Iran refuză propunerea de armistițiu de 48 de ore transmisă de SUA
Oficialii americani ar fi transmis propunerea prin intermediul unei țări „prietenoase”. „Eforturile diplomatice ale SUA de a obține un armistițiu s-au intensificat, mai ales după ce Iranul a vizat un depozit militar american pe Insula Bubiyan din Kuweit”, a declarat sursa citată. Raportul susține, de asemenea, că răspunsul Teheranului la propunere nu a fost transmis în scris, ci prin „continuarea atacurilor intense”. Oficialii iranieni ar fi refuzat și întâlnirea cu delegația americană la Islamabad în zilele următoare, motivând că cerințele SUA pentru încheierea armistițiului sunt „inacceptabile”. Diferențele persistă într‑un context în care mediatori din regiune, precum Turcia sau Egipt, încearcă să redea dinamism negocierilor pe alternative de discuții, dar până acum acestea nu au dus la un armistițiu. Iranul ar accepta doar un armistițiu permanent și cuprinzător, nu unul limitat la 48 de ore, și cere negocieri pe termen mai larg, incluzând posibile despăgubiri pentru daunele suferite și garanții privind termenii conflictului.
Plenul Parlamentului României se reuneşte vineri pentru votul final pe buget
Parlamentul României a suspendat joi noapte dezbaterile pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat pe 2026. Vineri, aleșii vor continua dezbaterile iar Legislativul va da votul final pe bugetul din acest an al României. Dezbaterile sunt reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: ÎCCJ anunță că dă în judecată Guvernul Bolojan. Decizia vine după ce Executivul a decis să mute banii magistraților la ajutoare Pacea PSD-PNL a fost pulverizată la dezbaterile pe Buget. Grindeanu: „Răbdarea noastră a atins o limită” / Bolojan: „Uitându-mă la colegii mei de la PSD, mi-e rușine de rușinea lor” / Opoziția: în sală sunt două stafii. Ședința a fost suspendată la ora 3.00
Ucraina și Rusia fac un schimb de 600 de prizonieri de război
„Din teritoriul controlat de regimul de la Kiev, 300 de militari ruși au fost repatriați. În schimb, 300 de prizonieri de război din forțele armate ucrainene au fost predați”, a anunțat armata Rusiei, citată de AFP. Anunțul a fost confirmat și de președintele ucrainei, Volodimir Zelenskiy care a menționat că printre prizonierii ucrainei eliberați se numără și militari care au fost captivi încă din 2022. „Alți 300 de apărători ucraineni se întorc acasă din captivitatea rusească. Printre aceștia se numără militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale și Serviciului nostru de Grăniceri de Stat. Soldați, sergenți și ofițeri. Aceștia au apărat Ucraina în diverse sectoare – Donețk, Luhansk, Harkov, Zaporijia, Herson și în Mariupol. Majoritatea dintre ei se aflau în captivitate de mai bine de un an, unii din 2022”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Schimbul de vineri vine după o altă operațiune similară desfășurată joi, când cele două părți au eliberat câte 200 de prizonieri de război fiecare. Eliberarea prizonierilor a fost convenită între cele două state în cadrul ultimelor discuții de la Geneva. Negocierile în formatul Statele Unite – Ucraina – Rusia trebuia reluate în decursul acestei săptămâni la Abu Dhabi. În contextul războiului izbucnit în Orientul Mijlociu, Zelesnki a anunțat că a cerut o amânare a discuțiilor diplomatice.
PSD, despre buget: Alocările trebuie să respecte politicile tuturor partidelor din coaliție
Potrivit unui comunicat al PSD, cei care refuză să includă în buget sau care vor să reducă alocarea pentru Programul PSD de solidaritate riscă să determine un blocaj politic nejustificat și iresponsabil, cu implicații negative asupra execuției bugetare din acest an. Social-democrații susțin că Programul de solidaritate are un impact minimal asupra bugetului de stat, dar este absolut necesar pentru susținerea unor categorii sociale afectate puternic de creșterea inflației și de măsurile de austeritate de anul trecut. „Programul PSD prevede ca din veniturile bugetare estimate la peste 860 de miliarde de lei să se aloce aproximativ 3,4 miliarde lei (0,4%) pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, a mamelor și a copiilor din familiile sărace”, transmite PSD. Sursa de finanțare ar urma să fie veniturile obținute din taxe și impozite: „Deci invocarea pentru astfel de alocări reflectă fie rea-credință, fie o înțelegere rudimentară a construcției fiscal-bugetare”. Astfel, PSD solicită partenerilor de guvernare să nu blocheze adoptarea bugetului prin respingerea sau reducerea alocărilor pentru Programul de solidaritate: „Guvernarea nu se poate rezuma doar la cifrele bugetare. Guvernarea trebuie să fie în primul rând pentru oameni și trebuie să țină cont de greutățile lor. Totodată, trebuie subliniat că invocată de unii dintre parteneri nu este doar responsabilitatea PSD și nu trebuie invocată doar atunci când PSD își apără propriul electorat! Stabilitatea politică este responsabilitatea tuturor partidelor din arcul guvernamental care au obligația să respecte alegătorii celorlalți parteneri de guvernare”.
Ministrul iranian de Externe despre un acord cu SUA: Există o șansă să ajungem la o soluție diplomatică
Abbas Araghchi a afirmat că se lucrează la o primă propunere de acord cu Statele Unite privind arsenalul nuclear. „Continuăm negocierile, lucrând în același timp la elementele unui acord și la o primă versiune a textului. Cred că există încă o șansă bună de a ajunge la o soluție diplomatică într-un mod reciproc avantajos”, a declarat șeful diplomației de la Teheran, într-un interviu acordat CBS, citat de Le Figaro. Araghchi a mai punctat că negocierile directe ar putea fi reluate în cursul săptămânii viitoare. „Cred că atunci când ne vom întâlni, probabil joia aceasta la Geneva, putem lucra la aceste puncte, putem pregăti un text bun și putem ajunge rapid la un acord”. Despre subiectele aflate pe agendă, ministrul a precizat: „Deocamdată, negociem doar problema nucleară și nu se abordează alte subiecte”. În același timp, Abbas Araghchi a reafirmat dreptul Iranului de a se apăra în cazul unui atac american. „Dacă Statele Unite ne atacă, avem tot dreptul să ne apărăm. Rachetele noastre nu pot ajunge pe teritoriul american. Prin urmare, evident, trebuie să găsim o altă soluție și să atacăm baze americane din regiune”, a spus ministrul, subliniind că în cazul unui atac, riposta ar fi „legitimă”. Potrivit surselor Axios, citate de Reuters, Statele Unite sunt pregătite să reia negocierile cu Iranul cu condiția ca Teheranul să transmită în următoarele 48 de ore un proiect de acord nuclear. Statele Unite au dislocat o forță militară masivă în regiune, ca factor de presiune pentru a se ajunge la un acord cu Iranul privind arsenalul său nuclear. De asemenea, Trump a dat un ultimatum Iranului pentru a se ajunge la un acord. Potrivit președintelui american, dacă nu se ajunge la un acord în 10-15 zile, se vor întâmpla „lucruri foarte rele”.
Secretarul de Stat, Marco Rubio, va vizita Israelul la finalul lunii februarie
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press. Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor. În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah. Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 864. Trump se implică în negocierile nucleare cu Iranul
Președintele Donald Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile dintre Statele Unite ale Americii și Iran privind programul nuclear al Teheranului. Negocierile urmează să înceapă la Geneva. Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Discuțiile vor fi foarte importante” „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a continuat Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în Golful Persic și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Președintele Trump anunță implicare indirectă în negocierile nucleare cu Iran
Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a spus Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în regiunea și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului.
Surse Reuters: Discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina vor avea loc marți la Geneva
Marți, la Geneva, vor avea loc discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina, a declarat o sursă informată în legătură cu acest lucru pentru Reuters. O delegație americană, din care fac parte Steve Witkoff și Jared Kushner, se va întâlni marți dimineață cu reprezentanții iranieni. Contactele dintre SUA și Iran vor fi mediate de reprezentanții din Oman, a mai spus sursa pentru Reuters. Ulterior, în a doua parte a zilei, Witkoff și Kushner vor participa la discuții trilaterale cu reprezentanți din Rusia și Ucraina. Informația vine în contextul în care războiul din Ucraina și situația din Iran sunt două aspecte care îl preocupă pe președintele american Donald Trump. Acesta exercită presiuni asupra guvernului iranian în urma represiunii protestelor din țară și a mobilizat o prezență navală americană importantă în regiune. De asemenea, Trump încearcă să convingă Ucraina și Rusia să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. Moscova și Kievul au confirmat, vineri, faptul că o nouă rundă de negocieri trilaterale se va desfășura săptămâna viitoare, marți și miercuri, de această dată la Geneva, potrivit Associated Press. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat la Abu Dhabi.
SUA are un uriaș dispozitiv lângă Iran. Trump cântărește opțiuni între atac, presiune și negocieri
Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune. În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice. „Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni. Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”. De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare. Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare. Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.