Alexandru Nazare: România nu traversează o criză, este o consecință necesară schimbării de paradigmă
„Această întrebare este, de fapt, cum trecem de la un scenariu de convergență care se estompează, la un scenariu de competitivitate și anduranță”, așa și-a început alocuțiunea ministrul de Finanțe. Efectele tranziției Privind încetinirea creșterii economice și la recesiunea tehnică din a doua parte a anului 2025, ministrul a precizat că reprezintă un pas necesar pentru schimbarea modelului de creștere economică, despre care acesta a spus că se bazează pe consum prin creșterea deficitului bugetar. „Ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare. Însă o spun cât se poate de hotărât. Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză. Este consecința anticipată și aș spune necesară prelucrarea unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficit fiscal extern tot mai mare. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție”, a declarat ministrul. Rezultatele măsurilor de austeritate Nazare a prezentat și rezultatele măsurilor luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan: „Efortul de consolidare implementat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria post-aderarea României. Aceste rezultate pe care le-am avut și sunt confirmate, confirmă validitatea abordării. Practic, la sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar crește la 7,7 din PIB, semnificativ susținut de 8,4. În termeni primari, aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, protejând în același timp investițiile publice. Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filozofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu”. Pachetul de relansare economică Ministrul a prezentat pachetul de relansare economică. „Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și acolo unde este oportun participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare”, a declarat Nazare.
Ministrul Finanțelor, după decizia Fitch privind ratingul României: Prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile
„Reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch Ratings, în ciuda provocărilor, arată că partenerii noștri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodată datoria publică. Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea acestui proces de disciplină bugetară și de ajustare fiscală, pentru a ne încadra pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent. Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunătățirea ratingului de țară”, subliniază Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, într-un comunicat de presă. Potrivit raportului, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală a plasat deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă. Printre măsurile menționate se numără majorarea TVA aplicată din august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice în 2026, estimate să reducă deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în acest an. „Raportul Fitch notează, de asemenea, o îmbunătățire a condițiilor de finanțare, reflectată prin scăderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% în perioada octombrie 2025-prezent) și un apetit solid al investitorilor pentru împrumuturile suverane. Această stabilitate este consolidată de accesul la resursele europene, unde granturile din PNRR oferă o protecție importantă împotriva riscurilor externe și reduc dependența de piețele externe”, se mai menționează în comunicatul emis de Ministerul Finanțelor. Instituția subliniază și prognozele Fitch privind creșterea economică, rămânând sub potențialul de 2% până în 2027, pe fondul eforturilor de consolidare fiscală și al cererii externe slabe. „Factorii care ar putea conduce la o îmbunătățire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscală vor susține stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum și o reducere structurală a deficitului de cont curent. Menținerea calificativului investment grade rămâne esențială pentru România, influențând direct capacitatea de finanțare și interesul investitorilor pentru economia națională”, mai subliniază Ministerul Finanțelor.
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
România își joacă miza pe marile investiții. Pachetul de relansare economică, de miliarde, a fost prezentat de Alexandru Nazare
Pachetul combină măsuri fiscale aplicabile începând din 2026 cu scheme de sprijin dedicate investițiilor strategice, IMM-urilor și sectoarelor unde România înregistrează deficite majore de balanță comercială. Înainte de a detalia conținutul pachetului, ministrul a anunțat că unul dintre instrumentele-cheie este deja funcțional: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, acest mecanism va sprijini peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având un impact semnificativ asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. „Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a explicat Nazare. Două componente majore: fiscalitate și scheme de sprijin Pachetul de relansare este structurat pe două axe principale. Prima vizează măsuri fiscale menite să lase mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, iar a doua se referă la noi scheme de susținere pentru companii, direcționate strict către domenii considerate strategice. „Nu vorbim despre susținere generalizată, pentru orice tip de investiție. Ne concentrăm pe zonele unde România are deficite mari de balanță comercială și unde importăm mult mai mult decât exportăm”, a precizat ministrul. Printre aceste domenii se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare. Instrument nou pentru investiții mari Una dintre noutățile majore este introducerea unei scheme dedicate investițiilor de peste un miliard de lei (n.r. echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument flexibil care să permită atragerea marilor investitori internaționali. „Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a spus Nazare. Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții. Accent pe resurse minerale și materiale critice Un alt pilon important al pachetului îl reprezintă valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Guvernul a prioritizat aceste domenii în linie cu definițiile și politicile Comisiei Europene, urmărind să creeze lanțuri de valoare în România, nu doar să exporte materie primă. În paralel, este lansată o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tech, care să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, și să le ajute să se scaleze către zona de business. Sprijin pentru industria de apărare și diaspora Pentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene. După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro. De asemenea, pachetul include o garanție de stat de 500 de milioane pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În interiorul acestui plafon, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora. Măsuri fiscale pentru mai mult „oxigen” în economie Componenta fiscală a pachetului este construită în jurul ideii de a lăsa mai mulți bani în mediul privat. Printre măsurile anunțate se numără: posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026; creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane; introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente; simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile privind angajații, concediile medicale și vânzarea de imobilizări; reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă în premieră și la persoanele fizice care depun declarația unică. În plus, declarația unică va fi, pentru prima dată, precompletată și disponibilă electronic. Stimulente pentru bursă și internaționalizare Guvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital. Totodată, Exim Bank va primi un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est. Care va fi calendarul de implementare Potrivit ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, vor fi lansate apelurile de proiecte, cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an. „Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Reacția sindicatelor la reforma administrativă: Ce critici au adus la consultările de la Palatul Victoria
Reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și ai patronatelor au avut vineri consultări la Palatul Victoria. Discuțiile au vizat proiectele de lege privind reforma administrativă și relansarea economică. Au fost abordate creșterea investițiilor și competitivitatea. Consultările s-au desfășurat în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Reuniunea a fost coordonată de premierul Ilie Bolojan. Bolojan a afirmat că măsurile cuprinse în cele două proiecte legistative vor fi adoptate simultan, întrucât aplicarea reformei administrative va crea spațiul fiscal pentru implementarea soluțiilor de relansare economică, informează Guvernul. „Ne dorim adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru 2026”, a menționat șefului Executivului. Acesta a prezentat principalii indicatori macro-economici ai proiectului de buget pentru acest an: ținta de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiții 7% din PIB, în condițiile închiderii proiectelor finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene și o țintă a inflației de 4% la finalul anului. Cseke a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă. A punctat că în aplicarea noilor prevederi vor fi luate în considerare reducerile de cheltuieli de personal făcute în cursul anului trecut de către autoritățile publice. Prim-ministrul a dat exemplul învățământului preuniversitar. Având în vedere măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate anul trecut, în cursul acestui an nu vor fi implementate soluții suplimentare de optimizare bugetară. De asemenea, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat măsurile de relansare economică. Nazare a prezentat și stimularea investițiilor și competitivității, menționând că soluțiile dedicate IMM-uri din acest program sunt complementare celor luate anul trecut. Guvernul susține că reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate în economie pe care îl transmit cele două proiecte guvernamentale, măsurile de stimulare economică și de susținere a sectoarelor strategice, de încurajare a exporturilor. Demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului Aceștia au arătat că trebuie făcute în continuare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru susținerea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energie și infrastructură digitală. Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielor de personal cuprinse în pachetul privind reforma administrativă și au argumentat că în prezent sistemul administrației publice este subdimensionat, iar media de vârstă a angajaților este ridicată. De asemenea, aceștia au cerut un dialog real cu autoritățile privind aplicarea măsurilor și pentru introducerea altora pentru întinerirea și profesionalizare corpului funcționarilor publici. În cadrul consultărilor au fost abordate mai multe teme. Printre acestea s-au numărat decontarea către furnizorii de energie a sumelor rezultate din diferența dintre prețul de piață și cel din mecanismul de compensare. Au fost discutate investițiile în sectorul energetic. A fost abordată relansarea pieței forței de muncă. Participanții au vorbit despre dimensionarea corectă a poliției locale. Au fost discutate problemele din sectoarele sănătate, educație și transport local. „Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au arătat deschidere față de propunerile înaintate de partenerii sociali, care vor fi analizate și, în funcție de argumente, vor fi luate în calcul în definitivarea celor două pachete guvernamentale”, informează reprezentanții Executivului.
Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, anunţă că au fost virate în conturile deschise la Banca Națională a României peste 586 milioane de euro. Banii reprezintă sume solicitate prin Programul Transport 2021–2027, din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională, conform art. 93 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021. Sumele virate de Comisia Europeană provin din cheltuieli făcute inițial prin PNRR, de beneficiari din domeniul transporturilor, pentru proiecte mari de infrastructură – precum autostrada Ploiești–Buzău–Focșani, dar și alte investiții importante. În perioada septembrie–decembrie, Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, cu sprijinul Comisiei Europene, a mutat aceste proiecte în Programul Transport 2021–2027, pentru o utilizare eficientă a fondurilor europene. „Foarte important: acești bani nu provin din taxele și impozitele românilor. Sunt fonduri europene care intră direct în economia României și sunt investiții directe în infrastructură, dezvoltare regională și servicii publice. Rezultatul este posibil datoritǎ muncii coordonate în echipă dintre Ministerul Transporturilor, prin autoritatea de management a Programului Transport 2021–2027, Ministerul Finanțelor și beneficiarii proiectelor (CNAIR, CN CFR SA, Metrorex etc.)”, a precizat Nazare. Ministrul de Finanţe a mai scris că anul viitor va fi unul mai bun pentru economia României. „În plus, ieri 29 decembrie, autoritățile publice locale au făcut plăți prin trezorerie de aproximativ 714 milioane de lei pe Titlul 60 – granturi PNRR, pentru investiții realizate de acestea din fonduri europene: mobilitate urbană, eficiență energetică și alte investiții utile comunităților. Sunt rezultatele rectificării și cadrării unui buget realist axat pe asigurarea fondurilor care ne asigură premisele unei creșteri economice sănătoase. Noi surse de optimism datorită nivelului ridicat al investițiilor publice și absorbției mai bune a fondurilor europene: 2026 va fi un an mai bun pentru economia României.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul Mers al Trenurilor 2025–2026 intră în vigoare din 14 decembrie. Vor circula zilnic peste 1.150 de trenuri Turcia și Bulgaria iau fața României în cursa pentru viitorul Coridor Marea Neagră – Marea Caspică. După ce presa l-a ironizat pe Călin Georgescu pentru ideea mega-proiectului, Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice pentru rută. Economist: Capacitatea României de a fi cooptată în acest proiect este o utopie
Gigi Nețoiu: Bolojan are ZILELE numărate
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mandatul lui Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu… Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mandatul lui Ilie Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Acesta a început prin a spune că jocurile au fost deja făcute. Mai mult de atât, afaceristul a lansat și două posibile nume din PNL care să îl înlocuiască pe Bolojan. Primul nume este cel al lui Cătălin Predoiu, urmat fiind de Alexandru Nazare. Nețoiu a specificat că Grindeanu mai are de așteptat până vine la conducere. „Cea mai mare prostie. Păi eu vă spun. Hai să vă spun, că s-au făcut jocurile și aici. Da? Toate se clarifică. Deci dânsul, părerea mea este că are zilele numărate. Că or fi o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, nu mai contează. Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu (n.r. Cătălin Predoiu, Vicepremier al României). Nu domnul Grindeanu, căci domnul Grindeanu este de la PSD și ei au mandatul lor. N-au trecut încă 2 ani, n-au trecut. Păi se schimbă repede, mai stă la rând domnul Grindeanu până la 2 ani. Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare (n.r. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor). Deci asta va fi conducerea, noua conducere a Guvernului României și a PNL-ului.”, a explicat afaceristul.
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență revizuit
„Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. (…) Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. (…) Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a transmis Alexandru Nazarea, ministrul de Finanțe, oficialul care a reprezentat România la reuniune. Potrivit comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, structurate pe șase cereri de plată. De asemenea, numărul jaloanelor a fost redus de la 518 la 390. „Modificările au vizat în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU”, continuă comunicatul. În plus, în cadrul întâlnirii, au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei. Pe agenda Consiliului s-au aflat, de asemenea, reforma vamală a Uniunii Europene și revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a energiei electrice (ETD). În ceea ce privește reforma vamală, miniștrii de finanțe au ajuns la un acord privind eliminarea pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale la vânzările online, măsură susținută de România.
Alexandru Nazare, discuții despre Coridorul Vertical de Energie la Atena: Viziunea României de a deveni hub energetic regional
Alexandru Nazare face de miercuri până vineri o vizită de lucru la Atena, Grecia. El va avea o întrevedere oficială cu ministrul elen al Economiei și Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, în marja Forumului P-TEC (Partnership for Transatlantic Energy Cooperation) și a Reuniunii Ministeriale dedicate Coridorului Vertical de Energie, organizate în capitala Greciei. Întâlnirea are ca obiectiv consolidarea cooperării economice bilaterale dintre România și Grecia, cu accent pe reformele fiscale și identificarea de oportunități strategice pentru investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală. Printre temele de discuție se regăsesc viziunea României de a deveni un hub energetic regional pentru gaze naturale și energie electrică, prin valorificarea infrastructurii existente și a proiectelor aflate în derulare, rolul Greciei ca poartă de acces către surse alternative de energie, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) și interconectări transfrontaliere, cu potențial de cooperare directă cu România și colaborarea în domeniul reformelor economice, digitalizării serviciilor publice și simplificării procedurilor fiscale pentru stimularea investițiilor străine și susținerea mediului de afaceri. Ce reprezintă Coridorul Vertical de Energie În marja Forumului P-TEC, ministrul Alexandru Nazare va participa la o serie de discuții cu miniştrii energiei din țările Coridorului Vertical – Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – axate pe reducerea barierelor în utilizarea extinsă a Coridorului Vertical. „Coridorul Vertical de Energie este o inițiativă regională de importanță strategică, care va asigura transportul gazelor naturale din sudul către nordul Europei, aducând gaze din zona Mării Caspice (în special Azerbaidjan), precum și gaze naturale lichefiate (LNG) provenite din terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv din Statele Unite ale Americii. Acest proiect contribuie direct la diversificarea surselor de aprovizionare, la creșterea rezilienței energetice a Europei Centrale și de Est și la reducerea dependenței de furnizori unici. România are un rol central în proiectul Coridorului Vertical, datorită poziției sale geografice strategice, a rețelei de interconectare și a infrastructurii dezvoltate, precum conducta BRUA, integrată în sistemul Coridorului Vertical. Acest lucru transformă România într-un nod regional de transport și distribuție a gazelor naturale și într-un promotor activ al rezilienței energetice europene și transatlantice”, arată reprezentanții Ministerului Finanțelor într-un comunicat. Totodată, în marja forumului de la Atena, sunt programate întâlniri cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, și cu secretarul de Interne al SUA și președintele Consiliului Național pentru Energie, Doug Burgum, vizând consolidarea cooperării transatlantice în domeniile energiei, investițiilor și securității infrastructurilor critice.
Nazare: PSD din guvern este cu totul altceva față de PSD din afara guvernului
Întrebat, la Antena 3 CNN, cum stă cu sănătatea, în condițiile în care Dominic Fritz mărturisea că întâlnirile din coaliție îi afectează serios sănătatea și face tensiune, iar Kelemen Hunor spunea că se ia cu mâinile „de părul pe care nu-l mai are”, Nazare a spus că stă bine, nu se plânge: „Gestionez tensiunea, gestionez tensiunile, gestionez disputele”. Legat de o afirmație a lui Sorin Grindeanu potrivit căruia guvernează „prostește, ca idioții”, ministrul a spus că nu vrea să intre în polemici cu Grindeanu: „Cred că nu ar avea rost să răspundem la acuze până în momentul în care congresul PSD va avea loc. Cred că PSD-ul din guvern este cu totul altceva față de PSD-ul din afara guvernului, sunt două chestiuni foarte diferite”. Întrebat, de asemenea, dacă îi este frică să nu greșească, pentru că greșelile unui ministru de finanțe într-o perioadă tulbure pot avea consecințe grele, Nazare a răspuns: „Frică mi-e de Dumnezeu. Și bineînțeles că sunt extrem de atent la tot ce fac. Sunt extrem de atent la fiecare act normativ, la fiecare negociere, la fiecare moment, și într-adevăr România a trecut printr-o cumpănă în această vară. Puteam să fim astăzi într-o cu totul altă realitate”.