Etichetă: negocieri

Dezvăluirile lui Zelenski: Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi

Volodimir Zelenski a făcut dezvăluirile în timpul unui interviu acordat CNN. El a spus că 10% din rachetele americane Patriot ar fi suficiente pentru a distruge întreaga capacitate balistică rusă. Președintele ucrainean a mai spus că pentru ca țara sa să treacă de iarnă, ar fi suficiente aproximativ 5% din rachetele interceptoare americane. În timpul interviului, Zelenski a arătat că o parte semnificativă a timpului său este dedicată convorbirilor și negocierilor cu aliații, în vederea obținerii de noi livrări de rachete. „Încerc să obțin rachete în schimbul a ceva… Fac anumite lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi. Nu înseamnă că sunt ilegale. Dar nu pot vorbi despre asta”, a declarat Volodimir Zelenski. Discuții Zelenski-Trump despre licența Patriot În timpul summitului NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a declarat că va permite Ucrainei să obțină o licență pentru a fabrica rachetele Patriot. Ulterior, liderul american și-a nuanțat declarația spunând că nu este sigur de idee. Producătorii sistemelor de rachete Patriot au trimis reprezentanți la Kiev pentru a discuta ideea, dar rezultatele au întârziat să apară. Se pare că una dintre probleme este că producătorii Patriot se tem că Ucraina ar putea produce rachete mai repede și mai ieftin decât SUA. Recent, un reprezentant al Partidului Republican, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru publicația The Atlantic motivele pentru care Washingtonul nu a transferat încă Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin se tem că inginerii ucraineni ar putea perfecționa tehnologia. În plus, ucrainenii ar putea organiza producția în masă, mai rapid și semnificativ mai ieftin decât o fac fabricile americane. Ucraina este în mare măsură dependentă de sistemul american Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. În paralel cu discuțiile despre licența Patriot, unele companii ucrainene încearcă să-și procure propria tehnologie antirachetă.

Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final

Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.

Ciprian Ciucu răspunde acuzațiilor aduse de Tomac: Era clar că ministerele erau puse pentru PSD

Ciprian Ciucu a reacționat la declarațiile lui Eugen Tomac, care l-a acuzat că ar fi împiedicat negocierile pentru constituirea unui guvern tehnocrat, reluând acuzațiile potrivit cărora acestea avusese o negociere prealabilă cu Partidul Social Democrat.  „Domnul Tomac ne-a spus în față că PNL este primul partid cu care se vede. După care a început să ne spună niște nume. Și fix pe ministerele care interesau cei de la PSD. Nu apucasem  să discutăm cine  ce dorește. Dar era clar, era cusut cu o ață albă”, a replicat Ciucu, într-o intervenție la România TV.  Primarul General a continuat, atacându-l pe Tomac pentru lipsa de onestitate din timpul negocierilor de la începutul lunii iunie.  „Asta i-am și spus la întâlnire. Că mi se pare că au pus ministerele PSD deoparte. Era clar pentru noi că ei deja aveau lucrurile puse deoparte pentru PSD că s-au văzut în prealabil și m-a deranjat când a spus că e prima oară că se vede cu Partidul Național Liberal și de ce gest face. Că nu era adevărat”, continuă Ciucu.  „Eu am înțeles și faptul că avea niște constrângeri domnul Tomac din partea PSD. Am înțeles acest lucru. Era mult mai normal să vină și să ne spună oameni buni, hai să facem acest guvern. Am niște constrângeri la PSD. Poate treceam mai departe”, a mai spus edilul.  Acesta a reacționat după ce fostul premier Eugen Tomac l-a acuzat pe Ciucu de blocare negocierilor. „Imediat însă, după mai multe discuții pe care le-am avut cu PNL-ul, A existat o reacție destul de incorectă a primarului general cu privire la discuția destul de cinstită pe care am avut-o. atunci mi-am dat seama că există un curent care va încerca să blocheze această construcție pe care de principiu exista un acord de a o pune în aplicare”, a declarat Tomac vineri la emisiunea OFF The Record, găzduită de MEDIAFAX. 

Ce se întâmpla în secret în timpul negocierilor SUA-Iran: temeri privind asasinarea unor lideri

Conform publicației, citată de Le Figaro, administrația americană era îngrijorată că Israelul ar putea viza doi oficiali iranieni de rang înalt în perioada în care SUA purtau, în primăvară, negocieri sensibile cu Iranul pentru un acord de pace provizoriu. Principalele temeri îi vizau pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Deși eliminarea unor lideri iranieni a reprezentat un element important al strategiei Israelului de la începutul conflictului, administrația americană considera că un atac asupra celor doi oficiali implicați în negocieri ar fi putut compromite discuțiile și ar fi dus la reluarea ostilităților. Potrivit surselor citate, administrația Trump a mers până la a solicita mai multor state din regiune să avertizeze discret autoritățile iraniene cu privire la riscul unei operațiuni israeliene îndreptate împotriva principalilor negociatori ai Teheranului. În primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Printre acestea s-au numărat Ali Larijani, responsabil pentru securitatea națională, și fostul ministru de Externe Kamal Kharazi, care au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la schimburi de mesaje și contacte cu Statele Unite. Noi întâlniri în Qatar și Elveția În aprilie, cu ocazia deplasării lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, autoritățile iraniene au cerut, prin intermediul Pakistanului și Qatarului, garanții de securitate, temându-se de o posibilă tentativă de asasinat menită să saboteze negocierile. Avioane de luptă pakistaneze au escortat aeronava care transporta delegația iraniană atât la sosirea în Pakistan, cât și la întoarcere. Potrivit acelorași surse, o alertă privind o posibilă amenințare israeliană a determinat aeronava să aterizeze de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să își continue drumul spre Teheran pe cale rutieră. În ciuda acestui incident, Abbas Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf au continuat negocierile cu Statele Unite, participând la noi întâlniri în Qatar, în luna mai, și în Elveția, în iunie.

Zi decisivă pentru formarea noului Guvern. Liderii partidelor se întâlnesc diseară cu Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu, variantele de premier

PNL, răspuns după acuzațiile PSD-ului Partidul Național Liberal a transmis vineri că nu și-a schimbat poziția în timpul negocierilor și consultărilor pentru formarea noului Guvern, după ce PSD a acuzat liberalii că au refuzat primele variante de premier propuse de președintele Nicușor Dan. Într-un mesaj publicat pe Facebook, PNL a scris că poziția partidului și a președintelui său, Ilie Bolojan, a fost aceeași pe tot parcursul discuțiilor cu partenerii politici, în consultările oficiale și în declarațiile publice. „În politică, credibilitatea se construiește prin respectarea cuvântului dat. Poziția PNL și a președintelui partidului, Ilie Bolojan, a fost aceeași în discuțiile cu partenerii, în consultările oficiale și în declarațiile publice. Și rămâne aceeași. (…) Nu schimbăm regulile jocului în funcție de conjunctură și nu rescriem ceea ce am spus”, au transmis liberalii. PSD anunță sabotaj: PNL-USR-UDMR sabotează formarea Guvernului, inventează condiții pentru a rămâne pe funcții Partidul Social Democrat acuză coaliția de dreapta, PNL – USR – UDMR, că sabotează formarea Guvernului, după ce a fost anunțat ca propunere de premier Siegfried Mureșan. PSD a decis să îl propună pe Sorin Grindeanu. „Partidul Social Democrat denunță blocajul politic total iresponsabil al PNL, USR și UDMR, care riscă să arunce România în haos economic și social. Anunțul de azi al partidelor de dreapta privind susținerea unui prim-ministru comun – fără a avea o majoritate parlamentară solidă în spate – este o nouă tentativă de inventare a unor condiții menite să facă imposibilă formarea unui Guvern cu puteri depline”, transmite PSD, vineri, într-un comunicat de presă. UPDATE Grupul PACE nu îl susține pe Mureșan Grupul PACE – Întâi România a anunțat că nu va susține un guvern condus de Siegfried Mureșan. „Cine nu gândește politic, greșește strategic. Am avut în față o fereastră de oportunitate clară prin care România putea evita actualul blocaj, votarea Guvernului Veștea în Parlament. Aceea a fost șansa reală de a bloca progresiștii bolșevici și de a impune o formulă conectată la realitatea țării, nu la ordinele externe. Din păcate, prin calcule mărunte și boicot, acea oportunitate a fost ratată. Consecința? Ne trezim astăzi în fața unui scenariu mult mai periculos, o alianță minoritară PNL-USR-UDMR care îl propune premier pe Siegfried Mureșan, un exponent perfect al tehnocrației și obedienței față de agenda de la Bruxelles”, a declarat vineri senatorul PACE, Ninel Peia. Nicușor Dan, întâlnire cu Grindeanu, Bolojan, Fritz, Kelemen și Pambuccian, la ora 18 Administrația Prezidențială anunță că, de la ora 18, președintele Nicușor Dan va avea o întâlnire cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor și cu liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Prima reacție din partea PSD Social-democrații nu ar urma să accepte „soluția Siegfried Mureșan – premier”, propusă de PNL, USR și UDMR, și nu ar fi de acord nici cu varianta rotativei, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. La scurt timp după decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan, deputata PSD Diana Tușa a reacționat într-o postare pe Facebook, acuzând că aceștia „în fapt, nu vor un alt guvern, nu vor soluții”. Siegfried Mureșan, primul anunț după ce a fost propus premier: „Sunt conștient care sunt urgențele României. Nu orice Guvern ar fi bun pentru România” Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a făcut vineri primele declarații după anunțul susținerii sale de către cele trei partide. Acesta a transmis că decizia a fost luată în mod transparent în interiorul partidelor și a mulțumit celor care l-au propus. „În primul rând, mulțumesc mult colegilor din Partidul Național Liberal și partenerilor noștri de încredere din USR și din UDMR pentru faptul că în mod transparent în birourile de conducere ale tuturor celor trei partide în mod transparent și deschis au dezbătut o soluție și au propus nominalizarea mea pentru funcția de prim-ministru al României.”, a transmis el. „Convingerea mea este că oamenii din România vor modernizare, vor reformare iar preocuparea noastră, dorința noastră este să venim să facem o ofertă onestă, de cele trei partide, oamenilor care vor o Românie în care munca cinstită să fie răsplătită, să fie apreciată, un stat care să sprijine oamenii cetățenii.” UPDATE Declarații de presă Reprezentanții PNL, USR și UDMR, Ilie Bolojan, Dominic Fritz, Loránd Turos și Siegfried Mureșan, susțin acum declarații comune după ce cele trei partide au organizat ședințe separate în care au decis să îl propună pe europarlamentar pentru funcția de prim-ministru. Bolojan: Vreau să mulțumesc colegilor din USR și UDMR. Am hotărât să îl susținem pe Siegfried Mureșan. Este un om profesionist, atașat valorile europene. Pentru actuala perioada este o soluție pentru România. PNL a încheiat acum câteva minute o ședință în care a votat sprijinul pentru Siegfried Mureșan. „Mulțumesc colegilor din PNL și partenerilor noștri pentru că în mod transparent și deschis au dezbătut și o soluție și au propus nominalizarea mea. Oamenii din România vor modernizare. Vor o propunere făcută transparent. Sunt conștient care sunt urgențele României. Temele mele din prima zi din PE sunt cele care țin de buget, de economie. Am acceptat această propunere pentru că sunt domeniile în care am lucrat. Desemnarea este în mâinile președintelui.”, a transmis Siegfried Mureșan. „Am votat susținerea acestei propuneri. Siegfried Mureșan este un europarlamentar experimentat, un economist cu multă experiență și de negociere și de făcut bugete și este un om pe care putem să-l susținem pentru o echipă funcțională de guvernare. România are nevoie de un guvern plin, a fost un act de iresponsabilitate faptul că fostul partener de coaliție PSD a dat jos acest guvern și de aceea ne așteptăm că acum în această criză guvernamentală și PSD să fie rezonabil. Nu este rezonabil să avem acum un guvern monocolor PSD și de aceea propunerea de a avea acum un guvern minoritar de dreapta cu Siegfried Mureșan premier este una rezonabilă, responsabilă și una care poate să deblocheze această criză și bineînțeles că sperăm că vom primi susținere pentru ea pentru că românii se așteaptă să avem

Negocierile dintre SUA și Iran s-au blocat după amenințările lui Trump

Nu era clar dacă decizia Iranului de a suspenda negocierile a fost permanentă sau o demonstrație simbolică de protest. Înainte însă de a părăsi discuțiile față în față din Elveția, Iranul a ajuns la un proiect de acord privind modul în care SUA vor emite o derogare de la sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, una dintre condițiile prealabile cheie înainte ca Iranul să deschidă discuțiile privind dosarul său nuclear, relatează The Guardian. Oficialii iranieni au susținut că derogările vor fi emise în curând, adăugând că s-au făcut progrese și în ceea ce privește deblocarea activelor iraniene din conturile bancare din străinătate. Săptămâna trecută, Iranul și SUA au semnat un memorandum de înțelegere menit să ridice blocada din strâmtoarea Ormuz, ceea ce va duce la 60 de zile de discuții privind programul nuclear civil al Iranului. Furie în rândul echipei de negocieri iraniene Fluxul de amenințări agresive ale lui Trump pe rețelele de socializare și în interviurile televizate a ajuns peste Atlantic la locul negocierilor, provocând furie în rândul echipei de negocieri iraniene, care a declarat că reprezintă o amenințare inacceptabilă la adresa siguranței lor personale. Aceștia au subliniat că memorandumul semnat de Trump săptămâna trecută includea un pact de neagresiune. Amenințările lui Trump au contrastat cu tonul adoptat de vicepreședintele său, JD Vance, care a declarat că președintele i-a cerut să folosească discuțiile pentru a schimba situația cu Iranul. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Nu cred ei că, dacă amenințările lor ar fi avut vreun efect, nu ar fi ajuns la disperarea cu care se confruntă astăzi? Nu luăm deloc în considerare amenințările americanilor.” Însă delegația s-a simțit obligată să plece în semn de protest, parțial pentru că există presiuni politice interne asupra negociatorilor, care ar trebui să arate că nu au încredere în echipa de negocieri a lui Trump. Negociatorii din SUA și Iran au început discuțiile de pace duminică, în Elveția, delegația americană fiind condusă de vicepreședintele JD Vance.

Trump amenință cu noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ce motiv invocă președintele american

Donald Trump, aflat în drum spre Palatul Versailles, a fost întrebat de un reporter dacă va impune noi sancțiuni împotriva Rusiei.  Președintele american a răspuns: „Le-aș putea impune din nou”.  De la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a depus eforturi pentru medierea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Vladimir Putin și Donald Trump / Foto – Mediafax Motivul pentru care Trump vrea să impună noi sancțiuni Emmanuel Macron a declarat în urma summitului G7 din Franța că toți liderii prezenți, inclusiv Donald Trump, au înțeles că Vladimir Putin nu este interesat de pace. Liderul francez a dezvăluit că omologul său american recunoaște „integritatea teritorială a Ucrainei”. „Președintele Trump, ca noi toți, a recunoscut pur și simplu că nu a existat o dorință serioasă din partea Rusiei astăzi de a discuta despre pace”, a spus Macron în conferința de presă. Relațiile SUA-Rusia, tot mai deteriorate Trump l-a considerat „prieten” pe dictatorul de la Kremlin în mod repetat. Putin doar și-a exprimat aprecierile față de liderul de la Casa Albă, în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, l-a acuzat că repetă agenda politică a administrației Biden. Pe 12 februarie 2025, Donald Trump, abia reinstalat la Casa Albă, a vorbit la telefon cu omologul său rus. Președintele american a anunțat că vor avea loc discuții pentru pace și a trimis o delegație condusă de secretarul de Stat Marco Rubio, directorul CIA, John Ratcliffe, consilierul de securitate națională Mike Waltz, delegatul special Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Încercările președintelui n-au dat roade nici după summitul organizat în Alaska, pe 15 august 2025.  Pe 22 octombrie 2025, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil. Trump a impus cele mai dure sancțiuni asupra Rusiei din octombrie 2025 Țările care cumpărau petrol rusesc, precum India și China, au fost afectate. Relațiile Washington-Moscova s-au deteriorat și mai mult după atacurile SUA asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem iranian Ali Khamenei a fost ucis. Potrivit unor dezvăluiri media, Rusia a furnizat informații și drone noi Iranului pentru a ataca activele militare americane din Orientul Mijlociu. Trump chiar a respins propunerea lui Putin de a media un armistițiu între Washington și Teheran. Sancțiunile au fost suspendate temporar Ca urmare a războiului cu Iran, pe 12 martie 2026, Departamentul Trezoreriei SUA a suspendat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc și a autorizat țările să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, cu scopul de a stabiliza piețele energetice. 124 de milioane de barili de petrol rusesc mai existau pe apă, în 30 de locuri pe planetă. Decizia a fost aspru criticată dur de opoziția democrată în Congresul SUA.  Ba chiar Trump a permis Rusiei să aprovizioneze Cuba cu petrol. Sursa Foto: Profimedia

Toate partidele proeuropene pot intra la negocieri. Mesajul tranșant al lui Adrian Veștea

Întrebat, la EuroNews, despre începutul negocierilor și despre portofoliile cheie, precum Ministerul de Interne sau Ministerul Finanțelor, Veștea a evitat să ofere un calendar. „Este prematur să avansez astăzi o cronologie și ordinea în care să vor întâmpla lucrurile acestea. Vreau să văd în perioada următoare, fiindcă vedem că sunt partidele politice, astăzi vor ieși public și vor spune care este decizia lor”. Întrebat dacă UDMR a fost luat în calcul, acesta a confirmat că discuțiile includ mai multe formațiuni parlamentare. „UDMR și USR. Eu iau în calcul toate partidele pro europene”. El a explicat că abordarea sa politică se bazează pe aritmetica parlamentară și pe necesitatea unor reforme asumate de toate partidele implicate. „După cum am prezentat încă din momentul în care am fost investit, mă raportez la partidele pre-europene și mă raportez la reformele pe care trebuie să le facă România”. Veștea a adăugat că nu se raportează la vechi alianțe politice și a respins ideea unor înțelegeri informale din trecut.

Cine sunt numele vehiculate în viitorul Guvern. Executivul va avea doi vicepremieri

Potrivit informațiilor obținute din surse apropiate discuțiilor, noul Cabinet ar urma să aibă doi vicepremieri. Sorin Costreie, vicepremier și ministru al Educației Una dintre variantele aflate pe masa negocierilor îl indică pe Sorin Costreie pentru funcția de vicepremier și ministru al Educației. Pentru poziția de vicepremier este vehiculat și numele lui Radu Burnete, însă formula finală a Guvernului este încă în discuție. Cine ar putea prelua ministerele Conform surselor MEDIAFAX, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume: Vicepremier – Radu Burnete; Vicepremier și ministrul Educației – Sorin Costreie; Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu; Ministerul Apărării Naționale – Mihnea Motoc; Ministerul Dezvoltării – Vladimir Ionaș; Ministerul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan; Ministerul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala; Ministerul Energiei – Sorin Elisei; Ministerul Muncii – Diana Morar; Ministerul Agriculturii – Nicolae Istudor; Ministerul Mediului – Teodor Dulceață; Ministerul Culturii – Adrian Papahagi; Ministerul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov. Europarlamentarul Eugen Tomac, desemnat de Nicușor Dan să formeze noul Guvern Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, începe luni negocierile cu partidele politice pentru formarea noului guvern. Liberalii vor fi primii care se vor întâlni cu premierul desemnat, de la ora 11.00. Apoi, de la ora 14.00, Tomac va discuta cu reprezentanții USR, iar de la 17.00 cu social-democrații. Toate consultările vor avea loc la sediile partidelor politice. Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care Eugen Tomac este desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit Constituției, Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile de la momentul nominalizării pentru funcţia de premier, pentru a veni în faţa Parlamentului ca să ceară un vot de încredere. Pentru ca noul Executiv să fie învestit, sunt necesare cel puțin 233 de voturi din partea senatorilor și deputaților.

Germania, Franța și Marea Britanie pregătesc un plan pentru discuții cu Rusia privind războiul din Ucraina

Oficiali din cele mai mari trei economii ale Europei (Germania, Franța și Marea Britanie) au discutat posibilitatea organizării unor negocieri la care să participe ambele părți, afirmă surse citate de Bloomberg. Ei au discutat această chestiune și cu omologii lor ucraineni. În condițiile în care negocierile conduse de SUA sunt blocate, iar forțele ruse suferă pierderi tot mai mari pe fondul unui impas pe câmpul de luptă, cele trei state văd o oportunitate de a-l aduce, eventual, pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor, au spus sursele. Presiunea asupra Kremlinului crește și pe fondul atacurilor ucrainene cu drone tot mai eficiente în interiorul Rusiei. Prin deschiderea negocierilor acum, aliații europeni ar urmări să evite încă o iarnă în care Rusia va intensifica, cel mai probabil, atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice, în timp ce Putin încearcă să submineze moralul ucrainenilor. Decizia finală rămâne la Kiev Persoanele au subliniat că orice decizie finală privind lansarea unor tentative de dialog cu Rusia îi aparține lui Zelenski și că statele europene nu îl vor presa pe președintele ucrainean să accepte o strategie cu care nu este de acord. Premierul britanic Keir Starmer este așteptat să discute în zilele următoare cu Friedrich Merz, din Germania, și cu Emmanuel Macron, președintele Franței. Zelenski a avertizat că Ucraina are nevoie urgentă de mai multe sisteme Patriot și de alte capabilități de apărare aeriană, în timp ce Rusia continuă să bombardeze orașele țării. Luna trecută, el a spus că Europa ar trebui să încerce să își contureze un rol în eforturile de negociere care până acum au fost conduse în principal de SUA. Bloomberg a relatat luni că înalți oficiali din Ministerul rus de Finanțe l-au avertizat pe Putin că nivelul cheltuielilor pentru războiul împotriva Ucrainei se află pe o traiectorie nesustenabilă.