iBon, prima aplicație ANAF, a strâns peste 2.200 de utilizatori în 3 zile
„Primele date de utilizare iBon: în doar 3 zile de la lansare, aplicația ANAF de verificare a bonurilor fiscale arată că românii își doresc servicii publice digitale simple, utile și transparente. Peste 2.200 de utilizatori și-au creat deja cont în prima aplicație ANAF, iar până acum au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale”, se arată în mesajul publicat vineri, pe Facebook, de ministrul interimar al Finnanțelor, Alexandru Nazare. Ba mai mult, utilizatorii au transmis, prin intermediul aplicației, deja zeci de sesizări privind situații întâlnite în relația cu comercianții – inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul, potrivit ministrului interimar al Finanțelor. Nazare a precizat că iBon este prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor, dar și că aplicația funcționează „simplu și intuitiv”. Potrivit ministrului, acest timp de instrumente sunt deja folosite în multe state europene. Aplicația este gratuită și urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. „Mulțumesc tuturor celor care ați început deja să folosiți iBon – utilizarea aplicației nu înseamnă doar un mod mai simplu de a vă verifica drepturile în relație cu comercianții, ci și un standard mai ridicat de așteptări față de stat și serviciile publice”, a conchis Nazare. Reamintim că aplicația iBon, care a fost lansată, luni, se poate găsi în Google Play, dar și App Store. Cetățenii pot scana prin aplicație bonurile fiscale, pentru a compara datele. Tot prin intermediul aplicației, aceștia au posibilitatea să facă și sesizări, în cazul în care aceștia nu pot plăti cu cardul în magazin sau dacă nu au primit bon.
Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu
Programul Rabla continuă în 2026, postează Alexandru Nazare. Ministrul anunță că 100 milioane de lei au fost alocate în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Ministerul Mediului. Am majorat bugetul AFM pentru anul acesta, pentru ca mai mulți români să își poată schimba mașinile vechi și să susținem în același timp economia, zice Nazare. Rabla Clasic și Rabla Plus Am avizat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla față de bugetul inițial. Bugetul AFM acomodează atât programele aflate deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte cu impact direct: Rabla Clasic și Rabla Plus, panouri fotovoltaice, eficiență energetică în clădiri, stații de încărcare, iluminat public eficient, reciclare, apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Pentru Rabla, am considerat important să majorăm alocarea. Programul are efect direct pentru oameni, pentru piața auto și pentru economie: susține înlocuirea mașinilor vechi, stimulează achizițiile și menține un flux de finanțare predictibil pentru un sector important. În același timp, bugetul include finanțări pentru proiecte preluate din PNRR și investiții în infrastructură locală, centre de colectare, insule ecologice digitalizate și capacități de reciclare. Recomandarea autorului: Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțul gigantului auto că renunță la investiții în România
RO e-Factura nu va mai fi obligatorie pentru persoanele fizice.
RO e-Factura nu va mai fi obligatorie pentru persoanele fizice. Sistemul RO e-Factura nu va mai deveni obligatoriu pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent și care emit facturi folosind Codul Numeric Personal, nu un cod fiscal de tip CIF sau CUI. Obligativitatea urma să intre în vigoare de la 1 iunie, dar a fost întoarsă pe ultima sută de metri. Amenzile puteau ajunge și la 10.000 de lei „Am corectat o problemă reală, semnalată de multe categorii profesionale și de societatea civilă”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Reacția Guvernului vine după proteste publice față de această muncă birocratică în plus. Inclusiv o petiție semnată și de mai multe personalități, preia B1. Cum este simplificat sistemul RO e-Factura Un amendament susținut de Ministerul Finanțelor pentru simplificarea RO e-Factura a fost adoptat în Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților. „Potrivit amendamentului, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor, activități agricole. Precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Principalele modificări propuse vizează: eliminarea obligativității utilizării sistemului RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin cod numeric personal (CNP), acestea urmând să poată utiliza sistemul doar opțional; exceptarea de la obligația utilizării sistemului RO e-Factura pentru agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, având în vedere că aceștia utilizează deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea operațiunilor și conțin informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Ăn contextul dificultăților tehnice și administrative generate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. Tot ca element de noutate, persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai avea obligația utilizării sistemului RO e-Factura. Utilizarea urmând să rămână opțională. Iar persoanele care nu mai au obligația utilizării sistemului sau nu mai doresc să îl folosească vor putea solicita radierea din registrele RO e-Factura”, a transmis Ministerul Finanțelor. Schimbările se vor vota și în plenul Parlamentului. Ministerul a transmis că „procesul de digitalizare fiscală și extinderea utilizării instrumentelor electronice vor continua. Inclusiv prin dezvoltarea sistemelor digitale ale ANAF și simplificarea serviciilor pentru contribuabili”. De asemenea, „măsurile propuse permit, în același timp, păstrarea caracterului opțional al sistemului pentru persoanele care doresc să utilizeze RO e-Factura. Se mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale asumate prin reformele derulate de România”. Motivarea lui Nazare „Am corectat o problemă reală. A fost semnalată de multe categorii profesionale și de societatea civilă. Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune. Dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile. Digitalizarea ANAF și modernizarea administrației fiscale rămân priorități clare. Însă aceste reforme trebuie să însemne simplificare și mai puțină birocrație. Nu obligații disproporționate pentru persoane care nu desfășoară activitate economică în sens comercial”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Nazare anunță că a avut o discuție foarte bună cu reprezentanții agenției de rating S&P: Este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, faptul că a purtat discuții cu reprezentanții Agenției de rating S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, întâlnire care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. „În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade. Ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Exact acest lucru este urmărit astăzi de agențiile de rating: voința și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul interimar a arătat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la „finanțare mult mai ieftină — granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri semnificativ mai reduse decât cele din piețele financiare”. Menținerea ritmului de ajustare fiscală, un aspect important Nazare a mai precizat că pentru S&P și celelalte agenții este „foarte importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală”, susținând că rezultatele actuale confirmă corectitudinea direcției economice asumate de Guvern. „Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuție bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea ne așteptăm la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și în ceea ce privește investițiile naționale, ceea ce se va reflecta și în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanțatori”, a explicat Nazare. Obiectivul autorităților: revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând” Acesta a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional și a reamintit calendarul următoarelor evaluări ale agențiilor internaționale: Fitch în iulie, Moody’s în august și S&P în octombrie. „Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investițional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenției Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condițiile unei înrăutățiri vizibile a situației, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecințe extrem de grave pentru România”, a mai spus Nazare. Potrivit acestuia, obiectivul autorităților este revenirea „la o perspectivă stabilă cât mai curând”, acest lucru depinzând de „menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor”. „Este important să păstrăm această direcție și să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi și a piețelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate. Acestea sunt condițiile pentru a continua dezvoltarea și pentru a proteja costurile de finanțare ale țării în anii următori”, a conchis Nazare.
Nazare, avertisment despre legea salarizării: Să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public. Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate. „Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern. Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere. ”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.
Alexandru Nazare: România nu traversează o criză, este o consecință necesară schimbării de paradigmă
„Această întrebare este, de fapt, cum trecem de la un scenariu de convergență care se estompează, la un scenariu de competitivitate și anduranță”, așa și-a început alocuțiunea ministrul de Finanțe. Efectele tranziției Privind încetinirea creșterii economice și la recesiunea tehnică din a doua parte a anului 2025, ministrul a precizat că reprezintă un pas necesar pentru schimbarea modelului de creștere economică, despre care acesta a spus că se bazează pe consum prin creșterea deficitului bugetar. „Ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare. Însă o spun cât se poate de hotărât. Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză. Este consecința anticipată și aș spune necesară prelucrarea unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficit fiscal extern tot mai mare. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția, inevitabil, vine cu costuri de tranziție”, a declarat ministrul. Rezultatele măsurilor de austeritate Nazare a prezentat și rezultatele măsurilor luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan: „Efortul de consolidare implementat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria post-aderarea României. Aceste rezultate pe care le-am avut și sunt confirmate, confirmă validitatea abordării. Practic, la sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar crește la 7,7 din PIB, semnificativ susținut de 8,4. În termeni primari, aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024. Am redus cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB, protejând în același timp investițiile publice. Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filozofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu”. Pachetul de relansare economică Ministrul a prezentat pachetul de relansare economică. „Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și acolo unde este oportun participație la capital. Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare”, a declarat Nazare.
Ministrul Finanțelor, după decizia Fitch privind ratingul României: Prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile
„Reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch Ratings, în ciuda provocărilor, arată că partenerii noștri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodată datoria publică. Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea acestui proces de disciplină bugetară și de ajustare fiscală, pentru a ne încadra pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent. Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunătățirea ratingului de țară”, subliniază Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, într-un comunicat de presă. Potrivit raportului, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală a plasat deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă. Printre măsurile menționate se numără majorarea TVA aplicată din august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice în 2026, estimate să reducă deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în acest an. „Raportul Fitch notează, de asemenea, o îmbunătățire a condițiilor de finanțare, reflectată prin scăderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% în perioada octombrie 2025-prezent) și un apetit solid al investitorilor pentru împrumuturile suverane. Această stabilitate este consolidată de accesul la resursele europene, unde granturile din PNRR oferă o protecție importantă împotriva riscurilor externe și reduc dependența de piețele externe”, se mai menționează în comunicatul emis de Ministerul Finanțelor. Instituția subliniază și prognozele Fitch privind creșterea economică, rămânând sub potențialul de 2% până în 2027, pe fondul eforturilor de consolidare fiscală și al cererii externe slabe. „Factorii care ar putea conduce la o îmbunătățire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscală vor susține stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum și o reducere structurală a deficitului de cont curent. Menținerea calificativului investment grade rămâne esențială pentru România, influențând direct capacitatea de finanțare și interesul investitorilor pentru economia națională”, mai subliniază Ministerul Finanțelor.
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
România își joacă miza pe marile investiții. Pachetul de relansare economică, de miliarde, a fost prezentat de Alexandru Nazare
Pachetul combină măsuri fiscale aplicabile începând din 2026 cu scheme de sprijin dedicate investițiilor strategice, IMM-urilor și sectoarelor unde România înregistrează deficite majore de balanță comercială. Înainte de a detalia conținutul pachetului, ministrul a anunțat că unul dintre instrumentele-cheie este deja funcțional: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, acest mecanism va sprijini peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având un impact semnificativ asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. „Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a explicat Nazare. Două componente majore: fiscalitate și scheme de sprijin Pachetul de relansare este structurat pe două axe principale. Prima vizează măsuri fiscale menite să lase mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, iar a doua se referă la noi scheme de susținere pentru companii, direcționate strict către domenii considerate strategice. „Nu vorbim despre susținere generalizată, pentru orice tip de investiție. Ne concentrăm pe zonele unde România are deficite mari de balanță comercială și unde importăm mult mai mult decât exportăm”, a precizat ministrul. Printre aceste domenii se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare. Instrument nou pentru investiții mari Una dintre noutățile majore este introducerea unei scheme dedicate investițiilor de peste un miliard de lei (n.r. echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument flexibil care să permită atragerea marilor investitori internaționali. „Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a spus Nazare. Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții. Accent pe resurse minerale și materiale critice Un alt pilon important al pachetului îl reprezintă valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Guvernul a prioritizat aceste domenii în linie cu definițiile și politicile Comisiei Europene, urmărind să creeze lanțuri de valoare în România, nu doar să exporte materie primă. În paralel, este lansată o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tech, care să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, și să le ajute să se scaleze către zona de business. Sprijin pentru industria de apărare și diaspora Pentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene. După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro. De asemenea, pachetul include o garanție de stat de 500 de milioane pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În interiorul acestui plafon, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora. Măsuri fiscale pentru mai mult „oxigen” în economie Componenta fiscală a pachetului este construită în jurul ideii de a lăsa mai mulți bani în mediul privat. Printre măsurile anunțate se numără: posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026; creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane; introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente; simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile privind angajații, concediile medicale și vânzarea de imobilizări; reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă în premieră și la persoanele fizice care depun declarația unică. În plus, declarația unică va fi, pentru prima dată, precompletată și disponibilă electronic. Stimulente pentru bursă și internaționalizare Guvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital. Totodată, Exim Bank va primi un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est. Care va fi calendarul de implementare Potrivit ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, vor fi lansate apelurile de proiecte, cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an. „Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Reacția sindicatelor la reforma administrativă: Ce critici au adus la consultările de la Palatul Victoria
Reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și ai patronatelor au avut vineri consultări la Palatul Victoria. Discuțiile au vizat proiectele de lege privind reforma administrativă și relansarea economică. Au fost abordate creșterea investițiilor și competitivitatea. Consultările s-au desfășurat în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Reuniunea a fost coordonată de premierul Ilie Bolojan. Bolojan a afirmat că măsurile cuprinse în cele două proiecte legistative vor fi adoptate simultan, întrucât aplicarea reformei administrative va crea spațiul fiscal pentru implementarea soluțiilor de relansare economică, informează Guvernul. „Ne dorim adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru 2026”, a menționat șefului Executivului. Acesta a prezentat principalii indicatori macro-economici ai proiectului de buget pentru acest an: ținta de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiții 7% din PIB, în condițiile închiderii proiectelor finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene și o țintă a inflației de 4% la finalul anului. Cseke a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat cele mai importante noutăți ale proiectului privind reforma administrativă. A punctat că în aplicarea noilor prevederi vor fi luate în considerare reducerile de cheltuieli de personal făcute în cursul anului trecut de către autoritățile publice. Prim-ministrul a dat exemplul învățământului preuniversitar. Având în vedere măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate anul trecut, în cursul acestui an nu vor fi implementate soluții suplimentare de optimizare bugetară. De asemenea, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat măsurile de relansare economică. Nazare a prezentat și stimularea investițiilor și competitivității, menționând că soluțiile dedicate IMM-uri din acest program sunt complementare celor luate anul trecut. Guvernul susține că reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate în economie pe care îl transmit cele două proiecte guvernamentale, măsurile de stimulare economică și de susținere a sectoarelor strategice, de încurajare a exporturilor. Demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului Aceștia au arătat că trebuie făcute în continuare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru susținerea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energie și infrastructură digitală. Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielor de personal cuprinse în pachetul privind reforma administrativă și au argumentat că în prezent sistemul administrației publice este subdimensionat, iar media de vârstă a angajaților este ridicată. De asemenea, aceștia au cerut un dialog real cu autoritățile privind aplicarea măsurilor și pentru introducerea altora pentru întinerirea și profesionalizare corpului funcționarilor publici. În cadrul consultărilor au fost abordate mai multe teme. Printre acestea s-au numărat decontarea către furnizorii de energie a sumelor rezultate din diferența dintre prețul de piață și cel din mecanismul de compensare. Au fost discutate investițiile în sectorul energetic. A fost abordată relansarea pieței forței de muncă. Participanții au vorbit despre dimensionarea corectă a poliției locale. Au fost discutate problemele din sectoarele sănătate, educație și transport local. „Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au arătat deschidere față de propunerile înaintate de partenerii sociali, care vor fi analizate și, în funcție de argumente, vor fi luate în calcul în definitivarea celor două pachete guvernamentale”, informează reprezentanții Executivului.