Război în Orientul Mijlociu, ziua 864. Trump se implică în negocierile nucleare cu Iranul
Președintele Donald Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile dintre Statele Unite ale Americii și Iran privind programul nuclear al Teheranului. Negocierile urmează să înceapă la Geneva. Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Discuțiile vor fi foarte importante” „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a continuat Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în Golful Persic și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Președintele Trump anunță implicare indirectă în negocierile nucleare cu Iran
Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord. „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare. „Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a spus Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene. Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în regiunea și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes. În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului.
Surse Reuters: Discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina vor avea loc marți la Geneva
Marți, la Geneva, vor avea loc discuții separate privind Iranul și războiul din Ucraina, a declarat o sursă informată în legătură cu acest lucru pentru Reuters. O delegație americană, din care fac parte Steve Witkoff și Jared Kushner, se va întâlni marți dimineață cu reprezentanții iranieni. Contactele dintre SUA și Iran vor fi mediate de reprezentanții din Oman, a mai spus sursa pentru Reuters. Ulterior, în a doua parte a zilei, Witkoff și Kushner vor participa la discuții trilaterale cu reprezentanți din Rusia și Ucraina. Informația vine în contextul în care războiul din Ucraina și situația din Iran sunt două aspecte care îl preocupă pe președintele american Donald Trump. Acesta exercită presiuni asupra guvernului iranian în urma represiunii protestelor din țară și a mobilizat o prezență navală americană importantă în regiune. De asemenea, Trump încearcă să convingă Ucraina și Rusia să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. Moscova și Kievul au confirmat, vineri, faptul că o nouă rundă de negocieri trilaterale se va desfășura săptămâna viitoare, marți și miercuri, de această dată la Geneva, potrivit Associated Press. Negocierile trilaterale anterioare s-au desfășurat la Abu Dhabi.
SUA are un uriaș dispozitiv lângă Iran. Trump cântărește opțiuni între atac, presiune și negocieri
Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune. În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice. „Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni. Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”. De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare. Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare. Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.
Progrese în negocierile SUA-Ucraina-Rusia. Ce urmează pentru Ucraina
Întâlnirile au fost descrise drept „productive și constructive”, concentrându-se pe alinierea pozițiilor dintre Ucraina, Statele Unite și Europa, scrie Reuters. Președintele american Donald Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei și Rusiei pentru a ajunge la un acord rapid, însă Rusia insistă să păstreze teritoriile ucrainene ocupate, iar Kievul refuză să cedeze teren. După întâlnirea cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev, Witkoff și consilierul lui Trump, Jared Kushner, s-au întâlnit duminică separat cu oficiali ucraineni conduși de Rustem Umerov și cu reprezentanți europeni. Negocierile din Miami fac parte dintr-o serie de discuții pe baza unui plan de 20 de puncte propus de SUA pentru încetarea conflictului. Witkoff a precizat că discuțiile cu Ucraina s-au concentrat pe patru direcții principale: dezvoltarea continuă a planului de 20 de puncte, crearea unui cadru multilateral de garanții de securitate, stabilirea unui cadru de garanții de securitate oferite de SUA și dezvoltarea economică pentru reconstrucția Ucrainei. Negociatorii au pus accent pe „termene și secvențierea pașilor următori”. Oficialii americani, ucraineni și europeni au raportat progrese privind garanțiile de securitate pentru Kiev, însă rămâne neclar dacă acestea vor fi acceptate de Moscova. Witkoff a subliniat că pacea trebuie să reprezinte „nu doar încetarea ostilităților, ci și o bază demnă pentru un viitor stabil”. În contextul întâlnirilor, informațiile de americane indică faptul că președintele rus Vladimir Putin nu și-a abandonat ambițiile teritoriale. Senatorul Lindsey Graham a declarat că, dacă Rusia respinge propunerea actuală, SUA ar trebui să adopte măsuri similare cu cele recente privind tancurile de petrol din Venezuela și să eticheteze Rusia drept „stat sponsor al terorismului pentru răpirea a 20.000 de copii ucraineni”. Negocierile SUA-Ucraina-Rusia pentru pace rămân astfel cruciale pentru stabilitatea regională și pentru viitorul Ucrainei.
Negocieri SUA-Ucraina în Florida. Rubio anunță că discuțiile vizează o cale de urmat care să permită Ucrainei să fie independentă și suverană
Duminică, delegația ucraineană s-a întâlnit cu oficialii americani în Florida pentru a continua negocierile privind planul de pace susținut de Washington, care vizează încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Delegația ucraineană este condusă de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, care s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, la clubul privat de golf al lui Witkoff din Hallandale Beach, la nord de Miami. Rubio: „Obiectivul final nu este, evident, doar încetarea războiului” Înaltul diplomat american, vorbind la începutul reuniunii, a spus că cele două delegații vor continua pe baza progreselor deja realizate. „Obiectivul final nu este, evident, doar încetarea războiului, deși acesta este un aspect central și fundamental. Este vorba despre încheierea unui război într-un mod care să creeze un mecanism și o cale de urmat care să permită [Ucrainei] să fie independentă și suverană, să nu mai aibă niciodată un alt război și să creeze o prosperitate extraordinară pentru poporul său, nu doar să reconstruiască țara, ci să intre într-o eră de progres economic extraordinar în țară”, a spus Rubio, potrivit CNN. Înaltul oficial ucrainean Rustem Umerov a declarat reporterilor că s-au înregistrat „progrese semnificative” și a mulțumit echipei de negociatori americani. „Discutăm despre viitorul Ucrainei, despre securitatea Ucrainei (…) și suntem recunoscători pentru eforturile depuse de Statele Unite și echipa sa pentru a ne ajuta”, a spus Umerov. Întâlnirea de astăzi reprezintă a doua rundă de discuții la nivel înalt între delegațiile ucrainene și americane în ultimele două săptămâni.
Delegația ucraineană merge în Florida, SUA, pentru discuții privind planul de pace. Întâlniri programate cu Witkoff și ginerele lui Trump
O delegație ucraineană merge în Florida, SUA, pentru discuții suplimentare privind planul de pace promovat de președintele Donald Trump, potrivit unei persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg. Delegația ucraineană îi include pe Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și primul adjunct al ministrului de externe Sergiy Kyslytsya. Grupul se va întâlni cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, dar și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, în Florida, potrivit sursei citate de Bloomberg. Totodată, Steve Witkoff va conduce delegația SUA pentru discuții în Rusia, care sunt programate săptămâna viitoare. Întâlnirea are loc în contextul în care săptămâna trecută, Statele Unite au emis un ultimatum pentru Kiev să accepte, până la Ziua Recunoștinței, termenii unui acord care părea să favorizeze Rusia. Documentul inițial, redactat de SUA și Rusia, includea 28 de puncte, printre care și situațiile sensibile privind recunoașterea teritoriilor ucrainene aflate temporar sub ocupație rusă, dar și redimensionarea efectivelor armatei Kievului. Planul de 28 de puncte a fost simplificat prin separarea celor mai spinoase probleme, în urma unei serii de activități diplomatice la Geneva între reprezentanți ai SUA și Ucrainei. Europa, exclusă din multe aspecte ale negocierilor Bloomberg notează că națiunile europene au fost excluse din detaliile multor aspecte ale negocierilor. Acestea sunt implicate doar în discuții bilaterale în care contribuția lor este absolut necesară în această etapă, cum ar fi definirea garanțiilor de securitate cu SUA. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a reiterat, joi, cererea sa ca armata ucraineană să se retragă din zonele din regiunea Donețk, idee pe care Kievul a respins-o în repetate rânduri. Vizita delegației ucrainene are loc într-un moment delicat, după ce Andrii Iermak, cel mai apropiat aliat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și care a condus negocierile de pace, a demisionat vineri.
Casa Albă, despre discuțiile privind pacea din Ucraina: productive, dar există câteva puncte de dezacord
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a lui Donald Trump, a făcut o declarație pentru jurnaliștii strânși în fața Casei Albe. Ea a spus că discuțiile pentru a pune capăt războiului din Ucraina au fost productive, dar a recunoscut că încă există câteva puncte de dezacord, potrivit Sky News. Planul revizuit ar trebui prezentat din nou rușilor, a adăugat Karoline Leavitt. Trump a pus multă presiune pe ambii lideri, Puțin și Zelenski, a precizat Leavitt. Ce vor ucrainenii, ce cred rușii Tot luni un consilier ucrainean a făcut un anunț surpriză. Planul de pace în 28 de puncte anunțat de SUA săptămâna trecută „nu mai există”, a declarat Oleksandr Bevz, unul dintre consilierii șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit Sky News. Bevz a făcut parte din echipa de negocieri de la Geneva. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oleksandr Bevz a transmis că reprezentanții Kievului au avut „discuții foarte constructive cu Statele Unite”. El a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că a fost „cea mai productivă” întâlnire dintre Ucraina și administrația condusă de Donald Trump. Ucrainenii au analizat fiecare punct al planului propus cu SUA și după discuții au ajuns la concluzia că „în forma în care a fost văzut de toată lumea anterior, nu mai există (planul n.r.)”, a spus Oleksandr Bevz. „Unele puncte au fost eliminate, altele revizuite – niciuna dintre preocupările Ucrainei nu a rămas neabordată”, a adăugat el. Bevz a spus că „deciziile finale cu privire la cele mai sensibile probleme” vor fi luate de Volodimir Zelenski și președintele Trump. Iuri Ușakov, un reprezentant al Kremlinului, a avut luni o primă reacție privind propunerile europenilor legate de planul de pace. Sunt „complet neconstructive”, a spus un consilier referindu-se la poziția europenilor care sprijină Ucraina. În schimb, multe dintre propunerile americane par acceptabile pentru ruși. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul în 28 de puncte al SUA, în special cu privire la concesiile teritoriale ale Ucrainei și la reducerea dimensiunii forțelor sale armate.
Anunț șoc. Un negociator ucrainean anunță că planul de pace inițial nu mai există
Planul de pace în 28 de puncte anunțat de SUA săptămâna trecută „nu mai există”, a declarat Oleksandr Bevz, unul dintre consilierii șefului biroului președintelui ucrainean, potrivit Sky News. Bevz a făcut parte din echipa de negocieri de la Geneva. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oleksandr Bevz a transmis că reprezentanții Kievului au avut „discuții foarte constructive cu Statele Unite”. El a spus că secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că a fost „cea mai productivă” întâlnire dintre Ucraina și administrația condusă de Donald Trump. Ucrainenii au analizat fiecare punct al planului propus cu SUA și după discuții au ajuns la concluzia că „în forma în care a fost văzut de toată lumea anterior, nu mai există (planul n.r.)”, a spus Oleksandr Bevz. „Unele puncte au fost eliminate, altele revizuite – niciuna dintre preocupările Ucrainei nu a rămas neabordată”, a adăugat el. Bevz a spus că „deciziile finale cu privire la cele mai sensibile probleme” vor fi luate de Volodimir Zelenski și președintele Trump. Ce spun rușii despre modificările aduse proiectului Iuri Ușakov, un reprezentant al Kremlinului, a avut luni o primă reacție privind propunerile europenilor legate de planul de pace. Sunt „complet neconstructive”, a spus un consilier referindu-se la poziția europenilor care sprijină Ucraina. În schimb, multe dintre propunerile americane par acceptabile pentru ruși. La prima vedere, actualizarea europeană nu funcționează pentru Rusia, a mai spus Ușakov. „Multe” dintre prevederile planului inițial al SUA trimis la Kiev săptămâna trecută par acceptabile, în timp ce alte prevederi necesită discuții detaliate, a adăugat el. Există „unele semnale”, dar încă nu există un acord definitiv privind organizarea de discuții între reprezentanții Rusiei și ai SUA în persoană, a mai spus Ușakov. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul în 28 de puncte al SUA, în special cu privire la concesiile teritoriale ale Ucrainei și la reducerea dimensiunii forțelor sale armate. După discuțiile de duminică de la Geneva, SUA și Ucraina au anunțat că au elaborat un „cadru de pace actualizat”.
COP30 se apropie de final. Riscă să se încheie fără un acord major
Țările europene se străduiesc să obțină la COP30 un angajament ferm privind renunțarea la combustibilii fosil și se tem că summitul se va încheia fără un acord major. Negocieri nocturne la Belem Negocierile COP30 din Brazilia s-au prelungit sâmbătă într-o luptă nocturnă acerbă pentru finalizarea unui acord minim, după două săptămâni haotice de summit în Amazonia, conform AFP. Miza este de a încheia un acord pentru a recupera întârzierea înregistrată de umanitate în lupta împotriva poluării cu carbon și pentru a sprijini adaptarea țărilor sărace la schimbările climatice. Textul președinției braziliene nu mai conține cuvântul „fosil” De vineri dimineață, țările se ceartă la Belem pe un text al președinției braziliene care nu mai conține cuvântul „fosil”. Și cu atât mai puțin crearea unei foi de parcurs privind renunțarea la petrol, cărbune și gaz. Fusese cerută de cel puțin 80 de țări europene, latino-americane sau insulare și susținută chiar de președintele brazilian Lula. Uniunea Europeană a evocat perspectiva de a pleca fără acord. Ar fi un eșec umilitor pentru Brazilia și pentru această primă conferință climatică a ONU în Amazonia, începută pe 10 noiembrie. Europenii se regăsesc izolați în refuzul lor de a accepta textul Unele țări doresc să părăsească negocierile. Altele se tem să își asume responsabilitatea pentru eșecul summitului, potrivit unei delegații a uneia dintre cele 27 de țări. India, Arabia Saudită și Rusia, alături de țările emergente, se opun eforturilor privind combustibilii fosili, a declarat Monique Barbut, ministrul francez al Tranziției ecologice. Romain Ioualalen, de la ONG-ul Oil Change International, a avertizat mass-media să nu prezinte narațiuni simpliste. A subliniat că negocierile vizează și ajutoarele pentru țările sărace, care sunt blocate de țările dezvoltate. Emisarul COP30 pentru Asia de Sud, indianul Arunabha Ghosh, a declarat pentru AFP că negocierile trebuie să se concentreze pe esențial. E vorba de accesul la energie pentru cei mai săraci, securitatea energetică pentru toți și durabilitatea energetică pentru planetă. Țările bogate, reticente să finanțeze adaptarea la schimbările climatice Proiectul de acord solicită eforturi pentru triplarea finanțării destinate adaptării țărilor sărace la schimbările climatice. Țările bogate sunt însă reticente să scoată din nou portofelul după COP29, care le-a angajat pe o perioadă de zece ani. După eșecul unei lungi reuniuni la mijlocul zilei cu aproape 190 de țări prezente, președinția braziliană a schimbat formatul. Începând cu ora 17:00, a condus discuții aproape neîntrerupte în spatele ușilor închise cu un grup restrâns de țări, reprezentative pentru diferitele blocuri. Dezbaterile se concentrează pe trei puncte de fricțiune Foarte puține informații au ieșit din această lungă reuniune cu ușile închise, care a continuat până târziu în noapte. Potrivit mai multor observatori și delegați intervievați de AFP, dezbaterile se concentrează pe modificări marginale ale celor trei principale puncte de fricțiune, ambiția de reducere a energiei fosile, ajutorul financiar datorat de țările dezvoltate și tensiunile comerciale privind taxele pe carbon la frontiere. Președintele COP30, diplomatul André Correa do Lago, are sarcina dificilă de a pune de acord 194 de țări și Uniunea Europeană, membre ale acordului de la Paris, pentru o adoptare prin consens. Ideea unei foi de parcurs, readusă în atenție de Lula Ideea unei foi de parcurs pentru a accelera renunțarea la petrol, cărbune și gaz a luat naștere din frustrarea față de lipsa de concretizare a angajamentului de renunțare progresivă la acestea, asumat la COP28 în urmă cu doi ani. Președintele Lula a readus-o în centrul atenției la începutul summitului. Pentru ministrul columbian al mediului, Irene Velez Torres, COP30 nu se poate încheia fără o foaie de parcurs pentru renunțarea la combustibilii fosil.