Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la Islamabad
Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979. În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear, principalele teme Pe agenda principală s-au aflat Strâmtoarea Ormuz, programul nuclear iranian și sancțiunile internaționale impuse Teheranului. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea. Două surse iraniene de rang înalt au descris atmosfera drept apăsătoare și rece, adăugând că, deși Pakistanul a încercat să detensioneze situația, niciuna dintre părți nu a arătat disponibilitate reală de a reduce tensiunile. O sursă americană a afirmat că iranienii nu au înțeles corect că obiectivul central al SUA este un acord care să garanteze că Iranul nu va obține niciodată arma nucleară. De partea cealaltă, una dintre principalele preocupări ale Teheranului a fost lipsa de încredere în intențiile Washingtonului. Washingtonul și Teheranul mențin dialogul Luni, Donald Trump a afirmat că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să încheie un acord”. Un oficial american, referindu-se la comentariul lui Trump, a spus că există în continuare contacte între SUA și Iran și că se înregistrează progrese către un posibil acord. Întrebată despre aceste discuții, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a respectat această linie roșie și multe altele. Dialogul continuă în direcția unui acord”, a spus ea. Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea lui JD Vance din Islamabad, iar o sursă implicată în negocieri a spus că Pakistanul transmite în continuare mesaje între Teheran și Washington. „Vreau să vă spun că se depun în continuare toate eforturile pentru rezolvarea problemelor”, a declarat luni premierul pakistanez Shehbaz Sharif. În ciuda blocajului, ambele părți au motive să evite o nouă escaladare: SUA se confruntă cu presiuni interne, iar Iranul resimte costurile economice ale războiului și ale perturbării fluxurilor energetice prin Ormuz. La finalul negocierilor, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul a lăsat pe masă „oferta finală și cea mai bună”, iar următorul pas depinde de răspunsul Teheranului.
UPDATE Dezacorduri serioase în negocierile SUA-Iran. Întâlnire istorică: primul contact direct SUA-Iran la nivel înalt după decenii. JD Vance conduce negocieri
UPDATE Noi declarații ale lui Trump Președintele SUA, Donald Trump, a făcut mai multe declarații despre Iran înainte de a urca într-un elicopter, afirmând că Washingtonul poartă „negocieri foarte avansate” cu Teheranul, dar că, din punctul său de vedere, un eventual acord „nu contează”, deoarece „noi câștigăm oricum”. Liderul de la Casa Albă a susținut că Statele Unite au „învins” Iranul din punct de vedere militar și a afirmat că Teheranul ar fi plasat probabil câteva mine subacvatice în Strâmtoarea Hormuz, adăugând că SUA „curăță strâmtoarea” în prezent. Totodată, Trump a declarat că NATO nu a sprijinit Washingtonul în această zonă strategică și a avertizat că Beijingul ar avea „probleme mari” dacă ar livra arme Iranului. UPDATE „Schimbări de dispoziție” la negocieri – pe fondul unor „dezacorduri serioase” Delegațiile SUA și Iranului au înregistrat „schimbări de dispoziție” în timpul negocierilor, potrivit unei surse pakistaneze. „Au existat schimbări de dispoziție din partea ambelor părți, iar atmosfera a fost tensionată pe parcursul întâlnirii”, a declarat sursa pakistaneză pentru Reuters. Strâmtoarea Ormuz, care este crucială pentru succesul negocierilor, rămâne unul dintre principalele puncte de „dezacord serios”, potrivit agenției de știri semi-oficiale iraniene Tasnim. În sală se aflau: Delegația americană Vicepreședintele SUA, JD Vance Trimisul special Steve Witkoff Ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner Delegația iraniană Președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf Ministrul de externe Abbas Araqchi UPDATE Negocieriile s-au reluat Oficialii americani și iranieni au reluat sâmbătă seara, la Islamabad, a doua rundă de discuții după o pauză, ambele părți fiind susținute de experți tehnici, au declarat doi oficiali pakistanezi pentru AP. Aceștia au adăugat că înalții lideri politici și militari ai Pakistanului încurajează ambele părți să-și rezolve divergențele pentru a asigura o pace durabilă în regiune, iar discuțiile înregistrează progrese. Cea mai importantă întâlnire directă SUA- Iran din ultimele decenii Întâlnirea este una rară în istoria relațiilor americano-iraniene și marchează cel mai important contact direct la nivel înalt dintre cele două părți din ultimele decenii. Până acum, reperul comparabil rămânea convorbirea telefonică din 27 septembrie 2013 dintre președintele american Barack Obama și președintele iranian Hassan Rouhani, descrisă atunci drept cel mai înalt contact bilateral de după Revoluția Islamică din 1979. Miza negocierilor este dublă: consolidarea armistițiului de două săptămâni anunțat în această săptămână și deschiderea unui cadru mai larg pentru rezolvarea dosarelor care au alimentat războiul. Pe masă se află redeschiderea Strâmtorii Ormuz, programul nuclear și cel balistic al Iranului, sancțiunile, activele iraniene blocate în străinătate și disputa privind includerea Libanului în încetarea focului. Washingtonul insistă asupra reluării traficului maritim și restrângerii programului nuclear iranian, în timp ce Teheranul cere compensații de război, acces la fonduri înghețate și condiții mai largi de securitate regională. Potrivit informațiilor comunicate de Casa Albă, din echipa americană mai fac parte emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, Andrew Baker și Michael Vance, alături de o echipă extinsă de experți prezenți atât la Islamabad, cât și la Washington. Pentru JD Vance, misiunea este și un test diplomatic major: Reuters notează că vicepreședintele intră în negocieri într-un climat de scepticism la Casa Albă, chiar dacă Iranul l-a perceput drept unul dintre interlocutorii americani mai puțin înclinați spre escaladare. Presiunea asupra negocierilor este amplificată de rolul strategic al Strâmtorii Ormuz, culoar prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Blocajele și amenințările din zonă au alimentat scumpiri puternice pe piețele energetice, au împins în sus costurile carburanților și au generat avertismente privind efecte persistente asupra economiei globale și transportului aerian. Deși unele petroliere au reînceput sâmbătă tranzitul, circulația rămâne mult sub nivelurile normale. Trump păstrează un ton agresiv În paralel, președintele Donald Trump a menținut un ton combativ. El a declarat că nu știe dacă negocierile vor avea succes și a susținut pe rețeaua Truth Social că forțele americane au început să „elibereze” Strâmtoarea Ormuz și că nave iraniene folosite pentru minare au fost distruse.
Principalul consilier al lui Zelenski consideră că Ucraina se apropie de un acord de pace cu Rusia: Nu cred că va mai dura mult
Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt. Budanov vede progrese în negocierile cu Rusia Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”. Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului. Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”. Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilor Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor. „Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.
Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul
Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News. Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”. „Suntem într-o poziție foarte puternică, iar reconstrucția acelei țări va dura 20 de ani, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară. Și dacă nu fac nimic până marți seara, nu vor mai avea centrale electrice și nu vor mai avea poduri în picioare”, a mai spus Trump, potrivit The Wall Street Journal. Trump a lansat duminică un ultimatum cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Iranul a blocat în mare măsură această cale de navigație, în urma începerii războiului. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
Iran refuză propunerea de armistițiu de 48 de ore transmisă de SUA
Oficialii americani ar fi transmis propunerea prin intermediul unei țări „prietenoase”. „Eforturile diplomatice ale SUA de a obține un armistițiu s-au intensificat, mai ales după ce Iranul a vizat un depozit militar american pe Insula Bubiyan din Kuweit”, a declarat sursa citată. Raportul susține, de asemenea, că răspunsul Teheranului la propunere nu a fost transmis în scris, ci prin „continuarea atacurilor intense”. Oficialii iranieni ar fi refuzat și întâlnirea cu delegația americană la Islamabad în zilele următoare, motivând că cerințele SUA pentru încheierea armistițiului sunt „inacceptabile”. Diferențele persistă într‑un context în care mediatori din regiune, precum Turcia sau Egipt, încearcă să redea dinamism negocierilor pe alternative de discuții, dar până acum acestea nu au dus la un armistițiu. Iranul ar accepta doar un armistițiu permanent și cuprinzător, nu unul limitat la 48 de ore, și cere negocieri pe termen mai larg, incluzând posibile despăgubiri pentru daunele suferite și garanții privind termenii conflictului.
Plenul Parlamentului României se reuneşte vineri pentru votul final pe buget
Parlamentul României a suspendat joi noapte dezbaterile pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat pe 2026. Vineri, aleșii vor continua dezbaterile iar Legislativul va da votul final pe bugetul din acest an al României. Dezbaterile sunt reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: ÎCCJ anunță că dă în judecată Guvernul Bolojan. Decizia vine după ce Executivul a decis să mute banii magistraților la ajutoare Pacea PSD-PNL a fost pulverizată la dezbaterile pe Buget. Grindeanu: „Răbdarea noastră a atins o limită” / Bolojan: „Uitându-mă la colegii mei de la PSD, mi-e rușine de rușinea lor” / Opoziția: în sală sunt două stafii. Ședința a fost suspendată la ora 3.00
Ucraina și Rusia fac un schimb de 600 de prizonieri de război
„Din teritoriul controlat de regimul de la Kiev, 300 de militari ruși au fost repatriați. În schimb, 300 de prizonieri de război din forțele armate ucrainene au fost predați”, a anunțat armata Rusiei, citată de AFP. Anunțul a fost confirmat și de președintele ucrainei, Volodimir Zelenskiy care a menționat că printre prizonierii ucrainei eliberați se numără și militari care au fost captivi încă din 2022. „Alți 300 de apărători ucraineni se întorc acasă din captivitatea rusească. Printre aceștia se numără militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale și Serviciului nostru de Grăniceri de Stat. Soldați, sergenți și ofițeri. Aceștia au apărat Ucraina în diverse sectoare – Donețk, Luhansk, Harkov, Zaporijia, Herson și în Mariupol. Majoritatea dintre ei se aflau în captivitate de mai bine de un an, unii din 2022”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X. Schimbul de vineri vine după o altă operațiune similară desfășurată joi, când cele două părți au eliberat câte 200 de prizonieri de război fiecare. Eliberarea prizonierilor a fost convenită între cele două state în cadrul ultimelor discuții de la Geneva. Negocierile în formatul Statele Unite – Ucraina – Rusia trebuia reluate în decursul acestei săptămâni la Abu Dhabi. În contextul războiului izbucnit în Orientul Mijlociu, Zelesnki a anunțat că a cerut o amânare a discuțiilor diplomatice.
PSD, despre buget: Alocările trebuie să respecte politicile tuturor partidelor din coaliție
Potrivit unui comunicat al PSD, cei care refuză să includă în buget sau care vor să reducă alocarea pentru Programul PSD de solidaritate riscă să determine un blocaj politic nejustificat și iresponsabil, cu implicații negative asupra execuției bugetare din acest an. Social-democrații susțin că Programul de solidaritate are un impact minimal asupra bugetului de stat, dar este absolut necesar pentru susținerea unor categorii sociale afectate puternic de creșterea inflației și de măsurile de austeritate de anul trecut. „Programul PSD prevede ca din veniturile bugetare estimate la peste 860 de miliarde de lei să se aloce aproximativ 3,4 miliarde lei (0,4%) pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici, a mamelor și a copiilor din familiile sărace”, transmite PSD. Sursa de finanțare ar urma să fie veniturile obținute din taxe și impozite: „Deci invocarea pentru astfel de alocări reflectă fie rea-credință, fie o înțelegere rudimentară a construcției fiscal-bugetare”. Astfel, PSD solicită partenerilor de guvernare să nu blocheze adoptarea bugetului prin respingerea sau reducerea alocărilor pentru Programul de solidaritate: „Guvernarea nu se poate rezuma doar la cifrele bugetare. Guvernarea trebuie să fie în primul rând pentru oameni și trebuie să țină cont de greutățile lor. Totodată, trebuie subliniat că invocată de unii dintre parteneri nu este doar responsabilitatea PSD și nu trebuie invocată doar atunci când PSD își apără propriul electorat! Stabilitatea politică este responsabilitatea tuturor partidelor din arcul guvernamental care au obligația să respecte alegătorii celorlalți parteneri de guvernare”.
Ministrul iranian de Externe despre un acord cu SUA: Există o șansă să ajungem la o soluție diplomatică
Abbas Araghchi a afirmat că se lucrează la o primă propunere de acord cu Statele Unite privind arsenalul nuclear. „Continuăm negocierile, lucrând în același timp la elementele unui acord și la o primă versiune a textului. Cred că există încă o șansă bună de a ajunge la o soluție diplomatică într-un mod reciproc avantajos”, a declarat șeful diplomației de la Teheran, într-un interviu acordat CBS, citat de Le Figaro. Araghchi a mai punctat că negocierile directe ar putea fi reluate în cursul săptămânii viitoare. „Cred că atunci când ne vom întâlni, probabil joia aceasta la Geneva, putem lucra la aceste puncte, putem pregăti un text bun și putem ajunge rapid la un acord”. Despre subiectele aflate pe agendă, ministrul a precizat: „Deocamdată, negociem doar problema nucleară și nu se abordează alte subiecte”. În același timp, Abbas Araghchi a reafirmat dreptul Iranului de a se apăra în cazul unui atac american. „Dacă Statele Unite ne atacă, avem tot dreptul să ne apărăm. Rachetele noastre nu pot ajunge pe teritoriul american. Prin urmare, evident, trebuie să găsim o altă soluție și să atacăm baze americane din regiune”, a spus ministrul, subliniind că în cazul unui atac, riposta ar fi „legitimă”. Potrivit surselor Axios, citate de Reuters, Statele Unite sunt pregătite să reia negocierile cu Iranul cu condiția ca Teheranul să transmită în următoarele 48 de ore un proiect de acord nuclear. Statele Unite au dislocat o forță militară masivă în regiune, ca factor de presiune pentru a se ajunge la un acord cu Iranul privind arsenalul său nuclear. De asemenea, Trump a dat un ultimatum Iranului pentru a se ajunge la un acord. Potrivit președintelui american, dacă nu se ajunge la un acord în 10-15 zile, se vor întâmpla „lucruri foarte rele”.
Secretarul de Stat, Marco Rubio, va vizita Israelul la finalul lunii februarie
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press. Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor. În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah. Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.