Ajutoare de urgență pentru Nepal. UE trimite 82 de tone de materiale esențiale și 500.000 de euro
Primul zbor al podului aerian umanitar al UE a aterizat vineri în Nepal, fiind organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Cele 500.000 de euro suplimentare vor fi canalizate prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, pentru ca echipele locale să poată răspunde nevoilor urgente. Separat, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit prin mecanismul de protecție civilă al UE echipamente precum veste de salvare, truse de igienă și de bucătărie, pături, materiale medicale, echipamente de protecție și echipamente energetice de urgență. UE a alocat deja milioane de euro pentru Nepal Noul sprijin se adaugă ajutoarelor acordate anterior de Uniunea Europeană. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro, pe lângă cele aproape 3 milioane de euro alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Partenerii finanțați de UE oferă deja asistență pe teren. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. „Europa este alături de poporul nepalez” Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru operațiunile de intervenție și reconstrucție. „Într-o singură noapte, torente de noroi și de apă au distrus ceea ce construiseră generații de-a rândul: case, școli, comunități întregi. Nepalul a suferit o pierdere devastatoare de vieți omenești, iar mii de familii se confruntă cu o situație inimaginabilă. Durerea abia începe să se facă simțită cu adevărat”, a declarat Lahbib. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați. Solidaritatea europeană traversează oceane. Vom ajuta Nepalul nu doar să supraviețuiască acestei tragedii, ci și să se reconstruiască. Mai puternici și niciodată singuri”, a adăugat comisara. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene funcționează permanent și coordonează trimiterea sprijinului de urgență între statele membre, statele participante la mecanismul de protecție civilă, țara afectată și experții în domeniul protecției civile și al ajutorului umanitar.
Două persoane scoase în viață dintr-un tunel la nouă zile după inundațiile catastrofale din Nepal
Echipele lucrează în continuare pentru a salva mai multe persoane despre care se spune că sunt blocate înăuntru. Suresh Raut, un înalt oficial al Autorității de Electricitate din Nepal, aflat la locul accidentului, a declarat pentru BBC că salvatorii îi furnizează oxigen persoanei salvate. Un expert în săpături de tuneluri a declarat agenției de știri AFP că, înainte de salvare, echipele săpaseră deja prin resturile care blocau tunelul pe o adâncime de 50 până la 60 de metri. „Sperau la o descoperire extraordinară”, a declarat Arnold Dix, președintele Asociației Internaționale pentru Tuneluri și Spațiu Subteran – și apoi i-au scos pe cei doi supraviețuitori. „După o săptămână de durere non-stop, s-ar putea să ne întoarcem în țara miracolelor.” Ambii muncitori salvați au răni la mâini și picioare, „posibil” din cauza faptului că s-au târât prin tunel. Aceștia suferă din cauza lipsei de oxigen, au declarat autoritățile de la Agenția de Electricitate din Nepal (NEA). Salvările de astăzi au loc la nouă zile după inundațiile fulgerătoare mortale de la granița dintre Nepal și Tibet. Peste 1 200 de morți Oamenii de știință studiază încă cauza exactă, dar se crede că dezastrul a fost provocat de o prăbușire a ghețarilor, iar schimbările climatice ar fi putut fi un factor. La câteva momente după evenimentul seismic, despre care inițial s-a crezut că a fost un cutremur, un zid masiv de apă și resturi s-a prăbușit în aval, luând cu el clădiri, drumuri și vehicule. Peste 1.200 de persoane au fost confirmate ucise, iar alte 5.000 sunt dispărute, peste 150 fiind încă prinse într-o vastă rețea de centrale hidroelectrice pline de noroi de-a lungul râului Trishuli din Nepal. Nepalul a dezvoltat o serie de proiecte de-a lungul sistemului său fluvial muntos.
Nicuşor Dan, mesaj de condoleanțe după viiturile devastatoare din Nepal și China: Sunt profund îndurerat
„Sunt profund îndurerat de pierderea tragică de vieți omenești și de ravagiile provocate de inundațiile din Nepal și China. Transmit condoleanțe sincere familiilor celor care și-au pierdut persoanele dragi și le doresc putere echipelor de salvare care îi caută pe cei dispăruți”, a transmis șeful statului, pe X. Viitura s-a produs miercuri, după prăbușirea unei porțiuni de ghețar în zona de graniță dintre Nepal și China. Torentul de apă, noroi și resturi a distrus clădiri, drumuri și poduri și a izolat mai multe comunități. Bilanțul actual indică cel puțin 168 de morți și peste 1.300 de persoane dispărute în Nepal și Tibet. Operațiunile de căutare și salvare continuă, inclusiv cu ajutorul elicopterelor, în condiții dificile. Deeply saddened by the tragic loss of lives and devastation caused by the floods in Nepal and China. I extend my heartfelt condolences to the families who lost loved ones and wish strength to the rescue teams searching for the missing. — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) August 27, 2026
O avalanșă l-a salvat pe Everest: ghidul nepalez crezut mort a povestit cum a supraviețuit șase zile pe munte
Miracol pe Everest: ghid nepalez crezut mort, găsit în viață după șase zile pe munte Un ghid nepalez care fusese dat dispărut pe Everest și despre care se credea că a murit a fost găsit în viață după șase zile, în timp ce cobora cu greu spre Tabăra de Bază. Dawa Sherpa, în vârstă de 57 de ani, a declarat pentru BBC că a supraviețuit mestecând gheață și mâncând câteva ciocolate pe care le-a găsit în buzunar. Bărbatul a fost văzut ultima dată în viață de alpinistul britanic Chris Thrall, deasupra Taberei 3, la aproximativ 7.500 de metri altitudine. Potrivit acestuia, Dawa Sherpa se oprise pentru o scurtă pauză, așa cum făcuse de multe ori înainte. Ulterior, ghidul nu a mai fost observat coborând. Dawa Sherpa susține însă că nu s-a rătăcit, ci a fost nevoit să rămână în urmă după ce i s-a terminat oxigenul. „Când oxigenul s-a terminat, nu mai puteam merge. Nu am mâncat nimic în primele două zile. Apoi am început să mestec gheață. Mă dureau dinții”, a povestit el. După mai multe zile petrecute în condiții extreme, ghidul a căzut într-o crevasă, unde ar fi rămas blocat aproximativ două zile și jumătate. O avalanșă i-a oferit însă o șansă neașteptată: zăpada căzută în crevasă l-a ajutat să se ridice și să găsească o cale de ieșire. Slăbit, deshidratat și cu degerături, Dawa Sherpa a continuat să coboare. A mers prin zăpadă întreaga noapte, până când a ajuns aproape de Tabăra de Bază, unde a fost observat de o echipă care urca pe munte pentru a colecta deșeuri. „I-am întâlnit pe băieții care urcau să strângă gunoaiele. Ei m-au dus mai jos”, a spus ghidul. Familia sa din Kathmandu începuse deja ritualurile funerare, după ce fusese anunțată că o operațiune de salvare nu mai era posibilă. Soția lui, Damu Sherpa, a declarat că nu-i venea să creadă când l-a văzut în viață. „Am fost atât de surprinsă. Ni se spusese că nu se va mai întoarce acasă. Nu-mi venea să cred că a revenit în siguranță”, a spus femeia. Dawa Sherpa a fost transportat cu elicopterul la un spital din Kathmandu, unde primește îngrijiri medicale pentru deshidratare, degerături și o fractură. Medicii spun că starea lui este stabilă, iar deshidratarea se ameliorează. Comunitatea șerpașilor și alpiniștii care îl cunoșteau au descris supraviețuirea sa drept un miracol. Pemba Sherpa, directorul executiv al companiei 8K Expeditions, a numit cazul o „adevărată autosalvare”. „Dawa a reușit să supraviețuiască împotriva tuturor șanselor. Este nimic mai puțin decât un miracol”, a spus acesta. Peste 1.000 de persoane au ajuns pe vârful Everest în acest sezon, considerat cel mai aglomerat din istorie. Cinci oameni au murit în actualul sezon de escaladă, iar peste 300 și-au pierdut viața pe Everest de la începutul înregistrărilor, în anii 1920.
Blocaj pe Everest: un uriaș de gheață ține sute de alpiniști captivi la Tabăra de Bază
Un serac uriaș, aflat pe traseul clasic spre vârful Everest, împiedică echipele să înainteze. Lucrători specializați în amenajarea rutelor la mare altitudine, se află de mai multe săptămâni în zonă și încearcă să evalueze poziția și stabilitatea blocului de gheață din Cascada Khumbu, una dintre cele mai periculoase porțiuni ale ascensiunii. În mod normal, la începutul sezonului, aceștia fixează traseul cu corzi, scări metalice și alte echipamente necesare alpiniștilor. Anul acesta însă, ruta nu poate fi încă amenajată din cauza riscului ca seracul să se prăbușească. Adriana Brownlee, cofondatoare a companiei de expediții AGA Adventures, a declarat pentru CNN că echipele folosesc tehnologii moderne, inclusiv imagini 3D și drone, pentru a înțelege mai bine evoluția blocului de gheață. Totuși, spune ea, soluția rămâne una singură: așteptarea. „Trebuie să lăsăm natura să-și urmeze cursul. Dacă muntele spune nu, atunci este nu”, a spus Brownlee. Sezonul de pe Everest ar putea fi pus în pericol Întârzierea a făcut ca tot mai mulți alpiniști să se adune la Tabăra de Bază, ceea ce ridică temeri privind posibile aglomerări pe traseu atunci când ruta va fi deschisă. Înainte de atacul final spre vârf, alpiniștii trebuie să facă mai multe rotații între taberele superioare, pentru aclimatizare. Prudența este justificată de istoricul zonei. În 2014, prăbușirea unui serac a declanșat o avalanșă în Cascada Khumbu, ucigând mai mulți șerpași care pregăteau traseul pentru sezonul de ascensiune. La acel moment, a fost cel mai grav accident produs vreodată pe Everest. Gelje Sherpa, cofondator AGA Adventures, a explicat că traversarea unei astfel de zone nu este doar dificilă, ci și periculoasă: vibrațiile produse de grupurile de alpiniști ar putea destabiliza seracul. În plus, șerpașii transportă adesea echipamente și provizii, ceea ce face imposibilă deplasarea rapidă prin zonele riscante. Riscurile sunt amplificate și de schimbările climatice. Potrivit lui Gelje Sherpa, încălzirea globală a făcut Cascada Khumbu mai instabilă decât în anii trecuți. Deocamdată, alpiniștii speră ca seracul să se prăbușească natural și să permită amenajarea în siguranță a traseului. Nu este clar când s-ar putea întâmpla acest lucru. Chiar și după deschiderea rutei, provocările vor continua. O plecare simultană a multor echipe ar putea crea blocaje, mai ales în perioada favorabilă din luna mai, când vremea permite de obicei tentativele de vârf. Aglomerația pe Everest a devenit o problemă tot mai vizibilă în ultimii ani. Nepalul a încercat să limiteze numărul alpiniștilor nepregătiți prin majorarea taxelor și prin propuneri de reguli mai stricte, inclusiv condiționarea accesului pe Everest de experiență anterioară pe vârfuri de cel puțin 7.000 de metri. Până la 15 aprilie, Nepalul emisese 297 de permise pentru Everest în sezonul de primăvară, dintr-un total de 700 de permise acordate pentru toate vârfurile sale.
Nepalul va renunța la schema de recuperere a deșeurilor de pe Muntele Everest
Alpiniștii fuseseră obligați să plătească o garanție de 4.000 de dolari, pe care o vor primi înapoi doar dacă vor aduce cu ei cel puțin 8 kg de deșeuri. Se spera că va începe să abordeze problema deșeurilor de pe cel mai înalt vârf din lume, despre care se estimează că este acoperit cu aproximativ 50 de tone de deșeuri, potrivit BBC. Însă, după 11 ani – și cu mizeria care continuă să se adune, proiectul este abandonat pentru că „nu a reușit să arate un rezultat tangibil”. Himal Gautam, directorul departamentului de turism, a declarat pentru BBC că nu numai că problema gunoiului „nu a dispărut”, dar sistemul de depozitare a deșeurilor „a devenit o povară administrativă”. Oficiali ai Ministerului Turismului și ai departamentului de alpinism au declarat că cea mai mare parte a garanției a fost rambursată de-a lungul anilor, ceea ce ar trebui să însemne că majoritatea alpiniștilor și-au adus gunoiul înapoi. Însă se spune că schema a eșuat deoarece gunoiul adus de alpiniști provine de obicei din taberele mai joase, nu din taberele mai înalte, unde problema gunoiului este cea mai gravă. „Din taberele mai înalte, oamenii tind să aducă înapoi doar butelii de oxigen”, a declarat Tshering Sherpa, director executiv al Comitetului pentru Controlul Poluării din Sagarmatha, care administrează un punct de control pe Everest. „Alte lucruri, cum ar fi corturi, cutii de conserve și cutii cu alimente și băuturi ambalate, sunt în mare parte lăsate acolo, de aceea vedem atât de multe deșeuri adunându-se”, a mai spus oficialul. Pe lângă „regula defectuoasă” care le impunea alpiniștilor să aducă înapoi mai puține deșeuri decât produc, autoritățile din regiunea Everest au declarat că lipsa monitorizării a fost principala provocare. Autoritățile din Nepal speră că o nouă schemă va fi mai eficientă Conform regulii modificate, au declarat oficialii, o taxă de curățenie nerambursabilă, tot de 4 000 de dolari, plătită de alpiniști va fi folosită pentru a înființa un punct de control la Tabăra Doi și, de asemenea, pentru a trimite rangeri montani care vor continua să meargă în părțile mai înalte ale muntelui pentru a se asigura că alpiniștii își coboară gunoiul. Taxa nerambursabilă va face parte dintr-un plan de acțiune pe cinci ani pentru curățarea munților, introdus recent, iar Jaynarayan Acarya, purtător de cuvânt al ministerului turismului, a declarat că acesta a fost conceput „pentru a aborda imediat problema presantă a deșeurilor din munții noștri”. Deși nu există niciun studiu care să cuantifice deșeurile de pe Everest, se estimează că există tone de gunoaie, inclusiv excremente umane care nu se descompun în partea superioară a muntelui din cauza temperaturii de îngheț. Numărul tot mai mare de alpiniști în fiecare an, cu o medie de aproximativ 400, cu mult mai mult personal de sprijin, a reprezentat o preocupare tot mai mare pentru sustenabilitatea alpinismului.
Câți bani au trimis angajații străini din România în țările lor de origine. Cele mai mari sume au fost spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal
Angajații străini din România au trimis în țările de origine 920 de milioane de euro în primul semestru al acestui an, cu 23% peste aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari sume au fost direcționate spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal, potrivit România TV. Anul trecut, lucrători străini au trimis acasă 1,7 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2023, cele mai mari sume ajungând tot în Marea Britanie, Germania și Irlanda, urmate de Italia, Țările de Jos și, la egalitate, Nepal și Spania. Guvernul scade numărul de muncitori străini care pot intra în România Guvernul României a decis să reducă, pentru anul 2026, numărul maxim de muncitori străini care pot fi angajați în țară. Astfel, potrivit deciziei adoptate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Nu mai este un secret pentru nimeni că România a devenit raiul muncitorilor din Nepal și nu numai. Avem o dublare a numărului de muncitori străini în doar doi ani. Mai exact, la finalul anului 2024, România a înregistrat un număr semnificativ de străini care muncesc pe teritoriul său. La ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie a fost stabilit ca Guvernul să elibereze, anul viitor, cel mult 90.000 de permise de muncă pentru muncitorii străini, cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Patronatele au cerut, la discuțiile de atunci, să fie majorat contingentul de muncitori străini acceptat în România la 150.000, în 2026. Conform unei analize realizate de Economica.net pe baza datelor obținute de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), peste 100.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă, iar numărul acestora aproape s-a dublat față de 2022. Ministrul Muncii Petre Florin Manole a declarat, pentru Digi 24, cu privire la acest subiect că urmează un val de disponibilizări și e nevoie de locuri de muncă pentru românii care rămân șomeri.
Furtună și avalanșe în Nepal. Mai mulți alpiniști europeni au murit în Himalaya
Furtuna violentă și o avalanșă au ucis nouă persoane în Nepal, inclusiv cinci alpiniști italieni și un francez, au anunțat marți autoritățile locale citate de Le Figaro. Luni, o avalanșă a surprins 12 persoane care se aflau într-o tabără de pe Yalung Ri, un vârf care are 5.630 de metri altitudine, în estul Nepalului. Șapte oameni au murit. Printre victime sunt trei italieni, un german, un francez și doi nepalezi, a declarat, pentru AFP, Phurba Tenjing Sherpa de la organizatorul expediției Dreamers Destination. „Am văzut toate cele șapte cadavre”, a spus Phurba, adăugând că operațiunile erau în desfășurare marți pentru recuperarea lor. Doi francezi, doi nepalezi și încă o persoană au fost salvați marți dimineață, a anunțat Gyan Kumar Mahato, un oficial al poliției din districtul Dolakha. Un alt incident a avut loc în vestul Nepalului. Doi alpiniști italieni au murit după ce au fost prinși de ninsori abundente în timp ce escaladau Vârful Panbari, a anunțat Ministerul italian de Externe. Aceștia făceau parte dintr-o expediție formată din trei persoane. A treia persoană a fost salvată. Expedițiile de toamnă în Himalaya sunt mai puțin populare din cauza zilelor mai scurte și mai reci, a terenului instabil și a unui sezon de alpinism mai scurt în comparație cu cel de primăvară. Săptămâna trecută, ciclonul Montha a adus precipitații abundente în Nepal, blocând turiștii pe rutele montane aglomerate.
Nepalezii, filipinezii, indienii sau ceylonezii stabiliți în România și-au făcut APROZAR ASIATIC în România. Ia neamule, patal, khichri, amla..!
Sunt deja câteva sute de mii de asiatici (majoritatea din India, Nepal, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka și Filipine) stabiliți în România care vin să lucreze pentru a trimite bani familiilor de peste mări. Sunt la grămadă, coorporatiști sau zilieri. Ei se adaugă zecilor de mii de chinezi, care sunt deja localnici și vecini de nădejde în cartierele Colentina sau Tei din București, și nu numai. Așa apărut aprozarul asiatic. Între timp, ei își aduc cultura, tradițiile și preparatele culinare în țara noastră. În zonele unde locuiesc au apărut deja tarabe și aprozare în care se vând preparate specifice bucătăriei asiatice. Standurile în care se vând dovleci patal, khichri (preparat din orez și linte) și coacăze indiene amla primesc foarte mulți clienți români care vor să prepare deserturi orientale. Ce fructe și legume asiatice pot cumpăra românii „Se poate găti cu această frunză”, a spus un cumpărător. Amla este amar ca fierea, dar pentru indieni, este ca mierea. „Pur și simplu o mănânci. E dulce, dacă bei apă e dulce”, a spus Bikreta, un vânzător indian. Prețurile variază între 20 și 85 de lei kilogramul. „Cu patal se face curry. Pui condimente și-l gătești”, a spus vânzătorul indian intervievat de corespondenții PRO TV. „E pepenaș galben”, a spus un client în vârstă. Cei mai căutați sunt cartofii kufri. Sunt dulci. Nu se mănâncă prăjiți, ci sub formă de chipsuri în ulei de muștar. Cassava, un arbust, este baza hranei pentru jumătate de miliard de asiatici. Unii clienți români au fost confuzi, crezând că este pentru reumatism. Fructele cele mai ușor găsite în supermarkete sunt rambutan cu miez parfumat, mangustanul cu aromă de prăjitură și fructul dragonului cu bobițe negre în pulpă albă, persimonul – curmalul japonez, tamarinul dulce-acrișor, sapodillia cu gust de zahăr brun, și guanabana, care este numai ideal pentru gem, compot și vin.” Românii care vor să descopere bucătăria indiană pot găsi ingrediente pentru a prepara preparate ca: Biryani vegetarian; curry ultra cremos sau năut în sos cremos cu unt; pulpe de pui la grătar în sos curry; curry de pui cu ceapă; ardei verde sau conopidă la tigaie cu mazăre. Sursa Foto: Envato Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: Cât timp a muncit un NEPALEZ în România pentru a-și lua casă în țara sa natală. A pus și deoparte
Copilă de doi ani, desemnată zeiță vie în Nepal. Ea va fi venerată de hinduși și de budiști
Aryatara Shakya, o fată de 2 ani și 8 luni, a fost aleasă drept noua Kumari, „zeița virgină” a Nepalului, într-o ceremonie desfășurată marți, în timpul festivalului Dashain, potrivit AP. Fata a fost dusă de familia sa de la casa lor din Kathmandu la palatul templului, care va fi locuința ei pentru următorii ani. Noua Kumari va fi venerată de credincioși, care o vor atinge pe picioare și îi vor cere binecuvântări în timpul ceremoniilor religioase. Conform tradiției, zeițele Kumari sunt selectate atunci când au între 2 și 4 ani. Zeițele redevin simple muritoare la atingerea pubertății și atunci este aleasă o nouă copilă. Fetele selectate trebuie să aibă trăsături frumoase și să fie curajoase. Ele duc o viață izolată, cu puțini colegi de joacă și ies în public doar la festivaluri și ceremonii religioase. De aceea, fostele Kumari se pot confrunta cu dificultăți în adaptarea la viața normală și în relațiile personale. În ultimii ani, s-au făcut schimbări: fetele primesc educație prin tutori privați, pot avea televizor și după revenirea la viața normală primesc o pensie lunară de la guvern.