Ministrul Finanțelor: Nu ne mai putem permite să facem serbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară
După ce mai mulţi miniştri au reclamat lipsa banilor, Alexandru Nazare a dat asigurări că vor fi bani pentru salarii şi pensii până la sfârşitul anului. Întrebat, joi, la Antena 3 CNN, pentru ce nu va mai avea statul bani, ministrul Finanţelor a spus: „Pentru multe alte cheltuieli care pot fi evitate, care nu sunt neapărat necesare şi care, din nefericire, au ajuns un fel de obişnuinţă în ultimii ani. Pentru că făcând deficite mari în fiecare an, 9%, 8%, ne-am obişnuit să fie nişte bani la dispoziţie. Aceşti bani din nefericire, ca să fie la dispoziţie, noi trebuie să îi împrumutăm. Şi îi împrumutăm cu cele mai scumpe dobânzi din Uniunea Europeană”. El a dat şi exemple de risipă. „Nu ne mai putem permite să facem tot felul de festivaluri, tot felul de sărbări câmpeneşti în diverse locuri prin ţară. Nu ne mai permitem să facem investiţii care nu sunt neapărat necesare sau care nu au un factor de multiplicare atât de mare. Şi, bineînţeles, risipa. În sectorul public acest lucru a fost de multe ori exemplificat în media. Trebuie să revenim într-o zonă de prudenţă şi de echilibru. Bine, aici vorbim şi de companii de stat şi de cheltuieli din companii de stat. Pe de-o parte noi se ne chinuim să găsim cele mai bune soluţii, să scădem cheltuiele şi în acelaşi timp auzim că în Consiliul de Administraţie dintr-o companie sau alta s-au dublat, s-au triplat indemnizaţiile. Adică asta e o sfidare”, a spus Nazare. El susţine că este nevoie de un efort pentru ca România să depăşească „una dintre cele mai complicate perioade pe care noi economic le-am trăit până acum, de după Revoluţie”.
LEII de la BNR. Ce salarii, indemnizații si venituri au șefii Băncii Naționale
Conform Economica.net, cel mai mare salariu din banca centrală a României este cel luat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de 85.238 de lei net. Cea mai mică indemnizație a unui membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al BNR este de 25.356 de lei. Un director din centrală are 47.967 lei, iar unul din teritoriu 18.281 lei. Toate valorile sunt venituri lunare nete, preia Ziare.com. Mugur Isărescu, ca președinte al Consiliului de administrație și guvernator BNR, are o indemnizație lunară netă de 85.238 de lei, conform site-ului BNR. În declarația de avere aferentă anului 2023 de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), veniturile din pensii ale guvernatorului BNR au fost de 322.097 de lei, ceea ce echivalează cu o pensie lunară de 26.841 de lei. Declarația de avere pe 2024 nu a fost depusă, iar Curtea Constituțională a decis oricum că nu mai este necesară această formalitate. Totuși, Casa Națională de Pensii anunța la 1 aprilie 2023 că pensiile și unele prestații sociale se indexează cu coeficientul de 15%. De asemenea, prin decizia Guvernului, de la data de 1 aprilie 2024, pensiile au fost indexate cu 6%. Menționăm că rata inflației, pe baza căreia se calculează și coeficientul de indexare a pensiei, în 2022 a fost de 13,8%. Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de Administrație și prim-viceguvernator al BNR, are o indemnizație lunară netă de 81.413 lei, plus veniturile din activitatea didactică și închirierile de imobile avute în proprietate. Florin Georgescu și Cosmin Ștefan Marinescu, ambii membri în CA al BNR și viceguvernatori ai băncii centrale, au venituri lunare nete de 76.341 de lei. În cazul lui Florin Georgescu se adaugă, cel puțin până la modificarea legii, veniturile din pensii. Potrivit declarației de avere, ultima depusă în 2024, pensia totală în 2023 a fost de 243.935 de lei, ceea ce corespunde unei pensii lunare de 20.327 de lei. Aura Gabriela Socol, Roberta Alma Anastase, Alexandru Nazare, Csaba Balint și Cristian Popa, ca membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al BNR, au fiecare o indemnizație lunară netă de 25.356 de lei. În cazul lui Alexandru Nazare se mai adaugă și indemnizația de ministru al Finanțelor, de peste 13.000 de lei lunar, conform raportărilor Ministerului Finanțelor din luna mai 2025. Venituri suplimentare ale membrilor CA al BNR Potrivit site-ului BNR, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot beneficia și de alte venituri în baza Hotărârii Consiliului de administrație. Pot încasa prime în cuantum maxim de 2,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor executivi), respectiv de 1,8 indemnizații nete lunare (în cazul membrilor neexecutivi). De asemenea, ei pot primi o sumă raportată la indemnizația lunară, dacă BNR înregistrează profit într-un exercițiu financiar anual. Ei pot încasa și sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.). Totodată, ei primesc o indemnizație de pensionare egală cu 5 sau 10 indemnizații lunare în funcție de numărul mandatelor (aplicabil doar pentru membrii executivi care îndeplinesc condițiile cumulative de vârstă standard și stagiu minim de cotizare pentru pensionare pentru limită de vârstă pe durata mandatului). Eșalonul doi Indemnizațiile directorilor și șefilor de servicii din centrala BNR și din teritoriu În cazul salariilor șefilor din centrala BNR, directorul are o indemnizație netă de 47.967 de lei, cea mai mare, în timp ce cea mai mică leafă de director este de 22.093 de lei. Cele mai mari venituri lunare nete ale unui director adjunct sunt de 34.050 de lei, în timp ce nivelul minim este de 21.329 de lei. Un șef serviciu din centrala BNR are salariul cuprins între 10.811 lei și 29.578 de lei. Un șef de birou are veniturile lunare nete cuprinse între 9.925 de lei și 18.824 de lei. La nivel teritorial, directorul unei sucursale BNR cu limita maximă de sumă are un venit net lunar de 18.281 de lei, iar cel mai mic nivel este de 10.873 de lei. Șefii de serviciu din teritoriu au salariile cuprinse între 10.119 lei și 15.282 de lei, în timp ce șefii de birou au venituri lunare nete între 9.492 de lei și 10.966 de lei. Alte venituri Prin Contractul colectiv de muncă negociat la nivelul băncii se pot acorda anual și alte venituri. Primele sunt în cuantum maxim de 2,8 salarii nete lunare. O sumă din fondul de participare a salariaților la profit poate fi acordată în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004. Indemnizația de pensionare este acordată diferențiat în funcție de vechimea în cadrul băncii, cuprinsă între 3-12 salarii de bază. Se mai acordă sume pentru diverse evenimente (pentru copiii minori cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a Crăciunului, pentru nașterea fiecărui copil etc.) și bonus anual de performanță, acordat în funcție de rezultatele obținute în urma evaluării performanței profesionale. Recomandarea autorului: Veniturile lui Mugur Isărescu au sărit de 1,4 milioane lei în ultimul an, un plus de 140.000 lei. Numai depozitele din 2024 sunt de sute de mii de lei
Dragoș Pîslaru: „A fost deblocată semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR”
Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene declară că a deblocat semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR. El a anunțat că o serie de măsuri au fost deblocate în urma unei întâlniri de lucru cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Am petrecut prima parte a zilei de ieri la Ministerul Finanțelor, alături de Alexandru Nazare și echipele tehnice din ministerele noastre”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Potrivit lui , întâlnirea a dus la „deblocarea unei serii de măsuri esențiale, care aduc beneficii reale românilor și erau așteptate de ceva vreme”, publică Mediafax. Printre măsurile deblocate se numără aprobarea creditelor de angajament pentru semnarea contractelor aferente măsurii de e-guvernare din Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), un „pas important pentru digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii”. De asemenea, ministrul a anunțat că s-a reușit deblocarea contractelor de digitalizare a IMM-urilor și ONG-urilor prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sunt mari întârzieri și de când am preluat mandatul lupt să ajungem la zi și să sprijinim beneficiarii”, a precizat Pîslaru. Un alt punct major vizează componenta RePowerEU din PNRR „Am obținut aprobarea creditelor de angajament și astfel am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU”, a spus Pîslaru, menționând două investiții: „Investiția i4B: vouchere pentru cetățenii care dețin deja panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată instala acumulatori pentru stocarea energiei; Investiția i7: vouchere pentru populația vulnerabilă energetic – pentru izolarea locuinței, eficientizarea consumului și instalarea de panouri fotovoltaice”. „RePowerEU este un program important, pe care l-am negociat la nivel european și care trebuie prioritizat și accelerat pentru a reduce factura energetică a peste 100.000 gospodării din România”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pîslaru a anunțat că va detalia suplimentar aceste măsuri în cadrul unei conferințe de presă programate pentru mijlocul săptămânii viitoare și a transmis mulțumiri publice ministrului Alexandru Nazare „pentru colaborarea excelentă”, precum și echipelor tehnice implicate, postează ministrul.
Alexandru Nazare, optimist: România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. Ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, a anunţat, miercuri seară, că o emisiune de obligaţiuni lansată pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare, fiind una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani. În opinia sa, aceasta arată că România este deja percepută ca fiind o ţară stabilă şi credibilă, după primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Nazare spune că acest lucru dă încredere că pachetul fiscal este ”bine calibrat”. Cum văd investitorii măsurile luate de Guvern în primele săptămâni de mandat? Răspunsul a venit astăzi, printr-o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, care aratǎ în mod clar încrederea investitorilor internaţionali în planul de reforme, a scris, miercuri seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, preluat de news.ro. Nazare explică că lansarea acestei emisiuni a fost stabilită după două momente-cheie, respectiv adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles. Ministrul Finanţelor a precizat că intenţia a fost de a fi transparenţi în faţa investitorilor, înainte ca aceştia să decidă să susţină România. Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. EUR echivalent atras de pe pieţele internaţionale, a mai scris ministrul. Acesta explică că s-au emis: două tranşe în dolari americani: 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani o tranşă în euro: 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat, a mai scris Nazare. Potrivit acestuia, în luna martie a fst emisă o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani. Astăzi, pentru aceeaşi maturitate, am reuşit să emitem de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%. Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe, a transmis Nazare. Alexandru Nazare a explicat că sunt bani economisiţi la bugetul de stat care pot fi direcţionaţi către alte investiţii, în timp ce companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin. ”Acest lucru se traduce în mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie. Iar aceste rezultate nu sunt doar cifre într-un comunicat – înseamnă bani economisiţi pentru bugetul statului, care pot fi redirecţionaţi către investiţii concrete: şcoli mai bune, spitale modernizate, şosele şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, este de părere miniatrul Finanţelor. Potrivit lui Nazare, în acelaşi timp, ”şi companiile româneşti se pot împrumuta mai ieftin, ceea ce se traduce în investiţii mai mari, locuri de muncă mai bine plătite şi preţuri mai stabile pentru oameni, într-un orizont de timp relativ scurt”. Primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a fost asumat, luni, de către Guvern. AUR a depus o moţiune de cenzură care va fi votată luni, însă şansele ca aceasta să treacă sunt mici. Citiți și: Alexandru Nazare, despre moneda euro digitală: „Trebuie să avem aici de-a face cu un mijloc de a complementa, nu de a înlocui numerarul”
Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic”
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a declarat vineri că ANAF-ul trebuie să înceapă să-şi facă treaba, pentru că nu se poate să nu răspundă la absolut nimic, el arătând că este nevoie şi de o regândire a modului în care se fac controalele. Conducerea ANAF a fost schimbată miercuri, sub semnătura lui Ilie Bolojan, Premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, că a numit, la propunerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, un nou președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, este vorba de Adrian Nicușor Nica. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Nicușor Nica se numește în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevede decizia nr. 347/2025 publicată în Monitorul Oficial. ANAF-ul trebuie să înceapă să-şi facă treaba. Conducerea a fost schimbată acum două zile. Am încredere că îşi va face treaba şi va începe să lucreze într-un cu totul alt ritm şi să se ocupe de lucrurile importante, a spus ministrul la Antena 1. Alexandru Nazare a precizat că e nevoie de o regândire a modului în care funcţionează şi o regândire a modului în care se fac controalele, la fel şi Antifrauda. Avem nevoie de o cu totul altă atitudine a ANAF-ului şi, în plus de asta, asistenţă reală. Nu se poate ANAF-ul să nu răspundă la absolut nimic, să nu ghideze pe nimeni când are nevoie de ajutor. Nu se poate”, a punctat Alexandru Nazare. Ministrul Finanţelor a menţionat că şi digitalizarea e foarte întârziată. Sperăm că până la jumătatea anului viitor se vor vedea rezultate şi o vom finaliza până la sfârşitul anului 2026, a mai afirmat Nazare. Citiți și: Alexandru Nazare: „Nu se pune problema AMÂNĂRII sau blocării plății pensiilor și a salariilor” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele