatea în care ar fi nevoie să trimită, pe termen lung, zeci de mii de soldați.
Analiză | ZAPAD – 2025. Rusia și Belarus își vor umfla mușchii lângă granițele Poloniei și Lituaniei? Precedentul Ucraina, sursă de anxietate și suspiciuni
Forțele armate ale Rusiei și Belarusului se pregătesc să efectueze exerciții militare comune în luna septembrie a acestui an, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2021. Exercițiile strategice „Zapad” au loc din anul 1977. Inițial, acestea au fost organizate între URSS și țările din Pactul de la Varșovia, înainte de a deveni doar o „afacere” Rusia-Belarus. Exercițiul strategic Zapad – 2025, programat pentru toamna acestui an, în luna septembrie (n.red. – după exercițiul Zapad – 2021, la care au participat 200.000 militari, a fost invadată Ucraina), va simula un conflict la scară largă cu NATO. Va include, probabil, și atacuri cibernetice, jocuri nucleare, iar în plus va pune o presiune uriașă peste Marea Baltică și nordul Europei. (mai multe informații AICI) „Pentru noi, acest exercițiu are o importanţă strategică, fiind în primul rând un element de descurajare la adresa națiunilor care nu ne sunt prietene”, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Khrenin. (alte detalii AICI) Ultima dată, aceste exerciții militare comune au avut loc în nouă poligoane de antrenament din Rusia și cinci din Belarus. Oficial, au fost implicați aproximativ 13.000 de soldați belaruși și aproximativ 200.000 de militari ruși. Din anul 2021, exercițiul militar nu a mai avut loc, în condițiile conflictului din Ucraina. Privind retrospectiv, Zapad – 2021 poate fi văzut ca parte a escaladării către o invazie la scară largă a Ucrainei, notează analistul politic Vadim Mozheyko pentru publicația independentă The Moscow Times. „La scurt timp după aceea, la granița dintre Belarus și UE a izbucnit o criză artificială a migranților, pe care Occidentul – pe bună dreptate – a clasificat-o drept parte a unei campanii de război hibrid. Apoi, în decembrie, a venit ultimatumul lui Putin către NATO, urmat la scurt timp de invadarea Ucrainei. Trupele rusești au intrat în Ucraina din teritoriul Belarusului, unde fuseseră poziționate încă din timpul exercițiului Zapad – 2021, susținute de Allied Resolve 2022 în februarie”, amintește Vadim Mozheyko. Allied Resolve 2022 a fost un exercițiu militar comun între Forțele Armate ale Federației Ruse și Republica Belarus, care s-a desfășurat în perioada 10-20 februarie 2022. Exercițiul este considerat a fi parte a preludiului invaziei Ucrainei. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală” Nu este de mirare, așadar, că actualul exercițiu „Zapad” atrage atât de multă atenție. „Dar ar fi o greșeală să ne alarmăm prea mult”, consideră Vadim Mozheyko. „Minsk și Moscova manipulează această atenție în funcție de situația politică globală – alimentând alternativ temerile privind o escaladare a războiului, înainte de a dezamorsa tensiunile prin reducerea «ambițiilor» exercițiului. În primul rând, pe 10 ianuarie 2025, înainte de învestirea lui Trump, Valery Revenko, asistentul ministrului belarus al Apărării pentru Cooperare Militară Internațională, a declarat că exercițiile vor implica peste 13.000 de oameni. Pe 28 mai, între prima și a doua rundă de discuții directe de la Istanbul, ministrul belarus al Apărării, generalul-locotenent Viktor Khrenin, a anunțat că amploarea Zapad – 2025 va fi redusă, numărul trupelor participante fiind înjumătățit, iar manevrele principale se vor muta mai adânc în teritoriul belarus. Însă, pe 23 iulie, șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că unele episoade ale exercițiilor vor avea loc, de fapt, mai aproape de granițele Lituaniei și Poloniei – ca răspuns la «speculațiile colegilor noștri occidentali». Toate aceste declarații atrag atenția presei, dar nu se produc schimbări reale pe teren – nici, probabil, în planul exercițiului Zapad-2025, care a fost aprobat în octombrie 2024, la o reuniune comună a ministerelor Apărării din Belarus și Rusia. Mai mult, «în adâncul Belarusului» nu se compară deloc cu operarea în adâncul Rusiei, unde am putea vorbi despre mii de kilometri de taiga. Distanța de 180 de kilometri despre care vorbesc oficialii de la Minsk este plată și ușor de parcurs cu calea ferată în doar câteva ore”, mai scrie analistul politic. „Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată” „Asta face ca pendulul retoric să fie practic lipsit de sens”, atrage atenția Vadim Mozheyko. Schimbarea locației exercițiilor în Belarus schimbă puțin și amenințarea la adresa Occidentului. Dar din 2020, când Lukașenko a pierdut în mod clar alegerile și orice legitimitate internă, dependența sa de Moscova a devenit critică pentru supraviețuirea sa. Drept urmare, dependența generală a Belarusului de Rusia s-a adâncit – în economie, politică, energie și, bineînțeles, securitate. Practic, Lukașenko a cedat suveranitatea Belarusului bucată cu bucată în schimbul sprijinului Kremlinului. Pur și simplu, nu vede nicio modalitate reală de a rezista cerințelor Moscovei. „Totuși, Lukașenko încearcă să transmită semnale către Washington atunci când este posibil – găzduind înalți reprezentanți ai noii administrații americane. Aceste întâlniri sunt însoțite de eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a cetățenilor americani și a lui Serghei Țihanouski, soțul liderei opoziției, Sviatlana Țihanouskaia. Acest lucru arată că Minskul își păstrează o oarecare capacitate de manevră politică în chestiuni interne, independent de Kremlin – și chiar profită de oportunitățile de contact cu noua administrație americană. Lukașenko se străduiește să-și prezinte discuțiile cu americanii lui Putin nu ca pe o trădare separată a Rusiei, ci ca pe o șansă de a apăra pe deplin interesele rusești. Pentru Kremlin, însă, este evident că, în realitate, în timpul întâlnirilor sale cu oficialii administrației Trump, principala preocupare a lui Lukașenko a fost să-și apere propriile interese. Totuși, în chestiuni militare, Lukașenko continuă să urmeze exemplul lui Putin fără abateri. Retorica schimbătoare despre Zapad-2025 nu schimbă faptul că exercițiile vor avea loc la timp. Mai mult, acestea arată că, dacă Rusia va dori din nou să folosească teritoriul sau infrastructura belaruse pentru a ataca Ucraina sau alți vecini, Lukașenko nu numai că se va abține de la a împiedica acest lucru – ci va ajuta în mod activ”, continuă Vadim Mozheyko. Avertismentul lui Zelenski Nu este surprinzător, într-un astfel de context, faptul că exercițiile militare „Zapad” provoacă anxietate și suspiciune în statele vecine Belarusului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deja că trupele rusești ar putea folosi antrenamentele din Belarus pentru a invada Polonia și Lituania. „Pavel Muraveiko, șeful de stat major din Belarus, referindu-se la «speculațiile colegilor noștri occidentali»,
Germania va trimite rachete Patriot spre Ucraina în următoarele luni
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a precizat că va trimite baterii Patriot spre Ucraina în următoarele două sau trei luni, asigurând și lansatoare de rachete. Berlinul a ajuns la un acord cu Washington, pentru completarea rezervelor germane de sisteme de apărare aeriană. „Angajamentul din partea SUA există. Prin urmare, Germania poate sprijini Ucraina inițial cu lansatoare și apoi cu componente suplimentare ale sistemului Patriot. Acest lucru demonstrează că Germania este de departe cel mai puternic susținător al Ucrainei în domeniul apărării aeriene”, a precizat Boris Pistorius. SUA trimite în Ucraina rachete Patriot, plătite de UE În urmă cu o lună, Donald Trump le-a propus țărilor membre NATO că va trimite în Ucraina armament, dar și sisteme Patriot, dacă aliații le vor cumpăra. Volodimir Zelenski a solicitat sprijin pentru consolidarea apărării antiaeriene, pe fondul intensificării atacurilor din această vară. Sistemele Patriot s-au dovedit a fi eficiente împotriva rachetelor balistice rusești.
Oana Țoiu: Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a fost prezentă în platoul Antena 3. Ea a vorbit despre ceea ce înseamnă pentru România apartenența la NATO și la Uniunea Europeană: „Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război”, a declarat aceasta. „Trebuie să clarificăm și că NATO este un proiect care asigură pacea. Este extrem de important și pentru investițiile viitoare, pentru că și un potențial investitor se uită în momentul în care decide dacă investește în România sau dacă investește în altă țară, se uită și la faptul că noi suntem membri ai Uniunii Europene, că suntem parte din alianța NATO, este extrem de important asta și prin urmare, cine vede în spațiul online alerte, informații agitate, mesaje care cresc anxietatea și angoasa, trebuie să se uite cu atenție la acele mesaje. Unele dintre ele pot să fie autentice. Teama de război este o teamă justificată. Cred că o are orice mamă, orice părinte, orice om. Interesul nostru comun este să se oprească războiul din regiune. Interesul nostru comun este ca România să nu ajungă niciodată să fie parte a unui război. Oana Țoiu atrage atenția despre informațiile false cu privire la Guvernul României, în contextul războiului din Ucraina. „Însă nu poate să fie credibil cineva care spune informații false despre Guvernul României, cum că Guvernul României în acest moment ar încuraja România să intre în război prin întărirea prezenței noastre în NATO și UE, din moment ce chiar apartenența noastră la NATO și UE este ceea ce asigură pacea și siguranțape teritoriul României, alături de efortul propriilor noastre instituții. De fiecare dată când cineva în spațiul online spune ferm, cu emoție ridicată, că nu vrea ca România să intre în război, are dreptate. În același timp, dacă acele persoane, acele rețele, în unele cazuri, nu spun nimic despre valoarea apartenenței noastre la NATO, nu spun nimic care să condamne agresiunea nejustificată a Federației Ruse asupra Ucrainei, nu spun nimic despre riscurile indirecte la care este supusă întreaga regiune atâta timp cât conflictul continuă în regiune, dacă aceste lucruri se întâmplă împreună, frica de război, informații false despre faptul că Guvernul României ar trimite românii în război, ceea ce nu facem absolut deloc și nici nu vom face, și faptul că acești oameni uită să menționeze avantajele de a fi parte a UE, de a fi parte a NATO, uită să condamne războiul din regiune, cred că vorbim destul de clar acolo de niște intenții foarte clare de a vulnerabiliza apartenența noastră la UE, la NATO, prin a induce în societate teamă, angoasă. Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război”, a declarat ministrul de Externe, Oana Țoiu, la Antena 3. Autorul recomandă: Oana Țoiu, despre ajutorul dat Ucrainei: „Cred că trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste în a ajuta Ucraina să câştige”
Cel mai înalt comisar UE din Apărare avertizează: Armatele europene sunt la 50 % din ceea ce avem nevoie
Într-un interviu pentru Euractiv, Andrius Kubilius, comisarul responsabil cu politica de apărare și spațială, a avertizat că armatele europene „au doar 50% din ceea ce avem nevoie în prezent, conform obiectivelor NATO”. Acesta a punctat că sunt necesare investiții privind reînarmarea. În prezent, aproximativ 40% din bugetele de apărare ale UE sunt cheltuite pentru arme fabricate de SUA, ceea ce înseamnă aproximativ 800 de miliarde de euro. „Nu îmi pot imagina că nu vom mai cumpăra nimic american, dar reducerea acestei cifre cu 10% sau 20% înseamnă că o sumă enormă de bani va rămâne pentru industria europeană”, a declarat Kubilius pentru sursa citată. Uniunea Europeană de Apărare Kubilius a declarat că intenționează, în toamnă, să promoveze ideea de a crea Uniunea Europeană de Apărare, care ar include Norvegia, Regatul Unit și Ucraina. Oficialul UE a subliniat că liderii europeni ar trebui să fie informați în legătură cu ce trebuie să facă aceștia până în 2030 pentru ca armatele lor să fie pregătite pentru război. Comisia a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu în următorul său buget pentru perioada 2028-2034.
Ionuț Moșteanu, drepre bugetul MApN: Este o obligație pe care o avem față de partenerii NATO
„În fiecare minister se optimizează anumite cheltuieli. Bugetul Ministerului Apărării Naționale este, pe de-a-ntregul, un commitment, o obligație pe care o avem față de partenerii NATO și cel mai important este să păstrăm mersul programelor de înzestrare a armatei și să păstrăm motivarea personalului. Asta va fi, fără siguranță, fără îndoială, o prioritate”, a declarat Moșteanu. Întrebat dacă vor exista reduceri de personal la Ministerul Apărării, Moșteanu a răspuns: „nu”. Legat de ajutorul oferit Ucrainei, ministrul a declarat: „în fiecare lună, dar în mod constant, de când a început războiul din Ucraina, România ajută Ucraina. Și cu echipament și cu muniție. Până acum a fost o decizie de a nu fi făcute publice aceste ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între guvern și președinție pentru a stabili cum vom face în viitor, dacă vom spune public. Eu cred că putem să spunem, sunt lucruri cu care i-am ajutat și îi ajutăm în continuare, destul de frecvent, pe ucraineni”. România, singura țară care antrenează piloți militari ucraineni „Armata română este singura armată din afara Statelor Unite care antrenează piloți de F-16 la Fetești. Sunt piloți ucraineni care au completat acest stagiu de pregătire și sunt alții care sunt în curs de antrenamente. Este un acord pe care îl avem cu partenerii NATO de a continua să ajutăm”, subliniază Moșteanu. El a adăugat că nu se pune problema ca armata să devină obligatorie în România, dar ar trebui ca țara să aibă o rezervă voluntară mai mare. „Avem o armată de profesioniști, o armată bună trebuie să fie o armată de profesioniști, dublată de o rezervă a armatei ca în toate țările NATO. Aici este o discuție pe care am mai ridicat-o în spațiul public, o discuție mai veche, pe lângă rezerva operațională pe care o are armata română, discutăm de posibilitatea formării unei rezerve voluntare. Avem deja, pe o lege mai veche din anii trecuți, o rezervă voluntară de 4.700 de oameni. Ne uităm la a crește această rezervă voluntară”, spune ministrul.
Oana Țoiu spune că România trebuie să își consolideze rolul pe plan internațional
„În acest moment, pentru România, este cel mai important să își crească puterea vocii, puterea de negociere și rolul care este văzut, în interiorul UE, al NATO și internațional, inclusiv în componenta economică”, a declarat Oana Țoiu. Ministrul a subliniat că România trebuie să valorifice apartenența la structurile externe din care face parte pentru a evita o criză economică: „Trebuie să folosim apartenența noastră la aceste structuri și puterea de negociere pe care o are România, să ne asigurăm că există o creștere economică, că nu intrăm într-o zonă de criză economică, și asta poate fi oprit doar cu aportul componentei internaționale în acest moment”, a mai precizat Oana Țoiu. De asemenea, șefa diplomației de la București a subliniat că România trebuie să își asume un rol mai important în regiune: „A treia dimensiune este legată de rolul crescut pe care România trebuie să-l joace în regiune. Este o conversație care clarifică importanța pe care România o are în regiune și nevoia celorlalți parteneri de a lucra cu noi într-o zonă mult mai proactivă a proiectelor, a inițiativelor și cu o viteză mai mare de reacție, de decizie și de implementare”, a conchis ministrul de Externe, Oana Țoiu.