Compania rusă Lukoil, în noi negocieri cu potențiali cumpărători ai activelor sale străine
Într-un comunicat emis vineri, gigantul petrolier din Rusia a anunțat vineri că este în negocieri cu potenţiali cumpărători pentru activele sale internaţionale. Discuțiile au loc după ce Lukoil ajunsese la un acord cu grupul elvețian Gunvor, însă acesta și-a retras oferta câteva zile mai târziu când Washingtonul a numit compania „păpușa Kremlinului” și a blocat tranzacția. „Acordul specific va fi anunțat după ce se vor ajunge la acordurile finale și se vor obține aprobările necesare din partea autorităților de reglementare”, a anunțat compania Lukoil, potrivit Reuters. „Compania își propune să asigure funcționarea neîntreruptă a activelor în timpul vânzării și transferului acestora către noii proprietari. Astfel se vor evita riscurile de întrerupere a activității și a aprovizionării cu resurse energetice a țărilor în care este prezentă și se vor salva locurile de muncă”, a adăugat compania. Când vor intra în vigoare sancțiunile SUA asupra giganților petrolieri din Rusia În luna octombrie, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Lukoil și Rosneft, sporind presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. OFAC a emis, de asemenea, o licență generală care le-a acordat companiilor termen până la 21 noiembrie pentru a finaliza tranzacțiile comerciale cu Lukoil, inclusiv orice achiziții de active internaționale ale companiei petroliere cu sediul la Moscova. Pe 14 noiembrie, Financial Times a relatat că firma americană Carlyle Group analizează o potențială preluare a operațiunilor internaționale deținute de gigantul petrolier rus Lukoil. Carlyle se află în etapa de analiză a oportunității și caută să obțină o licență specială de la guvernul american care i-ar permite să demareze procesul de verificare a activelor (due diligence). Deși și-a comunicat interesul către Lukoil, fondul de investiții nu a luat încă o decizie finală privind înaintarea unei oferte formale.
Tanczos Barna: România a negociat cu Bruxelles-ul amânarea reformei pensiilor magistraților din PNRR
Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”. Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”. Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României. „În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos. Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”. În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.
Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina
Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.
Ilie Bolojan, despre negocierile cu partidele: Nu e comod să lucrezi cu patru partide, dar trebuie să facem acest efort
Premierul Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu despre provocările mandatului său și despre modul în care înțelege responsabilitatea publică. „Am fost 20 de ani la Primăria Oradea, la Consiliul Județean și la Prefectură și am încercat să fac tot ce este posibil gândindu-mă cum mă duc pe stradă când nu mai sunt pe funcție. E foarte important să te poți duce pe stradă în comunitatea ta când nu mai ești pe funcție, nu doar când ești în mașină sau însoțit”, a spus Bolojan. El a subliniat că lucrul cu o coaliție formată din patru partide, cu abordări diferite, nu este ușor și nici popular. „Nu este comod să lucrezi cu patru partide, să iei măsuri care nu sunt populare, să ne înțelegem foarte bine și niciun partid nu are un entuziasm să facă acest lucru. Dar nu putem să trecem peste aceste greutăți decât făcând acest efort, și asta încerc să fac și eu la Palatul Victoria”, a afirmat premierul. Bolojan a adăugat că, deși situația nu este „totdeauna comodă”, rămâne hotărât să continue acest efort de guvernare comună.
Serghei Lavrov, condițiile de pace inacceptabile ale Moscovei: NEUTRALITATEA PERMANENTĂ a Ucrainei, în schimbul „unor garanții de securitate”
Serghei Lavrov, eminența lui Putin, a declarat într-un interviu pentru NBC News, că un grup format din mai multe state, din care să facă parte și membri ai Consiliului de Securitate al ONU, ar trebui să garanteze securitatea Ucrainei. Potrivit acestuia, din grup ar putea face parte și Germania, Turcia și alte țări, potrivit Reuters. Reamintim, cancelariile europene atenționează că Rusia nu face nimic altceva decât să tragă de timp, impunând deliberat condiții inacceptabile pentru Kiev. Lavrov a declarat, în emisiunea „Meet the Press” de la NBC News, că Vladimir Putin și președintele american Donald Trump au discutat despre o posibilă garanție de securitate pentru Ucraina și că liderul rus a readus în discuție negocierile eșuate de la Istanbul din 2022. La acele negocieri, Rusia și Ucraina au discutat despre neutralitatea permanentă a Ucrainei, în schimbul unor garanții de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, anume Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite, precum și de alte țări, potrivit unei copii a unui proiect de acord consultat de Reuters în 2022. „Garanții ar urma să garanteze securitatea Ucrainei, care trebuie să fie neutră, să nu fie aliniată niciunui bloc militar și să fie non-nucleară”, a spus Lavrov, potrivit transcrierii interviului. Lavrov a precizat, de asemenea, că aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, că Moscova dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina și că trebuie purtată o discuție teritorială cu Kievul. Tot duminică, șeful diplomației ruse a acuzat țările occidentale că vor să „împiedice” negocierile de pace pentru Ucraina. „Ei nu fac decât să caute un pretext pentru a împiedica negocierile”, a susținut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică Rossia, difuzat duminică pe Telegram. Lavrov l-a atacat, de asemenea, pe Volodimir Zelenski, spunând că acesta „se încăpățânează, pune condiții, cere, cu orice preț, o întrevedere imediată” cu Vladimir Putin, scrie AFP. În vreme ce Moscova și Kievul se acuză reciproc că blochează organizarea unei eventuale întâlniri între liderii lor, Donald Trump a anunțat, vineri, că își acordă „două săptămâni” ca să decidă poziția sa privitoare la acest conflict. Recomandarea autorului: Serghei Lavrov a acuzat ţările occidentale că încearcă să „împiedice” negocierile de pace privind Ucraina: „Ei caută doar un pretext”
Trump și Putin, la o mică DISCUȚIE amuzantă după negocierile restrânse / Concluziile întâlnirii
Aproape trei ore a durat marea întâlnire, în format restrâns, dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Dejunul de lucru a fost anulat, iar Vladimir Putin a decolat din Alaska, în mai puțin de o oră după conferința de presă comună. Înainte de a ieși la declarațiile de presă, Trump și Putin au mai zăbovit, preț de câteva secunde, în cadrul ușii. În imaginile furnizate de Kremlin, se vede că cei doi au o discuție destinsă, chiar amuzantă, judecând după felul în care râde și-și balansează trupul președintele rus, chiar dacă este cu spatele către cameră. Deși Putin vorbește limba engleză, lângă cei doi este și un interpret care înlesnește buna înțelegere între cei doi președinți. Liderul de la Kremlin pare că aprobă tot ce-i spune Trump. La final, cei doi își strâng mâna. Președintele american nu renunță celebrul său handshake, și-i cuprinde mâna lui Putin, cu ambele palme, în semn de prietenie. Cu ce concluzii se încheie întâlnirea din Alaska Numai cuvinte laudative au avut cei doi președinți, unul la adresa celuilalt, și referitoare la discuții. Gazda evenimentului l-a invitat pe Vladimir Putin să aibă primul cuvânt, încălcând, astfel, tradiția. Putin și-a început discursul la conferința de presă recunoscând că relațiile SUA-Rusia au avut de suferit în ultimii ani. De obicei, atunci când un președinte american găzduiește un omolog străin, conferința de presă comună începe cu declarațiile liderului american, urmate cele ale invitatului. Negocierile dintre Putin și Trump s-au desfășurat într-o „atmosferă respectuoasă, constructivă și reciproc respectuoasă”, a declarat Putin. Trump a spus că au avut „o întâlnire extrem de productivă și s-a convenit asupra multor puncte”. În ceea ce privește un acord, Donald Trump a declarat că „s-au făcut unele progrese” și „mari progrese” în întâlnirea bilaterală. Totuși, a adăugat el, „nu există acord, până nu există un acord”. La rândul său, Putin a spus că motivele principale ale războiului trebuie eliminate pentru ca războiul din Ucraina să se încheie și le-a transmis liderilor ucraineni și europeni să nu interfereze cu „progresul emergent”. Alte subiecte menționate: Putin a spus că este de acord că securitatea Ucrainei ar trebui asigurată. De asemenea, a susținut la un moment dat că războiul din Ucraina nu ar fi avut loc dacă Trump ar fi fost președinte în 2022. Ce urmează? Trump va avea „diverse apeluri” de făcut după summit – unele dintre acestea incluzând apeluri către NATO, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali competenți. Și, eventual, o vizită la Moscova a președintelui Trump. La finalul declarațiilor președintelui american, președintele Rusiei a spus în engleză: „Data viitoare la Moscova” Trump a răspuns că remarca i-ar atrage „puțină critică”, dar că „și-ar putea imagina cum ar putea avea loc”. „Este o propunere interesantă, voi fi puțin criticat. Dar cred că este posibil să se întâmple”, i-a răspuns Trump. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Trump anunţă data şi locul întâlnirii istorice cu Putin, cu Ucraina pe masa negocierilor
UPDATE: Donald Trump a confirmat că întâlnirea sa față în față cu Vladimir Putin va avea loc în statul american Alaska, vinerea viitoare. „Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Vladimir Putin al Rusiei va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Marele Stat Alaska. Detalii suplimentare vor urma”, a scris Donald Trump. UPDATE: Trump anunță că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor include „anumite schimburi de teritorii” ȘTIREA INIȚIALĂ: Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că urmează să se întâlnească „foarte curând” cu liderul rus Vladimir Putin cu scopul de a negocia o potențială încheiere a Războiului din Ucraina, relatează CNN. Președintele de la Casa Albă a declarat „Mă voi întâlni foarte curând cu președintele Putin. Ar fi fost mai devreme, dar cred că există măsuri de securitate pe care, din păcate, oamenii trebuie să le ia”, adăugând că și Putin este deschis la o întâlnire. Conform surselor citate de CNN, Statele Unite și Rusia lucrează la un acord care să pună capăt conflictului militar din Ucraina, acord ce ar putea să consfințească ocuparea unor teritorii din Ucraina de către Rusia. Declarațiile vin după ce, la începutul săptămânii, Trump amenințase cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Putin nu oprește agresiunile până vineri. „Va depinde de Putin dacă termenul limită de vineri s-ar respecta”, a anunțat Trump. „Intuiția îmi spune că avem o șansă reală (N.R. de a ajunge la pace)”, a adăugat liderul de la Washington.
Zelenski susţine că Europa trebuie să ia parte la negocierile de pace
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că Uniunea Europeană trebuie să fie prezentă la masa negocierilor privind încheierea războiului cu Rusia, întrucât „Războiul are loc în Europa, iar Ucraina este o parte integrantă a Europei — suntem deja în negocieri de aderare la UE”. Apelul lui Zelenski vine în contextul în care preşedintele american Donald Trump le-a transmis liderilor europeni şi preşedintelui ucrainean, într-o convorbire telefonică că intenţionează să se întâlnească cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi ulterior să organizeze o întâlnire trilaterală cu acesta şi cu Zelenski. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a participat la apel însă a fost informată de mai mulţi lideri europeni, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei. Autorităţile de la Moscova au confirmat, joi, că întâlnirea dintre Trump şi Putin urmează să aibă loc „în zilele următoare”. Pe fondul acestor evoluţii, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că, în urma discuţiilor dintre emisarul special Steve Witkoff şi Vladimir Putin, SUA are acum o mai bună înţelegere a condiţiilor în care Moscova ar fi dispusă să accepte un acord de încetare a focului.
Acord comercial pe ultima sută de metri: Cum s-au pregătit miniștrii sud-coreeni pentru negocierile cu Trump
Ce recomandări au primit? Să-l numească pe Trump „o persoană minunată” și să vorbească cât mai simplu posibil, a declarat ministrul Industriei, Kim Jung-kwan, după anunțul acordului de miercuri. Miza era deosebit de mare pentru Coreea de Sud, o economie bazată pe exporturi, iar Kim și ceilalți membri ai delegației erau în funcție de doar câteva săptămâni, după ce președintele Lee Jae Myung a câștigat alegerile anticipate în iunie. Kim l-a numit pe Trump „un maestru al negocierilor” și a spus că fiecare membru al echipei, inclusiv ministrul Finanțelor, Koo Yun-cheol, și ministrul Comerțului, Yeo Han-koo, a interpretat pe rând rolul președintelui american pentru a face pregătirile. „Am încercat să vorbim ca președintele Trump, iar stilul lui de a vorbi este foarte scurt și direct”, a spus Kim. „Am pregătit singuri o mulțime de scenarii despre cum să răspundem la diverse întrebări”. Cum s-au încheiat negocierile Întâlnirea propriu-zisă a durat aproximativ o jumătate de oră, iar cele două părți au negociat suma fondului de investiții, care a fost stabilită în cele din urmă la 350 de miliarde de dolari, spune Koo. „Am adunat din timp multe strategii de negociere folosite de omologii noștri și ne-am gândit mult cum să răspundem, așa că negocierile au decurs foarte bine”, a spus el. Yeo l-a citat pe Trump spunând că implicarea sa personală este rară atunci când vine vorba de oficiali care nu sunt șefi de stat și că acest lucru arată că „respectă foarte mult Coreea de Sud și îi acordă o mare importanță.” La începutul discuțiilor, SUA au cerut Coreei de Sud să ridice restricțiile privind importurile de carne provenită de la vite mai mari de 30 de luni, dar Yeo a reușit să detensioneze situația prin a le arăta americanilor o fotografie cu protestele masive de acum câțiva ani, declanșate de îngrijorările legate de boala vacii nebune.