Etichetă: negocieri

Președintele Rusiei anunț- surpriză: „Războiul din Ucraina se apropie de sfârșit”. Ce spune de negocieri

„Situația de pe câmpul de luptă dă Rusiei dreptul să spună că conflictul se apropie de sfârșit”, a declarat Putin. Putin a spus că a făcut declarația privind apropierea sfârșitului conflictului din Ucraina bazat pe situația de pe câmpul de luptă. Exact politica UE a dus la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, a declarat Putin citat de Interfax. „Ar fi imprudent să numim termene concrete pentru sfârșitul operațiunii speciale în condițiile luptelor”, a declarat Putin. Forțele armate ale Rusiei avansează zilnic pe toate fronturile, a declarat Putin. „Contactele cu Ucraina sunt menținute, dar nu au loc negocieri. Federația Rusă este pregătită pentru negocieri privind Ucraina și nu refuză să le inițieze.Federația Rusă a încercat întotdeauna să rezolve conflictul din Ucraina în mod pașnic și dorește să facă acest lucru și acum”, a declarat președintele Rusiei. Rusia are mijloacele necesare pentru a nimici pe toți cei care vor să distrugă bazele de pe teritoriul său, a declarat Putin. Rusia nu numește negociatori pentru Uniunea Europeană, este o chestiune care ține de UE însăși, a subliniat președintele Federației Ruse.

Noul premier maghiar vrea o întâlnire cu Zelenski dar pune condiții

Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, premierul maghiar pune condiții înainte de întâlnirea cu Zelenski, anunță Live Ukraine. Péter Magyar a spus că întâlnirea poate să aibă loc doar după ce se vor înregistra progrese în ceea ce privește drepturile minorității maghiare din Ucraina. Conform lui Magyar, diplomații de la Budapesta au început deja discuțiile tehnice cu experții din Ucraina privind limba și alte drepturi ale etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia. Péter Magyar și-a exprimat speranța că discuțiile se vor încheia rapid, după care o întâlnire cu Zelenski ar putea avea loc în loclaitatea Berehove. Noul premier maghiar vrea relații mai bune cu Ucraina Anterior, premierul maghiar a spus că nu va trimite militari în Ucraina. „Nu planificăm să trimitem militari ungari în Ucraina”, a spus Péter Magyar adăugând că nici nu există un pan internațional definitivat privitor la discuția despre militari străini. Prim-ministrul Ungariei a mai spus că soluția pentru rezolvarea crizei este un acord de pace cu garanții reale pentru Ucraina. Acestea trebuie să garanteze integritatea și independența Ucrainei. „Știți, integritatea teritorială a Ucrainei a fost garantată în 1994 în Memorandumul de la Budapesta, care, bineînțeles, a fost semnat la Budapesta. Și problema este că scena internațională nu și-a îndeplinit cu adevărat sarcina și nu a garantat integritatea și independența Ucrainei. Iar acum avem nevoie de un acord de pace cu garanții de securitate reale”, a explicat Péter Magyar. Noul premier maghiar are o atitudine mult mai prietenoasă față de Ungaria în comparație cu fostul lider Viktor Orban. După ce a preluat mandatul, Péter Magyar a spus că vrea să discute cu oficialii ucraineni pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.

Culisele consultărilor de la Cotroceni: fără acord între partide, PSD ar putea merge la CCR, Nicușor Dan păstrează varianta de rezervă

„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan la scurta declarație de la finalul zilei. Mediafax a obținut informații din cadrul discuțiilor ce au avut loc la Cotroceni. Din informațiile obținute de Mediafax, PSD nu ar vedea moțiunea de cenzură drept prima opțiune, ci mai degrabă ultima variantă de presiune politică. Surse politice prezente la discuțiile de la Cotroceni au declarat că PSD nu dorește, cel puțin în această etapă, să forțeze rapid căderea Guvernului prin Parlament. Social-democrații ar fi dispuși să amâne orice moțiune pentru a permite noi discuții cu partidele din actuala coaliție. În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridicat în discuții varianta unei sesizări rapide a Curții Constituționale, imediat după demisia de joi a miniștrilor PSD din Guvern. Miza unei asemenea mișcări ar fi clarificarea statutului Executivului după retragerea sprijinului politic al principalului partid din coaliție. Context: În acest moment este neclar dacă, constituțional, guvernul Bolojan ar trebui să vină în 45 de zile maxim în Parlament pentru un vot de încredere după retragerea miniștrilor PSD. Mai exact, PSD ar vrea ca CCR să stabilească dacă Guvernul mai păstrează legitimitatea politică și constituțională în momentul în care majoritatea care l-a susținut se schimbă. Până la un eventual răspuns al Curții, România ar putea intra într-un scenariu ca cel al Guvernului Boc care a funcționat cu miniștri interimari luni de zile, fără o majoritate parlamentară clară. Un alt caz a mai fost la ultima ieșirea a UDMR de la guvernare când coaliția PSD-PNL a înlocuit miniștrii UDMR. Bolojan nu vede o soluție în plecarea sa Potrivit surselor Mediafax, premierul Ilie Bolojan a trasmis în discuțiile de la Cotroceni că nu intenționează să demisioneze, argumentând că simpla schimbare a prim-ministrului nu oferă, în sine, garanția rezolvării problemelor structurale ale guvernării. Singurii care au adus în discuție varianta unui premier independent au fost reprezentanții minorităților naționale. Potrivit surselor participante la consultări, nu a fost vorba despre un tehnocrat, ci despre ideea unui premier independent politic, ca formulă de compromis într-un blocaj prelungit. În discuție, potrivit surselor Antena 3 CNN, Varujan Pambuccian a invocat inclusiv, în registru colocvial, numele deputatului Ovidiu Victor Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România. Ultima variantă, dacă negoicerile eșuează Nicușor Dan vrea continuarea negocierilor și dorește o soluție venită de la partide, dar are și o ultimă variantă în caz că negocierile vor eșua. Surse politice susțin pentru Mediafax că, în lipsa unui acord între partide, șeful statului are în calcul ca ultimă variantă desemnarea directă a unui premier. Acest scenariu nu este însă privit ca o soluție iminentă, ci ca „ultimul, ultimul resort”, la care președintele ar apela doar dacă negocierile dintre formațiuni eșuează complet. Potrivit acelorași surse, Nicușor Dan nu intenționează să forțeze Constituția și nici să împingă partidele spre o formulă politică pe care acestea nu și-o asumă. Atitudinea președintelui ar rămâne una „reactivă”, în limitele stricte ale cadrului constituțional, adaptată evoluției discuțiilor dintre partide.

Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute

„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP.  Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”.  Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”.  Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze.  Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana. 

Surse pakistaneze: delegația iraniană va participa la discuțiile cu SUA

Sursele pakistaneze care au furnizat informații pentru Agenția Anadolu au declarat că delegația iraniană va participa la o a doua rundă de discuții cu delegația SUA la Islamabad. Președintele iranian Masoud Pazashkian a declarat, de asemenea, că războiul nu este în interesul nimănui și că este necesar să se utilizeze toate mijloacele raționale și diplomatice pentru a reduce tensiunile Presa iraniană a raportat inițial că delegația iraniană nu va lua parte la discuții până când blocada impusă de forțele navale ale SUA asupra Strâmtorii Ormuz nu va fi ridicată. Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a anunțat că „în prezent, nu există niciun plan pentru o a doua rundă de negocieri cu SUA”. În paralel, în Pakistan, au fost luate măsuri de securitate sporite în capitala Islamabad înaintea celei de-a doua runde de negocieri așteptată între delegațiile Statelor Unite și Iranului. A doua rundă de negocieri este așteptată să înceapă marți, 21 aprilie 2026. Delegația iraniană este așteptată să fie condusă de președintele Parlamentului , Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araghchi , ca și în prima rundă . Delegația americană a fost până acum condusă de vicepreședintele JD Vance și include personalități precum Steve Witkoff și Jared Kushner. Oprirea conflictului care a început pe 28 februarie 2026 și stabilirea unui armistițiu permanent – reprezintă temele de discuții. Prima rundă de discuții a avut loc pe 11-12 aprilie, dar s-a încheiat fără un acord concret. Dacă se înregistrează progrese în negocieri și condițiile sunt favorabile, președintele american Donald Trump și președintele iranian Masoud Pazashkian s-ar putea întâlni, de asemenea, la Islamabad pentru a semna acordul.

Alexandru Rogobete pleacă la Washington. Va avea întâlniri cu reprezentanții companiei Pfizer

Potrivit programului ministrului Alexandru Rogobete, acesta se va alfa în perioada 14-18 aprilie la Washington D.C., acolo unde va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale și a principalelor companii americane din domeniul sǎnǎtǎții. Miercuri, 15 aprilie, Rogobete se va întâlni cu reprezentanții companiei Eli Lilly, va participa la masa rotundă „Combaterea cancerului ca politică economică: explorarea unor abordări pentru finanțarea îngrijirii eficiente a bolnavilor cu cancer pulmonare și a capacității sistemelor de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiei Pfizer. Joi, ministrul Sănătății va avea o întâlnire cu reprezentanții companiei GEHealthCare, dar și o serie de întâlniri formale și informale cu reprezentanții Băncii Mondiale. Vineri, Rogobete va participa la masa rotundă „Acțiuni inițiate la nivel național: un schimb de opinii la nivel ministerial privind reformele sistemului de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiilor Medtronic și Pfizer. „Transformarea pierderii într-un beneficiu” „Vizita se înscrie în marja eforturilor depuse de ministrul Sănătății și a autorităților guvernamentale de a transformara pierderea financiară din cazul vaccinurilor anti- Covid 19 într-un beneficiu real pentru pacienți, asigurând accesul la tratamente care momentan lipsesc din sistemul public”, se arată într-un comunicat. Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.

Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la Islamabad

Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979. În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear, principalele teme Pe agenda principală s-au aflat Strâmtoarea Ormuz, programul nuclear iranian și sancțiunile internaționale impuse Teheranului. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea. Două surse iraniene de rang înalt au descris atmosfera drept apăsătoare și rece, adăugând că, deși Pakistanul a încercat să detensioneze situația, niciuna dintre părți nu a arătat disponibilitate reală de a reduce tensiunile. O sursă americană a afirmat că iranienii nu au înțeles corect că obiectivul central al SUA este un acord care să garanteze că Iranul nu va obține niciodată arma nucleară. De partea cealaltă, una dintre principalele preocupări ale Teheranului a fost lipsa de încredere în intențiile Washingtonului. Washingtonul și Teheranul mențin dialogul Luni, Donald Trump a afirmat că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să încheie un acord”. Un oficial american, referindu-se la comentariul lui Trump, a spus că există în continuare contacte între SUA și Iran și că se înregistrează progrese către un posibil acord. Întrebată despre aceste discuții, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a respectat această linie roșie și multe altele. Dialogul continuă în direcția unui acord”, a spus ea. Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea lui JD Vance din Islamabad, iar o sursă implicată în negocieri a spus că Pakistanul transmite în continuare mesaje între Teheran și Washington. „Vreau să vă spun că se depun în continuare toate eforturile pentru rezolvarea problemelor”, a declarat luni premierul pakistanez Shehbaz Sharif. În ciuda blocajului, ambele părți au motive să evite o nouă escaladare: SUA se confruntă cu presiuni interne, iar Iranul resimte costurile economice ale războiului și ale perturbării fluxurilor energetice prin Ormuz. La finalul negocierilor, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul a lăsat pe masă „oferta finală și cea mai bună”, iar următorul pas depinde de răspunsul Teheranului.

UPDATE Dezacorduri serioase în negocierile SUA-Iran. Întâlnire istorică: primul contact direct SUA-Iran la nivel înalt după decenii. JD Vance conduce negocieri

UPDATE Noi declarații ale lui Trump Președintele SUA, Donald Trump, a făcut mai multe declarații despre Iran înainte de a urca într-un elicopter, afirmând că Washingtonul poartă „negocieri foarte avansate” cu Teheranul, dar că, din punctul său de vedere, un eventual acord „nu contează”, deoarece „noi câștigăm oricum”. Liderul de la Casa Albă a susținut că Statele Unite au „învins” Iranul din punct de vedere militar și a afirmat că Teheranul ar fi plasat probabil câteva mine subacvatice în Strâmtoarea Hormuz, adăugând că SUA „curăță strâmtoarea” în prezent. Totodată, Trump a declarat că NATO nu a sprijinit Washingtonul în această zonă strategică și a avertizat că Beijingul ar avea „probleme mari” dacă ar livra arme Iranului. UPDATE „Schimbări de dispoziție” la negocieri – pe fondul unor „dezacorduri serioase” Delegațiile SUA și Iranului au înregistrat „schimbări de dispoziție” în timpul negocierilor, potrivit unei surse pakistaneze. „Au existat schimbări de dispoziție din partea ambelor părți, iar atmosfera a fost tensionată pe parcursul întâlnirii”, a declarat sursa pakistaneză pentru Reuters. Strâmtoarea Ormuz, care este crucială pentru succesul negocierilor, rămâne unul dintre principalele puncte de „dezacord serios”, potrivit agenției de știri semi-oficiale iraniene Tasnim. În sală se aflau: Delegația americană Vicepreședintele SUA, JD Vance Trimisul special Steve Witkoff Ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner Delegația iraniană Președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf Ministrul de externe Abbas Araqchi UPDATE Negocieriile s-au reluat Oficialii americani și iranieni au reluat sâmbătă seara, la Islamabad, a doua rundă de discuții după o pauză, ambele părți fiind susținute de experți tehnici, au declarat doi oficiali pakistanezi pentru AP. Aceștia au adăugat că înalții lideri politici și militari ai Pakistanului încurajează ambele părți să-și rezolve divergențele pentru a asigura o pace durabilă în regiune, iar discuțiile înregistrează progrese. Cea mai importantă întâlnire directă SUA- Iran din ultimele decenii Întâlnirea este una rară în istoria relațiilor americano-iraniene și marchează cel mai important contact direct la nivel înalt dintre cele două părți din ultimele decenii. Până acum, reperul comparabil rămânea convorbirea telefonică din 27 septembrie 2013 dintre președintele american Barack Obama și președintele iranian Hassan Rouhani, descrisă atunci drept cel mai înalt contact bilateral de după Revoluția Islamică din 1979. Miza negocierilor este dublă: consolidarea armistițiului de două săptămâni anunțat în această săptămână și deschiderea unui cadru mai larg pentru rezolvarea dosarelor care au alimentat războiul. Pe masă se află redeschiderea Strâmtorii Ormuz, programul nuclear și cel balistic al Iranului, sancțiunile, activele iraniene blocate în străinătate și disputa privind includerea Libanului în încetarea focului. Washingtonul insistă asupra reluării traficului maritim și restrângerii programului nuclear iranian, în timp ce Teheranul cere compensații de război, acces la fonduri înghețate și condiții mai largi de securitate regională. Potrivit informațiilor comunicate de Casa Albă, din echipa americană mai fac parte emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, Andrew Baker și Michael Vance, alături de o echipă extinsă de experți prezenți atât la Islamabad, cât și la Washington. Pentru JD Vance, misiunea este și un test diplomatic major: Reuters notează că vicepreședintele intră în negocieri într-un climat de scepticism la Casa Albă, chiar dacă Iranul l-a perceput drept unul dintre interlocutorii americani mai puțin înclinați spre escaladare. Presiunea asupra negocierilor este amplificată de rolul strategic al Strâmtorii Ormuz, culoar prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Blocajele și amenințările din zonă au alimentat scumpiri puternice pe piețele energetice, au împins în sus costurile carburanților și au generat avertismente privind efecte persistente asupra economiei globale și transportului aerian. Deși unele petroliere au reînceput sâmbătă tranzitul, circulația rămâne mult sub nivelurile normale. Trump păstrează un ton agresiv În paralel, președintele Donald Trump a menținut un ton combativ. El a declarat că nu știe dacă negocierile vor avea succes și a susținut pe rețeaua Truth Social că forțele americane au început să „elibereze” Strâmtoarea Ormuz și că nave iraniene folosite pentru minare au fost distruse.

Principalul consilier al lui Zelenski consideră că Ucraina se apropie de un acord de pace cu Rusia: Nu cred că va mai dura mult

Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt. Budanov vede progrese în negocierile cu Rusia Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului. „Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”. Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului. Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis. Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”. Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilor Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor. „Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.

Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul

Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News.  Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”.  „Suntem într-o poziție foarte puternică, iar reconstrucția acelei țări va dura 20 de ani, dacă au noroc, dacă vor mai avea o țară. Și dacă nu fac nimic până marți seara, nu vor mai avea centrale electrice și nu vor mai avea poduri în picioare”, a mai spus Trump, potrivit The Wall Street Journal. Trump a lansat duminică un ultimatum cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Iranul a blocat în mare măsură această cale de navigație, în urma începerii războiului. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.