Gigi Nețoiu: Bolojan are ZILELE numărate
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mandatul lui Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu… Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mandatul lui Ilie Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Acesta a început prin a spune că jocurile au fost deja făcute. Mai mult de atât, afaceristul a lansat și două posibile nume din PNL care să îl înlocuiască pe Bolojan. Primul nume este cel al lui Cătălin Predoiu, urmat fiind de Alexandru Nazare. Nețoiu a specificat că Grindeanu mai are de așteptat până vine la conducere. „Cea mai mare prostie. Păi eu vă spun. Hai să vă spun, că s-au făcut jocurile și aici. Da? Toate se clarifică. Deci dânsul, părerea mea este că are zilele numărate. Că or fi o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, nu mai contează. Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu (n.r. Cătălin Predoiu, Vicepremier al României). Nu domnul Grindeanu, căci domnul Grindeanu este de la PSD și ei au mandatul lor. N-au trecut încă 2 ani, n-au trecut. Păi se schimbă repede, mai stă la rând domnul Grindeanu până la 2 ani. Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare (n.r. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor). Deci asta va fi conducerea, noua conducere a Guvernului României și a PNL-ului.”, a explicat afaceristul.
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
Alexandru Nazare, discuții despre Coridorul Vertical de Energie la Atena: Viziunea României de a deveni hub energetic regional
Alexandru Nazare face de miercuri până vineri o vizită de lucru la Atena, Grecia. El va avea o întrevedere oficială cu ministrul elen al Economiei și Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, în marja Forumului P-TEC (Partnership for Transatlantic Energy Cooperation) și a Reuniunii Ministeriale dedicate Coridorului Vertical de Energie, organizate în capitala Greciei. Întâlnirea are ca obiectiv consolidarea cooperării economice bilaterale dintre România și Grecia, cu accent pe reformele fiscale și identificarea de oportunități strategice pentru investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală. Printre temele de discuție se regăsesc viziunea României de a deveni un hub energetic regional pentru gaze naturale și energie electrică, prin valorificarea infrastructurii existente și a proiectelor aflate în derulare, rolul Greciei ca poartă de acces către surse alternative de energie, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) și interconectări transfrontaliere, cu potențial de cooperare directă cu România și colaborarea în domeniul reformelor economice, digitalizării serviciilor publice și simplificării procedurilor fiscale pentru stimularea investițiilor străine și susținerea mediului de afaceri. Ce reprezintă Coridorul Vertical de Energie În marja Forumului P-TEC, ministrul Alexandru Nazare va participa la o serie de discuții cu miniştrii energiei din țările Coridorului Vertical – Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – axate pe reducerea barierelor în utilizarea extinsă a Coridorului Vertical. „Coridorul Vertical de Energie este o inițiativă regională de importanță strategică, care va asigura transportul gazelor naturale din sudul către nordul Europei, aducând gaze din zona Mării Caspice (în special Azerbaidjan), precum și gaze naturale lichefiate (LNG) provenite din terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv din Statele Unite ale Americii. Acest proiect contribuie direct la diversificarea surselor de aprovizionare, la creșterea rezilienței energetice a Europei Centrale și de Est și la reducerea dependenței de furnizori unici. România are un rol central în proiectul Coridorului Vertical, datorită poziției sale geografice strategice, a rețelei de interconectare și a infrastructurii dezvoltate, precum conducta BRUA, integrată în sistemul Coridorului Vertical. Acest lucru transformă România într-un nod regional de transport și distribuție a gazelor naturale și într-un promotor activ al rezilienței energetice europene și transatlantice”, arată reprezentanții Ministerului Finanțelor într-un comunicat. Totodată, în marja forumului de la Atena, sunt programate întâlniri cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, și cu secretarul de Interne al SUA și președintele Consiliului Național pentru Energie, Doug Burgum, vizând consolidarea cooperării transatlantice în domeniile energiei, investițiilor și securității infrastructurilor critice.
Nazare: PSD din guvern este cu totul altceva față de PSD din afara guvernului
Întrebat, la Antena 3 CNN, cum stă cu sănătatea, în condițiile în care Dominic Fritz mărturisea că întâlnirile din coaliție îi afectează serios sănătatea și face tensiune, iar Kelemen Hunor spunea că se ia cu mâinile „de părul pe care nu-l mai are”, Nazare a spus că stă bine, nu se plânge: „Gestionez tensiunea, gestionez tensiunile, gestionez disputele”. Legat de o afirmație a lui Sorin Grindeanu potrivit căruia guvernează „prostește, ca idioții”, ministrul a spus că nu vrea să intre în polemici cu Grindeanu: „Cred că nu ar avea rost să răspundem la acuze până în momentul în care congresul PSD va avea loc. Cred că PSD-ul din guvern este cu totul altceva față de PSD-ul din afara guvernului, sunt două chestiuni foarte diferite”. Întrebat, de asemenea, dacă îi este frică să nu greșească, pentru că greșelile unui ministru de finanțe într-o perioadă tulbure pot avea consecințe grele, Nazare a răspuns: „Frică mi-e de Dumnezeu. Și bineînțeles că sunt extrem de atent la tot ce fac. Sunt extrem de atent la fiecare act normativ, la fiecare negociere, la fiecare moment, și într-adevăr România a trecut printr-o cumpănă în această vară. Puteam să fim astăzi într-o cu totul altă realitate”.
Nazare despre reforma pensiilor magistraților: Nu e resemnare. Termenul e strâns
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu realitatea că este greu de crezut că legea va putea trece de Parlament și de Curtea Constituțională până pe 28 noiembrie, Nazare a fost întrebat: „Ne luăm adio de la acești bani?”. „Sunt 231 de milioane de euro de care aveam nevoie. Sper că din momentul în care se va publica motivarea, în coaliție să găsim soluția potrivită, să reușim până la termen să adoptăm o măsură care să poată satisface comisia și să luăm bani”, a răspuns ministrul, recunoscând totuși: „E adevărat, e foarte, foarte strâns termenul”. Jurnalista l-a întrebat pe ministru dacă a mers la liderii coaliției pentru a le sublinia urgența situației și importanța de a nu pierde nicio zi în vederea salvării celor 231 milioane de euro, Nazare a confirmat că a comunicat deja gravitatea situației tuturor liderilor politici relevanți, precizând că aceștia sunt pe deplin conștienți de miza financiară. Ministrul a menționat că a purtat discuții atât cu ministrul fondurilor europene, cât și cu premierul, fiind optimist că imediat după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, coaliția va identifica o formulă legislativă acceptabilă. Întrebat dacă nu cumva este vorba despre o resemnare cu privire la acești bani, Nazare a spus: „Nu e o resemnare, nu e o resemnare. E un termen extrem de strâns, dar nu e o resemnare. Trebuie să găsim soluții”.
Fondurile europene, principala sursă de relansare economică. România a depășit pericolul, spune Nazare
„La ECOFINUL din iulie eram foarte aproape de posibilitatea de a avea fondurile europene suspendate într-un 2026. Ceea ce România nu și-ar fi permis. Astăzi nu mai suntem în această realitate. Măsurile pe care le-am luat în aceste 100 de zile își fac efectele scontate. Fondurile europene sunt principala noastră sursă de creștere, sunt principala noastră sursă de relansare. Am depășit pericolul”, a transmis Nazare. Potrivit ministrului, este necesar să „absorbim” cât mai mult din banii europeni avuți la dispoziție. „Acest lucru ne va ajuta pentru a relansa creșterea economică care este firavă în acest moment”. Nazare s-a întâlnit și cu miniștrii Finanțelor din Bulgaria și Grecia. „În relație cu Bulgaria, am discutat despre chestiunea contrabangăi cu țigării, o chestiune foarte gravă pe care trebuie să o ținem în frău. Același lucru l-am făcut cu ministrul Finanțelor din Grecia, pentru că și Grecia e foarte îngrijorată de această chestiune, și toate trei țările putem împreună să schimbăm informații și să luăm măsuri în comun pentru combaterea contrabandei”, a spus Nazare. Vineri, ministrul Finanțelor a participat la Reuniunea Grupul Partidului Popular European (PPE) și la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg. Principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.
Ce spune Comisia Europeană despre deficitul României și cât de aproape suntem de pierderea fondurilor europene
În contextul în care Comisia Europeană a transmis Parlamentului European o scrisoare privind posibila suspendare a fondurilor europene pentru România din cauza deficitului bugetar ridicat, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri seara, că ţinta de deficit negociată recent este de 8,4% din PIB, faţă de ţinta de 7,7% stabilită prin decizia Consiliului din iulie. „Ţinta aprobată prin bugetul anului 2025 era 7%. Ţinta stabilită prin decizia Consiliului UE din iulie era de 7,7%. Deci, practic, scenariul de la care noi am plecat era un scenariu de la 7,7% la 8,4%. Imediat după finalizarea rectificării, publicarea rectificării, în zilele următoare vom intra din nou în discuţii cu Comisia Europeană pentru a vedea exact care sunt chestiunile care rămân nereglementate înaintea Consiliului din 10 octombrie. Nu cred că mai poate fi vorba, în contextul actual, după adoptarea pachetului 1 şi după tot ce am prevăzut deja în pachetul 2 şi măsurile luate, nu cred că mai poate fi vorba de o activare a clauzei respective privind fondurile europene, dar ea rămâne în continuare, bineînţeles, în discuţie, pentru că există deja scrisoarea transmisă către Parlamentul European”, a spus Nazare. Ministrul Finanţelor a precizat că, pe măsură ce România ia măsuri, acestea sunt recunoscute atât de Comisie, cât şi folosite ca argumente în Parlamentul European pentru a convinge că activarea clauzei nu este oportună. „Am luptat împotriva acestei activări de clauză la ultimul Consiliu, am discutat despre această clauză la Consiliul Informal de la Copenhaga şi nu cred că, în următorul Consiliu, această chestiune va fi activată. Cred că am făcut progres în acest sens, dar, repet, nu este o chestiune care a fost complet eliminată. Ea este încă în discuţie”.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, despre ANAF: E disfuncţional. Este o structură opacă
Joi, la Antena 3 CNN, Alexandru Nazare a declarat că nivelul de colectare al statului român este la un nivel foarte scăzut în comparaţie cu alte state din Europa de Este, adăugând „ANAF-ul nu este disfuncţional de azi de ieri, e disfuncţional de ani de zile. Este o structură opacă. Asistenţa pentru contribuabili nu funcţionează aşa cum ar trebui să funcţioneze”. Printre mijloacele de schimbare ce se pot realiza în structurile ANAF, ministrul a sugerat înfiinţarea unei linii de asistenţă „ANAF-ul ar trebui să facă şi asistenţă. Să explice lucruri. Să le explice contribuabililor diversele situaţii pe care le solicită. Nu să-i vâneze, ci să-i ajute”. Acesta a criticat şi faptul că insituţia este necunoscătoare în ceea ce priveşte anumite sectoare ale pieţei „Ar trebui să-şi cunoască, în detaliu, piaţa de business, pe diverse segmente. Pentru că, cu cât cunoşti mai bine industriile, cu atât înţelegi mai bine ce se întâmplă în acele industrie. Iar acesta e un efort mai profund. ANAF-ul, din nefericire, nici n-a făcut acest lucru şi nici n-a fost încurajat să-l facă”. „N-am acceptat să recunoaştem că avem o problemă. Să recunoaştem de unde vine. Şi după recunoaştere, bineînţeles că pot să vină şi măsurile de remediere”, a conchis Nazare.
Ministrul Finanțelor: Nu ne mai putem permite să facem serbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară
După ce mai mulţi miniştri au reclamat lipsa banilor, Alexandru Nazare a dat asigurări că vor fi bani pentru salarii şi pensii până la sfârşitul anului. Întrebat, joi, la Antena 3 CNN, pentru ce nu va mai avea statul bani, ministrul Finanţelor a spus: „Pentru multe alte cheltuieli care pot fi evitate, care nu sunt neapărat necesare şi care, din nefericire, au ajuns un fel de obişnuinţă în ultimii ani. Pentru că făcând deficite mari în fiecare an, 9%, 8%, ne-am obişnuit să fie nişte bani la dispoziţie. Aceşti bani din nefericire, ca să fie la dispoziţie, noi trebuie să îi împrumutăm. Şi îi împrumutăm cu cele mai scumpe dobânzi din Uniunea Europeană”. El a dat şi exemple de risipă. „Nu ne mai putem permite să facem tot felul de festivaluri, tot felul de sărbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară. Nu ne mai permitem să facem investiţii care nu sunt neapărat necesare sau care nu au un factor de multiplicare atât de mare. Şi, bineînţeles, risipa. În sectorul public acest lucru a fost de multe ori exemplificat în media. Trebuie să revenim într-o zonă de prudenţă şi de echilibru. Bine, aici vorbim şi de companii de stat şi de cheltuieli din companii de stat. Pe de-o parte noi se ne chinuim să găsim cele mai bune soluţii, să scădem cheltuiele şi în acelaşi timp auzim că în Consiliul de Administraţie dintr-o companie sau alta s-au dublat, s-au triplat indemnizaţiile. Adică asta e o sfidare”, a spus Nazare. El susţine că este nevoie de un efort pentru ca România să depăşească „una dintre cele mai complicate perioade pe care noi economic le-am trăit până acum, de după Revoluţie”.
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei