Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american
Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei. Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”. De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025. Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA. Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia
Toate partidele proeuropene pot intra la negocieri. Mesajul tranșant al lui Adrian Veștea
Întrebat, la EuroNews, despre începutul negocierilor și despre portofoliile cheie, precum Ministerul de Interne sau Ministerul Finanțelor, Veștea a evitat să ofere un calendar. „Este prematur să avansez astăzi o cronologie și ordinea în care să vor întâmpla lucrurile acestea. Vreau să văd în perioada următoare, fiindcă vedem că sunt partidele politice, astăzi vor ieși public și vor spune care este decizia lor”. Întrebat dacă UDMR a fost luat în calcul, acesta a confirmat că discuțiile includ mai multe formațiuni parlamentare. „UDMR și USR. Eu iau în calcul toate partidele pro europene”. El a explicat că abordarea sa politică se bazează pe aritmetica parlamentară și pe necesitatea unor reforme asumate de toate partidele implicate. „După cum am prezentat încă din momentul în care am fost investit, mă raportez la partidele pre-europene și mă raportez la reformele pe care trebuie să le facă România”. Veștea a adăugat că nu se raportează la vechi alianțe politice și a respins ideea unor înțelegeri informale din trecut.
Cine sunt numele vehiculate în viitorul Guvern. Executivul va avea doi vicepremieri
Potrivit informațiilor obținute din surse apropiate discuțiilor, noul Cabinet ar urma să aibă doi vicepremieri. Sorin Costreie, vicepremier și ministru al Educației Una dintre variantele aflate pe masa negocierilor îl indică pe Sorin Costreie pentru funcția de vicepremier și ministru al Educației. Pentru poziția de vicepremier este vehiculat și numele lui Radu Burnete, însă formula finală a Guvernului este încă în discuție. Cine ar putea prelua ministerele Conform surselor MEDIAFAX, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume: Vicepremier – Radu Burnete; Vicepremier și ministrul Educației – Sorin Costreie; Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu; Ministerul Apărării Naționale – Mihnea Motoc; Ministerul Dezvoltării – Vladimir Ionaș; Ministerul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan; Ministerul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala; Ministerul Energiei – Sorin Elisei; Ministerul Muncii – Diana Morar; Ministerul Agriculturii – Nicolae Istudor; Ministerul Mediului – Teodor Dulceață; Ministerul Culturii – Adrian Papahagi; Ministerul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov. Europarlamentarul Eugen Tomac, desemnat de Nicușor Dan să formeze noul Guvern Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, începe luni negocierile cu partidele politice pentru formarea noului guvern. Liberalii vor fi primii care se vor întâlni cu premierul desemnat, de la ora 11.00. Apoi, de la ora 14.00, Tomac va discuta cu reprezentanții USR, iar de la 17.00 cu social-democrații. Toate consultările vor avea loc la sediile partidelor politice. Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care Eugen Tomac este desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit Constituției, Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile de la momentul nominalizării pentru funcţia de premier, pentru a veni în faţa Parlamentului ca să ceară un vot de încredere. Pentru ca noul Executiv să fie învestit, sunt necesare cel puțin 233 de voturi din partea senatorilor și deputaților.
Germania, Franța și Marea Britanie pregătesc un plan pentru discuții cu Rusia privind războiul din Ucraina
Oficiali din cele mai mari trei economii ale Europei (Germania, Franța și Marea Britanie) au discutat posibilitatea organizării unor negocieri la care să participe ambele părți, afirmă surse citate de Bloomberg. Ei au discutat această chestiune și cu omologii lor ucraineni. În condițiile în care negocierile conduse de SUA sunt blocate, iar forțele ruse suferă pierderi tot mai mari pe fondul unui impas pe câmpul de luptă, cele trei state văd o oportunitate de a-l aduce, eventual, pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor, au spus sursele. Presiunea asupra Kremlinului crește și pe fondul atacurilor ucrainene cu drone tot mai eficiente în interiorul Rusiei. Prin deschiderea negocierilor acum, aliații europeni ar urmări să evite încă o iarnă în care Rusia va intensifica, cel mai probabil, atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice, în timp ce Putin încearcă să submineze moralul ucrainenilor. Decizia finală rămâne la Kiev Persoanele au subliniat că orice decizie finală privind lansarea unor tentative de dialog cu Rusia îi aparține lui Zelenski și că statele europene nu îl vor presa pe președintele ucrainean să accepte o strategie cu care nu este de acord. Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să discute în zilele următoare cu Friedrich Merz, din Germania, și cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Zelenski a avertizat că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme Patriot și de alte capabilități de apărare aeriană, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele țării. Luna trecută, el a spus că Europa ar trebui să încerce să își contureze un rol în eforturile de negociere care până acum au fost conduse în principal de SUA. Bloomberg a relatat luni că înalți oficiali din Ministerul rus de Finanțe l-au avertizat pe Putin că nivelul cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei se află pe o traiectorie nesustenabilă.
Președintele Rusiei anunț- surpriză: „Războiul din Ucraina se apropie de sfârșit”. Ce spune de negocieri
„Situația de pe câmpul de luptă dă Rusiei dreptul să spună că conflictul se apropie de sfârșit”, a declarat Putin. Putin a spus că a făcut declarația privind apropierea sfârșitului conflictului din Ucraina bazat pe situația de pe câmpul de luptă. Exact politica UE a dus la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, a declarat Putin citat de Interfax. „Ar fi imprudent să numim termene concrete pentru sfârșitul operațiunii speciale în condițiile luptelor”, a declarat Putin. Forțele armate ale Rusiei avansează zilnic pe toate fronturile, a declarat Putin. „Contactele cu Ucraina sunt menținute, dar nu au loc negocieri. Federația Rusă este pregătită pentru negocieri privind Ucraina și nu refuză să le inițieze.Federația Rusă a încercat întotdeauna să rezolve conflictul din Ucraina în mod pașnic și dorește să facă acest lucru și acum”, a declarat președintele Rusiei. Rusia are mijloacele necesare pentru a nimici pe toți cei care vor să distrugă bazele de pe teritoriul său, a declarat Putin. Rusia nu numește negociatori pentru Uniunea Europeană, este o chestiune care ține de UE însăși, a subliniat președintele Federației Ruse.
Noul premier maghiar vrea o întâlnire cu Zelenski dar pune condiții
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, premierul maghiar pune condiții înainte de întâlnirea cu Zelenski, anunță Live Ukraine. Péter Magyar a spus că întâlnirea poate să aibă loc doar după ce se vor înregistra progrese în ceea ce privește drepturile minorității maghiare din Ucraina. Conform lui Magyar, diplomații de la Budapesta au început deja discuțiile tehnice cu experții din Ucraina privind limba și alte drepturi ale etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia. Péter Magyar și-a exprimat speranța că discuțiile se vor încheia rapid, după care o întâlnire cu Zelenski ar putea avea loc în loclaitatea Berehove. Noul premier maghiar vrea relații mai bune cu Ucraina Anterior, premierul maghiar a spus că nu va trimite militari în Ucraina. „Nu planificăm să trimitem militari ungari în Ucraina”, a spus Péter Magyar adăugând că nici nu există un pan internațional definitivat privitor la discuția despre militari străini. Prim-ministrul Ungariei a mai spus că soluția pentru rezolvarea crizei este un acord de pace cu garanții reale pentru Ucraina. Acestea trebuie să garanteze integritatea și independența Ucrainei. „Știți, integritatea teritorială a Ucrainei a fost garantată în 1994 în Memorandumul de la Budapesta, care, bineînțeles, a fost semnat la Budapesta. Și problema este că scena internațională nu și-a îndeplinit cu adevărat sarcina și nu a garantat integritatea și independența Ucrainei. Iar acum avem nevoie de un acord de pace cu garanții de securitate reale”, a explicat Péter Magyar. Noul premier maghiar are o atitudine mult mai prietenoasă față de Ungaria în comparație cu fostul lider Viktor Orban. După ce a preluat mandatul, Péter Magyar a spus că vrea să discute cu oficialii ucraineni pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.
Culisele consultărilor de la Cotroceni: fără acord între partide, PSD ar putea merge la CCR, Nicușor Dan păstrează varianta de rezervă
„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan la scurta declarație de la finalul zilei. Mediafax a obținut informații din cadrul discuțiilor ce au avut loc la Cotroceni. Din informațiile obținute de Mediafax, PSD nu ar vedea moțiunea de cenzură drept prima opțiune, ci mai degrabă ultima variantă de presiune politică. Surse politice prezente la discuțiile de la Cotroceni au declarat că PSD nu dorește, cel puțin în această etapă, să forțeze rapid căderea Guvernului prin Parlament. Social-democrații ar fi dispuși să amâne orice moțiune pentru a permite noi discuții cu partidele din actuala coaliție. În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridicat în discuții varianta unei sesizări rapide a Curții Constituționale, imediat după demisia de joi a miniștrilor PSD din Guvern. Miza unei asemenea mișcări ar fi clarificarea statutului Executivului după retragerea sprijinului politic al principalului partid din coaliție. Context: În acest moment este neclar dacă, constituțional, guvernul Bolojan ar trebui să vină în 45 de zile maxim în Parlament pentru un vot de încredere după retragerea miniștrilor PSD. Mai exact, PSD ar vrea ca CCR să stabilească dacă Guvernul mai păstrează legitimitatea politică și constituțională în momentul în care majoritatea care l-a susținut se schimbă. Până la un eventual răspuns al Curții, România ar putea intra într-un scenariu ca cel al Guvernului Boc care a funcționat cu miniștri interimari luni de zile, fără o majoritate parlamentară clară. Un alt caz a mai fost la ultima ieșirea a UDMR de la guvernare când coaliția PSD-PNL a înlocuit miniștrii UDMR. Bolojan nu vede o soluție în plecarea sa Potrivit surselor Mediafax, premierul Ilie Bolojan a trasmis în discuțiile de la Cotroceni că nu intenționează să demisioneze, argumentând că simpla schimbare a prim-ministrului nu oferă, în sine, garanția rezolvării problemelor structurale ale guvernării. Singurii care au adus în discuție varianta unui premier independent au fost reprezentanții minorităților naționale. Potrivit surselor participante la consultări, nu a fost vorba despre un tehnocrat, ci despre ideea unui premier independent politic, ca formulă de compromis într-un blocaj prelungit. În discuție, potrivit surselor Antena 3 CNN, Varujan Pambuccian a invocat inclusiv, în registru colocvial, numele deputatului Ovidiu Victor Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România. Ultima variantă, dacă negoicerile eșuează Nicușor Dan vrea continuarea negocierilor și dorește o soluție venită de la partide, dar are și o ultimă variantă în caz că negocierile vor eșua. Surse politice susțin pentru Mediafax că, în lipsa unui acord între partide, șeful statului are în calcul ca ultimă variantă desemnarea directă a unui premier. Acest scenariu nu este însă privit ca o soluție iminentă, ci ca „ultimul, ultimul resort”, la care președintele ar apela doar dacă negocierile dintre formațiuni eșuează complet. Potrivit acelorași surse, Nicușor Dan nu intenționează să forțeze Constituția și nici să împingă partidele spre o formulă politică pe care acestea nu și-o asumă. Atitudinea președintelui ar rămâne una „reactivă”, în limitele stricte ale cadrului constituțional, adaptată evoluției discuțiilor dintre partide.
Cuba confirmă dialogul cu Statele Unite, pe fondul embargoului energetic și al tensiunilor crescute
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP. Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”. Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”. Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze. Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”. Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei. La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.
Surse pakistaneze: delegația iraniană va participa la discuțiile cu SUA
Sursele pakistaneze care au furnizat informații pentru Agenția Anadolu au declarat că delegația iraniană va participa la o a doua rundă de discuții cu delegația SUA la Islamabad. Președintele iranian Masoud Pazashkian a declarat, de asemenea, că războiul nu este în interesul nimănui și că este necesar să se utilizeze toate mijloacele raționale și diplomatice pentru a reduce tensiunile Presa iraniană a raportat inițial că delegația iraniană nu va lua parte la discuții până când blocada impusă de forțele navale ale SUA asupra Strâmtorii Ormuz nu va fi ridicată. Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a anunțat că „în prezent, nu există niciun plan pentru o a doua rundă de negocieri cu SUA”. În paralel, în Pakistan, au fost luate măsuri de securitate sporite în capitala Islamabad înaintea celei de-a doua runde de negocieri așteptată între delegațiile Statelor Unite și Iranului. A doua rundă de negocieri este așteptată să înceapă marți, 21 aprilie 2026. Delegația iraniană este așteptată să fie condusă de președintele Parlamentului , Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araghchi , ca și în prima rundă . Delegația americană a fost până acum condusă de vicepreședintele JD Vance și include personalități precum Steve Witkoff și Jared Kushner. Oprirea conflictului care a început pe 28 februarie 2026 și stabilirea unui armistițiu permanent – reprezintă temele de discuții. Prima rundă de discuții a avut loc pe 11-12 aprilie, dar s-a încheiat fără un acord concret. Dacă se înregistrează progrese în negocieri și condițiile sunt favorabile, președintele american Donald Trump și președintele iranian Masoud Pazashkian s-ar putea întâlni, de asemenea, la Islamabad pentru a semna acordul.
Alexandru Rogobete pleacă la Washington. Va avea întâlniri cu reprezentanții companiei Pfizer
Potrivit programului ministrului Alexandru Rogobete, acesta se va alfa în perioada 14-18 aprilie la Washington D.C., acolo unde va avea o serie de întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale și a principalelor companii americane din domeniul sǎnǎtǎții. Miercuri, 15 aprilie, Rogobete se va întâlni cu reprezentanții companiei Eli Lilly, va participa la masa rotundă „Combaterea cancerului ca politică economică: explorarea unor abordări pentru finanțarea îngrijirii eficiente a bolnavilor cu cancer pulmonare și a capacității sistemelor de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiei Pfizer. Joi, ministrul Sănătății va avea o întâlnire cu reprezentanții companiei GEHealthCare, dar și o serie de întâlniri formale și informale cu reprezentanții Băncii Mondiale. Vineri, Rogobete va participa la masa rotundă „Acțiuni inițiate la nivel național: un schimb de opinii la nivel ministerial privind reformele sistemului de sănătate” și se va întâlni cu reprezentanții companiilor Medtronic și Pfizer. „Transformarea pierderii într-un beneficiu” „Vizita se înscrie în marja eforturilor depuse de ministrul Sănătății și a autorităților guvernamentale de a transformara pierderea financiară din cazul vaccinurilor anti- Covid 19 într-un beneficiu real pentru pacienți, asigurând accesul la tratamente care momentan lipsesc din sistemul public”, se arată într-un comunicat. Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.